Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Auditul conformității exercițiului bugetar în cadrul autorităților publice locale din raionul Dubăsari pe anii 2015 -2016

Auditul conformității exercițiului bugetar în cadrul autorităților publice locale din raionul Dubăsari pe anii 2015 -2016

Martie 12, 2018 accesari 1525

Ședința video

Rezumatul video al ședinței

Prezentarea

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței din 12 martie curent, Raportul auditului conformității exercițiului bugetar în cadrul autorităților publice locale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016.

Raionul Dubăsari este situat în partea de centru a republicii, la 28 km de or. Chișinău, și ocupă o suprafață totală de 30,9 mii ha. Populația raionului constituie 35,8 mii de locuitori. Raionul include 15 sate organizate teritorial-administrativ în 11 primării. Raionul Dubăsari este persoană juridică de drept public și dispune, în condițiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului și al altor UAT. Autoritățile Administrației Publice Locale (AAPL) din raion beneficiază de autonomie financiară, au dreptul la inițiativă în ceea ce privește administrarea treburilor publice locale, își exercită autoritatea în limitele teritoriului administrat și în condițiile autonomiei locale.

Misiunea de audit s-a realizat, având scopul de a determina dacă AAPL din raionul Dubăsari: au respectat prevederile regulamentare la evaluarea, prognozarea și executarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, au stabilit în mod regulamentar și echitabil impozitele și taxele locale, au asigurat un control eficient asupra plenitudinii și autenticității cheltuielilor efectuate, au raportat în mod corespunzător situațiile financiare.

Pentru atingerea scopului propus și reieșind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective specifice de audit:

  1. Au asigurat UAT și MF fundamentarea conformă a transferurilor din bugetul de stat în bugetele locale?
  2. AAPL Dubăsari au identificat, evaluat și colectat veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare?
  3. Au asigurat UAT gestionarea regulamentară și exigentă a cheltuielilor bugetare?
  4. Este gestionat conform și eficient patrimoniul public, iar administrarea acestuia aduce venituri bugetului local?

Probele de audit au fost acumulate prin evaluarea conformității formării și executării bugetelor la: 6 primării (din cele 11 existente); la 2 instituții de învățământ, 3 direcții din cadrul Consiliului Raional (Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei; Direcția economie buget și finanțe și Direcția învățământ general); Aparatul Președintelui Raionului și o notă privind transferurile din Bugetul de Stat, la Direcția economie buget și finanțe. Informații privind domeniul auditat au fost obținute și din alte surse, inclusiv: de la11 primării și 11 instituții de învățământ din raion; SFS; Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; Ministerul Finanțelor; Agenția Servicii Publice; Comisia Națională a Pieței Financiare; Ministerul Justiției; Inspecția de Stat în Construcții; IMSP Coșnița; 3 Întreprinderi Municipale, precum și 2 acte de control ale Inspecției Financiare etc.

Examinând rezultatele auditului Curtea de Conturi a constatat un șir de deficiențe. Gradul de dependență al bugetelor UAT de transferurile de la Bugetul de Stat este de peste 84% din totalul veniturilor. Totodată, APL n-au întreprins măsuri consolidate în vederea identificării, evaluării şi monitorizării potențialului economico-financiar al teritoriului, care să asigure o relativă sustenabilitate financiară a bugetelor UAT, ca urmare suma transferurilor s-a majorat continuu. În consecință, capacitatea APL de a întreține aparatul administrativ din contul veniturilor aferente bazei economice proprii rămâne scăzută, din 12 APL (11 primării și Consiliul Raional), numai 3 APL acoperă cheltuielile pentru exercitarea guvernării din veniturile aferente bazei economice a localităților.

Managementul cheltuielilor bugetare nu corespunde rigorilor existente, fiind afectat de o serie de nereguli care au diminuat eficiența alocațiilor și anume:

  • aplicarea eronată a unor norme privind retribuirea muncii personalului angajat, care a determinat efectuarea unor cheltuieli bugetare neregulamentare;
  • gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investițiilor și reparațiilor capitale;
  • nerespectarea normelor legale care reglementează domeniul achizițiilor publice, și în special: nedelimitarea responsabilităților membrilor grupurilor de lucru pentru achiziții; lipsa monitorizării executării contractelor de achiziții; desfășurarea achizițiilor publice în lipsa planurilor anuale și fără publicarea anunțurilor de intenție și de atribuire a contractelor; lipsa estimării valorii contractului de achiziții publice de lucrări în corespundere cu prețurile medii stabilite în mod curent pe piață; organizarea procedurilor de achiziție în lipsa numărului de oferte prevăzut de legislație; neasigurarea condițiilor pentru participarea largă a operatorilor economici; descalificarea neregulamentară a ofertelor cu prețuri mai mici decât cele câștigătoare; divizarea achizițiilor publice; încheierea contractelor de achiziții cu persoane interdependente; neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziții publice de valoare mică.
  • efectuarea neregulamentară și ineficientă a cheltuielilor manifestată prin: lipsa regulamentului privind aprobarea numărului-limită al autoturismelor de serviciu şi a parcursului-limită anual pentru un autoturism; decontarea neregulamentară a combustibilului; lipsa regulamentului privind stabilirea numărului abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratori; nerespectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate; nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor legate de asigurarea activității instituțiilor, fapt ce a condiționat cheltuieli neregulamentare; contractarea serviciilor juridice din exterior în condițiile menținerii serviciului juridic propriu.

Managementul şi monitoringul deficient în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou-create, înregistrarea neconformă a operațiilor economice, reflectarea neveridică și incompletă a valorii patrimoniale, precum și denaturarea datelor incluse în bilanțurile contabile ale APL din raion, atrag riscul pierderii patrimoniului public.

Verificarea executării cerințelor și recomandărilor auditului anterior al Curții de Conturi relevă că managementul APL din raion n-a dat dovadă de diligență în remedierea încălcărilor depistate. Astfel, din 21 de recomandări înaintate, 9 n-au fost executate, neconformitățile vizate în acestea persistând în continuare.

În concluzie, instituția supremă de audit reiterează că iregularitățile și lipsa de performanță constatate în cadrul auditului sunt consecințe ale atitudinii neglijente manifestate de factorii de decizie în procesul gestionării fondurilor publice, precum și ale lipsei unui sistem eficient de control intern.

Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 10 lit. a) și art. 34 alin.(2) din Legea Curții de Conturi nr. 260 din 07.12.2017.