Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Examinarea rezultatelor misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor CCRM

Examinarea rezultatelor misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor CCRM

Octombire 22, 2018 accesari 603

Prezentarea

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, în cadrul ședinței din 22 octombrie curent, Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor, aprobate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.22 din 30.06.2016, aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public de către unitățile teritorial-administrative (UAT) din raionul Ungheni.

Obiectivul general al misiunii de follow-up a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că factorii de decizie din cadrul entităților auditate au întreprins toate măsurile necesare în vederea implementării cerințelor și recomandărilor de audit.

Sfera misiunii de follow-up a cuprins acțiunile realizate de entitățile vizate în dispozitivul Hotărârii Curţii de Conturi nr.22 din 30.06.2016, în perioada 2016-2018, în vederea asigurării implementării cerințelor și recomandărilor de audit înaintate prin Hotărârea nominalizată.

Probele misiunii de follow-up au fost colectate în cadrul administrației publice locale (APL) de nivelul I și II (inclusiv la aparatul președintelui raionului Ungheni, direcția finanțe, primăriile mun. Ungheni, satelor și comunelor: Unţeşti, Chirileni, Petreşti, Mănoileşti, Valea Mare, Sculeni și Hîrceşti, la un șir de gimnazii), precum și în baza informațiilor prezentate de către alte entități vizate în Hotărârea Curții de Conturi – Oficiul Teritorial Ungheni a Cancelariei de Stat și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului.

Carențele identificate de auditul precedent au constat în: evaluări insuficiente ale potențialului economic aferent bazei de impozitare; rezerve în gestiunea conformă a cheltuielilor bugetare și a transferurilor cu destinație specială și neracordate la principiul cost-eficiență; aspecte de neconformitate ce țin de domeniul alocațiilor capitale și ineficiența achizițiilor publice, precum și a administrării și raportării conforme a patrimoniului public.

Acțiunile efectuate de entitățile auditate au contribuit la remedierea parțială a deficiențelor, în valoare totală de circa 321,6 milioane lei. În acest sens, au fost: înregistrate în evidența contabilă bunuri imobiliare construcții și terenuri proprietate publică în valoare totală de 296,4 milioane lei; corectate erorile admise în evidența contabilă privind operațiunile economice efectuate în valoare de 13,9 milioane lei; transmise regulamentar către alte UAT investiții în valoare totală de 4,9 milioane lei; restabilite mijloace financiare în bugetul de stat în sumă de 771,4 mii lei; restabilite mijloace către domeniul învățământului în sumă de 1,3 milioane lei și către domeniul infrastructura drumurilor, utilizate contrar destinației stabilite, în sumă de 1,2 milioane lei; calculate și încasate impozite și venituri din proprietate în sumă totală de 86,1 mii lei.

Totuși, entitățile auditate nu au depus maximum efort pentru eliminarea integrală a deficiențelor constatate de auditul precedent, fapt care ar asigura gestionarea regulamentară a resurselor bugetare și a patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări. Rezultatele misiunii de follow-up relevă că, din totalul de 85 de recomandări de audit, înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.22 din 30.06.2016, de către 25 entități au fost implementate integral - 39, parțial implementate – 34, și neimplementate – 12.

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit se rezumă la:

• aplicarea superficială și monitorizarea ineficientă a aplicării prevederilor cadrului normativ în gestionarea patrimoniului public, generată, în principal, de voința scăzută a autorităților de a pune în practică aceste recomandări, precum și de a monitoriza și administra acțiunile de implementare;

• capacitatea instituțională redusă a administrațiilor responsabile, generată de lipsa pârghiilor de influență asupra unor domenii de activitate ce intră în competența APL.