Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Auditorii CCRM au pus în discuție, în cadrul CCFP, rezultatele a patru rapoarte de audit

Auditorii CCRM au pus în discuție, în cadrul CCFP, rezultatele a patru rapoarte de audit

Septembrie 22, 2020 accesari 189

 

În cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), la data de 22 septembrie curent, au fost examinate mai multe rapoarte de audit, elaborate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) în anul curent.

Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), încheiate la 31 decembrie 2019, a fost pus în discuție de Petru Rotaru, membru al CCRM și Victor Munteanu, șeful echipei de audit.

În opinia Curții de Conturi, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Observațiile de audit au servit drept bază pentru exprimarea opiniei cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2019.

În baza recomandărilor de audit, Ministerul Afacerilor Interne urmează să aprobe un plan de măsuri de remediere a situațiilor constatate. Recomandările de audit se referă la dezafectarea mijloacelor bugetare, cu formarea și menținerea creanțelor Clubului Sportiv Central „Dinamo” și ale Aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne față de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

În raportul de audit se constatată, de asemenea, asumarea neregulamentară a unor investiții capitale, fără acoperire financiară, cu impact negativ asupra cheltuielilor bugetului de stat. Misiunea de audit a remarcat și neîncasarea veniturilor din locațiunea bunurilor proprietate publică și din prestarea serviciilor cu plată, formându-se creanțe în sume considerabile, precum și transmiterea nelegală a două terenuri proprietate publică pentru construcții pe un termen de 10 ani și, respectiv, 25 de ani.

Potrivit raportului de audit, obiectivul privind construcția Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii al Ministerului Afacerilor Interne nu a fost atins, fiind remarcată și cheltuirea neeficientă și administrarea defectuoasă a mijloacelor din suportul bugetar comunitar pentru achiziția studiului de fezabilitate, documentației de proiect și expertizelor tehnice ale Centrului.

Auditul a mai constatat neîntreprinderea măsurilor privind finanțarea şi dotarea tehnico-materială a rezervei materiale de stat şi de mobilizare, menite să asigure protecția populației în cazul situațiilor excepționale, inclusiv de prevenire și combatere a epidemiei de COVID-19.

Raportul de audit relevă și neajustarea cadrului legislativ-normativ privind exploatarea mijloacelor de transport din sistemul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv lipsa normelor maxime de dotare cu mijloace de transport a instituțiilor din subordine, lipsa plafoanelor maxime de parcurs ale autoturismelor, nedivizarea normelor de dotare cu transport de serviciu de normele de dotare cu transport de intervenție operativă, toate cu impact asupra cheltuielilor bugetare. O altă recomandare adresată de audit ține de organizarea și implementarea insuficientă a sistemului de Control Intern Managerial din cadrul instituțiilor subordonateMinisterului Afacerilor Interne, precum și de impactul acestuia asupra întocmirii și consolidării situațiilor financiare.

Raport

La fel, în cadrul ședinței CCFP, a fost examinat Raportul auditului performanței privind activitatea Directoratului Liniei de Credit (DLC), în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator, prezentat de Petru Rotaru, membru al CCRM și șeful ehipei de audit, Irina Postolachi.

Auditul a avut drept scop evaluarea performanțelor înregistrate de către DLC în administrarea Liniilor de credit și a Proiectelor transmise în gestionare de către Ministerul Finanțelor.

Potrivit raportului, activitățile operaționale ale DLC au fost direcționate, în perioada auditată, spre atingerea unei economicități a cheltuielilor, adică menținerea, pe parcursul ultimilor 5 ani, a unui nivel practic neschimbat de cheltuieli, precum și spre diversificarea instrumentelor de sporire a veniturilor, prin plasarea mijloacelor fondului de autofinanțare în conturi de depozit bancar.

În același timp, Curtea de Conturi a constatat lipsa criteriilor legale la stabilirea cheltuielilor operaționale și a salariului angajaților Directoratului Liniei de Credit, precum și luarea unor decizii ce țin de gestionarea fondului de autofinanțare fără avizarea directă a Ministerului Finanțelor, în calitate de fondator, și a Consiliului DLC.

La finele anului 2019, DLC gestiona 21 de Linii de credit și Proiecte investiționale, în proces de implementare fiind 2 631 de sub-proiecte. Performanțele DLC, în procesul de gestionare a acestora relevă că, deși au fost constatate unele neconformități, activitățile acestuia au fost orientate, în general, spre sporirea atractivității proiectelor implementate prin intermediul Liniilor de credit, în special prin reducerea ratelor de dobândă pentru beneficiarii finali de sub-proiecte, colectarea și gestionarea plăților datorate de beneficiarii sub-proiectelor în așa mod încât să nu fie admise întârzieri de plăți către creditorii externi, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii prin creșterea numărului Proiectelor și Liniilor de credit implementate, promovarea și încurajarea tinerilor antreprenori și crearea noilor locuri de muncă prin acordarea unor facilități la creditarea tinerilor.

Raport

Raportul auditului performanței asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2019 a fost examinat de membri CCFP în cadrul aceleiași ședințe.

Auditul a constatat că evaluarea managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat realizat de către Ministerul Finanțelor pe parcursul anului 2019 denotă dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat, contractarea de noi împrumuturi de stat externe ținând cont de raportul cost-risc, reducerea cheltuielilor de deservire a datoriei de stat externe prin conversiunea împrumuturilor dintr-o valută în alta, gestionarea riscului operațional asociat datoriei de stat, etc.

Totodată, auditorii au semnalat lipsa prevederilor de autorizare a Ministerului Finanțelor privind crearea rezervei de lichidități prin emiterea valorilor mobiliare de stat și delegarea către Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor mici și mijlocii a dreptului de emitere a garanțiilor în numele și pe contul statului pentru beneficiarii Programului de stat „Prima casă”. Aspectele expuse, precum și prezența riscului major de nerecuperare a datoriilor băncilor supuse lichidării, a datoriilor beneficiarilor recreditați și garantați de stat ar putea influența semnificativ rezistența întregului sistem bugetar, cu posibil impact major prin generarea unor cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, se arată în raport.

Printre cele mai importante măsuri pentru atingerea unei bune performanțe a procesului de management al datoriei de stat se menționează necesitatea consolidării activităților Ministerului Finanțelor prin monitorizarea cu regularitate a indicatorilor de sustenabilitate și de vulnerabilitate, a parametrilor de risc stabiliți, întreprinderea acțiunilor în vederea încadrării acestora în limitele stabilite și neadmiterea formării cheltuielilor financiare adiționale pentru bugetul de stat.

Raport

Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), încheiate la 31.12.2019 a fost pus în discuție de către Marina Covali, membrul CCRM și responsabilii din cadrul Direcției generale de audit II, care au efectuat auditurile: Sofia Ciuvalschi, șef Direcție generală de audit II și șeful ecipei de audit, Ion Vintilă.

Observațiile de audit au servit drept bază pentru exprimarea opiniei cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale încheiate la 31 decembrie 2019.

Auditul a formulat un șir de recomandări în atenția Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, printre care să elaboreze și să aprobe reglementările privind procesele de planificare, selectare, acordare și monitorizare a beneficiarilor de subsidii. Potrivit raportului de audit, lipsa respectivelor reglementări nu determină utilizarea conform destinației a subsidiilor, fiind vorba de suma de 94,6 mln lei. Auditul atrage atenția asupra unor nereguli constatate la subclasa „Subsidii” în informația financiară prezentată. Este vorba de subsidii în valoare de 10 mln. lei pentru achiziționarea utilajului medical, alocate Institutului Oncologic și ulterior transferate în avans Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fără temei juridic și economic la data viramentului. Mijloacele alocate nu au realizat scopul propus și au fost imobilizate pe o perioadă nedeterminată, fiind întârziată considerabil inițierea procedurii de achiziție publică, care în iunie curent încă nu era finalizată.

Auditul a mai constatat subsidii în valoare de 3,8 mln. lei alocate Institutului Mamei și Copilului și de 2,5 mln. lei alocate Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile, care au fost valorificate, dar nu au fost prezentate documente justificative și contabile pentru operațiunile efectuate. Astfel, pentru mijloacele publice alocate la fortificarea bazei tehnico-materiale, lucrări de reparație pentru Unitățile de Primire Urgente nu au fost prezentate procesele-verbale de executare a lucrărilor, iar Ministerul a acceptat transferul doar în baza facturilor.

Raportul de audit mai atrage atenția asupra subsidiilor în valoare de 1,8 mln lei alocate Policlinicii Stomatologice Republicane, care în proporție de 55% au fost utilizate în alte scopuri decât cele indicate în documentația de solicitare a subsidiilor. Astfel, subsidiile solicitate pentru dezvoltarea serviciilor de anestezie stomatologică (utilaj medical destinat asistenței medicale stomatologice sub anestezie generală necesită condiții speciale) au fost utilizate în alte scopuri decât cele indicate în demers (1,0 mil. lei au fost utilizați pentru lucrări de renovare și mobilier și doar 0,8 mln. lei s-au utilizat conform destinației).

Auditul a solicitat Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” să elaboreze un plan de măsuri privind înlăturarea deficiențelor constatate la lucrările de investiții capitale pentru Blocul Curativ nr. 2 al Spitalului de Ftiziopneumologie din satul Vorniceni și utilizarea acestuia conform destinației (81,1 mln. lei).

Raport

Comisia de control al finanțelor publice va monitoriza implementarea recomandărilor Curții de Conturi.