Curtea de Conturi – gardianul statului pentru o bună gestiune a fondurilor publice

CUNEȚCHI Tatiana

Membru


december 14, 2017 • views 1033

curtea-suprema

Curtea de Conturi – gardianul statului pentru

o bună gestiune a fondurilor publice

 „Dacă nu cunoști eroarea, n-ai cum s-o înlături”

( Legea lui Murphy)

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) în calitatea sa de Instituție Supremă de Audit (ISA) joacă un rol important în promovarea spiritului de conștientizare a răspunderii publice în materie de administrare și utilizare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, autoritatea de audit fiind autorizată, potrivit legii cadru, în mod exclusiv, cu funcția de control public extern. Auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi nu este un scop în sine, ci reprezintă o modalitate de afirmare a democrației și bunei guvernări, din care motiv instituția nu poate activa într-un mediu aparte, separat de procesele de aliniere la standarde și practici universal recunoscute privind managementul și controlul financiar public extern.

În această calitate a sa,  instituția urmează să devină un agent de schimbare și o ,,locomotivă” de maximă importanță în societate.

Actuala componență a Curții de Conturi, învestită cu mandat parlamentar în iulie 2016, și-a asumat plenar responsabilitatea pentru asigurarea continuității în modernizarea ISA, pentru îmbunătățirea calității managementului și activităților de audit, în spiritul bunelor practici și angajamentelor Republicii Moldova în relațiile cu organismele internaționale și partenerii de dezvoltare.

Tranziția graduală de la ,,control” la ,,audit”, concepută și materializată în perioada după 2007-2008, constituie cea mai semnificativă reformă realizată în cadrul Curții de Conturi cu aportul, suportul și consilierea partenerilor de dezvoltare.

Cu toate incertitudinile și provocările timpului Curtea, pas cu pas, s-a conformat și valorifică practicile și standardele de audit, înregistrând progrese cuantificabile în acest sens. Astfel, preocuparea zi de zi și an de an este contribuția la consolidarea și modernizarea bunei guvernanțe, a transparenței și a răspunderii în sectorul public,  maximizându-și eforturile și executându-și mandatul pentru a identifica cauzele și impactul  neregulilor generatoare de risipă a banului și patrimoniului public.

Ne dorim ca Instituția Supremă de Audit, prin modelul său de organizare și funcționare:

  • să persevereze în aspect profesional și de integritate;
  • să devină exemplu pentru celelalte instituții publice autohtone;
  • să fie recunoscută ca o instituție independentă și integră, responsabilă și transparentă în toată activitatea sa, inclusiv, în furnizarea către părțile interesate a rezultatelor activității desfășurate.

În acest context, noul proiect de lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, aprobat în prima lectură de  Parlament, în mod expres, urmărește acest deziderat.

Independența, integritatea, confidențialitatea, obiectivitatea, competența și conduita profesională – sunt valori ce ne exprimă misiunea, viziunea și voința în opera de modernizare instituțională.

Curtea de Conturi, în virtutea atribuțiilor și mandatului conferit de Constituție și legea-cadru, precum și din perspectiva angajamentelor asumate de către autoritățile supreme ale statului în relațiile cu organismele internaționale și europene, în mod plenar și constant ține în vizor managementul instituțional, corporativ și financiar pentru reorientarea acestuia spre o bună guvernare și gestiune a fondurilor publice.

Potrivit prevederilor Legii CCRM, fiecare membru este obligat să coordoneze un sector din domeniul activității de audit public extern. Personal, îmi revin atribuțiile de coordonare și supraveghere a activității subdiviziunilor, care auditează finanțele publice, în speță bugetul de stat – administrarea veniturilor și cheltuielilor publice.

De menționat, în acest sens, că atunci, când este auditată gestiunea economică a entităților finanțate din bugetul de stat se auditează și patrimoniul public, administrarea căruia încă lasă de dorit. Mai cu seamă, se auditează dacă tot patrimoniul public este luat la evidență, înregistrat la organele cadastrale și gestionat corect, administrat regulamentar și eficient, astfel încât să genereze plus valoare, și nu - înstrăinat, deteriorat, demolat etc.

Pentru noi, este foarte important să evaluăm capacitățile instituțiilor publice de resort, care sunt responsabile de evaluarea, formarea și administrarea veniturilor bugetului de stat, respectiv utilizarea acestora prin mecanismele de redistribuire  fiscal- bugetare, în mod deosebit – Ministerul Finanțelor, care este responsabil de elaborarea și executarea bugetului de stat.

În acest sens, coordonarea prin îndrumare și monitorizare a misiunilor de audit este destul de importantă, inclusiv, prin dispunerea procedurilor de revizuire aferente calității, după caz, la ,,rece” și la ,,fierbinte”.

De la începuturile sale de edificare și dezvoltare (1994), dar, mai cu seamă, în   ultimul deceniu, Curtea de Conturi s-a restructurat și reformat - grație sprijinului oferit cu generozitate de partenerii de dezvoltare.

Primul Plan de Dezvoltare Strategică 2006-2010, conceput în 2005 cu suportul Băncii Mondiale și implementat cu asistența Oficiilor Naționale de Audit al Suediei, Marii Britanii și Scoției, a contribuit la:

  • consolidarea instituțională;
  • asigurarea profesionalismului;
  • dezvoltarea personalului și asigurarea unui impact cuantificabil derivat din activitatea instituției.

Cu aceeași cadență s-a implementat și Planul de Dezvoltare Strategică 2011-2015, având genericul ,,...audit mai bun, pentru a promova o mai mare responsabilitate și o mai bună gestionare a fondurilor publice”, astfel accentul fiind pus pe – calitate, profesionalism și impact.

Planul de Dezvoltare Strategică 2016-2020, cu certitudine confirmă adeziunea noastră spiritului continuității și coerenței în eficientizarea auditului public extern,  acesta fiind axat pe trei piloni principali:

  • contribuirea la consolidarea bunei guvernanțe;
  • asigurarea durabilității instituționale;
  • dezvoltarea și menținerea calității corporative de audit.

În mod evident, ne dorim, în acest sens, ca instituția să dispună de:

- cadru legal și metodologic ce vizează activitatea ISA, care va îngloba schimbările recente în evoluția gândirii internaționale privind finanțele publice și activitatea de audit public extern;

- auditori, capabili să desfășoare audituri financiare, de conformitate și de performanță conform standardelor internaționale și să-și împărtășească experiența cu auditorii din alte ISA;

- automatizare maximă a proceselor interne de activitate și de audit;

- sisteme de comunicare externă și internă bine gândite, capabile să transmită mesajele corespunzătoare părților interesate și publicului larg etc.

Un aspect în premieră reprezintă auditarea de către Curte a modului de administrare a resurselor financiare provenite din fonduri externe, acestea constituind sume semnificative, preponderent destinate reformelor structural-instituționale și proiectelor de infrastructură.

În baza constatărilor de audit, Curtea contribuie în mod esențial la identificarea cauzelor generatoare de nereguli, cuantifică impactul și formulează soluții aferente remedierii deficiențelor și carențelor, în așa mod oferind suport entităților auditate și responsabilizând factorii de resort.

În afară de cele evocate, Curtea asigură buna conlucrare cu misiunea Delegației UE în vederea realizării angajamentelor asumate privind buna și cuprinzătoarea implementare a condiționalităților stipulate în Acordul de finanțare dintre Guvernul RM și Comisia Europeană privind Programul de suport pentru reformele politicii finanțelor publice din Republica Moldova.

Remarcând bunele relații pe care Curtea de Conturi le-a edificat până în prezent cu Uniunea Europeană, Banca Mondială, Oficiul Național de Audit al Suediei și cu alți parteneri externi de dezvoltare,  instituția rămâne fidelă angajamentelor  de transpunere a bunelor practici și standarde, fiind preocupată și în continuare de implementarea în mod ireversibil a proceselor aferente dezvoltării auditului public extern și modernizării instituționale în acest sens. 

Indiscutabil, loc de mai bine există, de aceea permanent se trec în revistă reușitele, dar mai cu seamă, carențele admise pe parcursul activității în implementarea funcțiilor și prerogativelor de bază ce ne sunt conferite. Ne deranjează faptul, că anumite acțiuni nu au finalitate sau nu se scontează cu impactul dorit. Prin urmare, suntem conștienți de necesitatea unor abordări mai punctuale, mai complexe și, desigur, mai critice pentru a realiza impact cuantificabil per subdiviziune, per acțiune și per instituție, dorindu-ne în atingerea respectivelor deziderate împliniri și satisfacții.

Autor: Tatiana Cunețchi,

 Membru al Curții de Conturi