Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Curtea de Conturi a auditat conformitatea PPP în domeniul construcției de locuințe

Curtea de Conturi a auditat conformitatea PPP în domeniul construcției de locuințe

Noiembrie 28, 2020 accesari 696

 

Prezentare

Ședință video

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, la data de 27 noiembrie, Raportul auditului conformității organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor publice-private (PPP) aferente construcției de locuințe şi a obiectivelor de menire social-culturală pentru anii 2013-2019.

Parteneriatul public-privat reprezintă o formă de cooperare între autoritățile publice și mediul de afaceri ce se instituie în scopul atragerii de investiţii private pentru realizarea proiectelor de interes public, creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor, lucrărilor publice şi altor activităţi de interes public şi utilizării eficiente a patrimoniului public.

Scopul auditului a fost evaluarea conformității parteneriatelor publice-private aferente construcției de locuințe şi a obiectivelor de menire social-culturală, prin prisma realizării de către părțile implicate a atribuțiilor și responsabilităților la toate etapele de realizare a PPP (studiul de pre-fezabilitate; studiul de fezabilitate; atribuirea contractului de PPP; realizarea contractului de PPP; monitorizarea contractului de PPP).

Pentru a obține probe suficiente și adecvate orientate spre a furniza o bază pentru formularea concluziilor în cadrul misiunii de audit, colectarea acestora s-a efectuat la Agenției Proprietății Publice, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Consiliul Raional Orhei. Surse ale criteriilor de audit au servit actele legislative și normative aferente  misiunii.

Pe parcursul anilor 2013-2019 au fost inițiate 5 PPP orientate spre construcția locuințelor și altor obiective de menire social-culturală. Acestea au fost inițiate în scopul formării fondului locativ de serviciu, îmbunătăţirea şi sporirea protecţiei sociale a angajaților precum și reducerea fluctuaţiei de personal, în special a tinerilor specialisti.

În cadrul misiunii de audit, s-a constatat că din cele 5 PPP, două au fost finalizate, unul este la etapa de implementare, iar altele două au fost reziliate.

La etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate, care reprezintă punctul pe pornire într-un parteneriat pulic-privat, se atestă, că din cauza ambiguităților cadrului normativ, avizarea studiilor de fezabilitate nu este însoțită de mecanisme orientate spre monitorizarea și implementarea recomandărilor. După elaborarea studiilor de către partenerii publici, acestea sunt transmise către Agenția Proprietății Publice pentru a urmări ca structura studiului de fezabilitate să corespundă cerinţelor stabilite. Astfel, deși Agenția a înaintat recomandări cu privire la structurarea și completarea studiilor, auditul a identificat situații când acestea nu corespund cerințelor pe motiv că nu s-a ținut cont de recomandările înaintate. În lipsa mecanismelor stabilite în cadrul normativ, care ar asigura monitorizarea și implementarea recomandărilor înaintate, neconformitățile aferente acestei etape persistă.

Cu referire la etapa de selectare a partenerului privat, se atestă că în cadrul Consiliului Raional Orhei, partenerul a fost selectat dintr-o singură ofertă, fără respectarea principiilor de concurență. La evaluarea capacității economice, Consiliul Raional Orhei nu s-a asigurat cu informații complete privind fiabilitatea poziţiei financiare a ofertantului și suficiența mijloacelor financiare care urmau a fi investite. De asemenea, Consiliul Raional Orhei a acceptat și a semnat contractul în lipsa depunerii de către partenerul privat a garanției de bună execuție în sumă de 300 mii lei. Mai mult decât atât, a transmis terenul temporar în gestiunea partenerului privat, iar acesta a inițiat lucrările de demolare a construcțiilor existente pe teren, utilizând materialele de construcție obținute în urma demolării.

Managementul necorespunzător la etapa de evaluare și selectarea acestui parteneriat, nu a adus finalitate în realizarea contractului, partenerul privat devenind insolvabil la un an de la încheierea PPP – în anul 2018. 

Cu referire la Procesul de evaluare a ofertelor, s-a constatat că în cadrul Ministerului Apărării și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, nu s-a desfășurat conform, și nu s-au asigurat cu opinii separate ale fiecărui membru al comisiei.

Cu privire la procedurile de evaluare a terenurilor, se denotă că acestea nu sunt susținute de o abordare univocă. Astfel, deși, cadrul normativ stabiliște expres procedura de determinare a valorii bunurilor imobile, doar  Ministerul Apărării și Consiliul Raional Orhei au efectuat evaluări separate pentru terenurile investite. În cazul altor 3 contracte din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, partenerii publici au indicat valoarea estimativă a terenului în studiul de fezabilitate.

La etapa de realizare a contractelor s-a constatat că costul unui metru pătrat de locuință variază semnificativ. De asemenea, gradul de finisare a locuințelor diferă de la caz la caz. Astfel, în cazul contractului de PPP al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, costul unui metru pătrat de locuință cu grad de finalizare ”variantă albă”, este semnificativ mai mare cu 1400 lei (sau 17 %) decât în cazul contractelor de PPP al Ministerului Apărării, care are grad de finalizare ”variantă la cheie”.

Etapa de monitorizare a nivelului de implementare a contractelor de PPP a fost desfășurată neconform, iar în unele cazuri a avut un caracter formal fiind bazată doar pe datele furnizate de partenerul privat. Totodată, în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, deși, PPP s-a inițiat în martie 2018, instituția a desemnat un grup de lucru responsabil de monitorizare, în iunie 2020. În aceste condiții, partenerul public nu dispune de rapoarte privind monitorizarea realizării contractului la toate etapele de proiectare și construcție, inclusiv calitatea desfășurării de la începutul executării lucrărilor.

Cu referire la utilizarea beneficiilor obținute de către partenerul public, se menționează că la evaluarea a 179 dosare ale locatarilor privind respectarea criteriilor de acordare a locuințelor de serviciu, a stabilit că acestea corespund condițiilor de eligibilitate prevăzute de cadrul regulator. În același timp, echipa de audit, de comun cu reprezentanții Ministerului Apărării și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a efectuat verificarea legitimității deținerii și utilizării locuințelor de serviciu în număr de 452 apartamente ce constituie 100%.

Misiunea de audit a stabilit neconformități la toate etapele de implementare, inclusiv generate de lacunele cadrului normativ. Aceste circumstanțe impun realizarea unor acțiuni orientate spre remedierea neconformităților admise prin reglementarea proceselor și responsabilizarea părților implicate.

Totodată, impactul benefic atins în cadrul realizării PPP, a soluționat asigurarea cu spațiu locativ pentru 465 colaboratori și angajați ai Armatei Naționale și, respectiv, pentru 7 angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. De asemenea, urmează a fi primite 47 de locuințe pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care vor contribui la atingerea obiectivelor propuse de partenerul public.