Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 36 din 26 iulie 2012 cu privire la Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine

Numar din data de 2012-07-26 Nr. cerinte: 4 Nr. recomandari: 32

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului afacerilor interne dl V.Dragomir, şefului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale dl M.Harabagiu, şefului Secţiei finanţe a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale dl E.Duca, şefului Direcţiei Situaţii Excepţionale Orhei dl I.Siloci, şefului Direcţiei Situaţii Excepţionale Cahul dl I.Caraja, directorului Agenţiei "Apele Moldovei" dl M.Adam, directorului general al Agenţiei Rezerve Materiale dl V.Pîntea, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine.

Misiunea de audit s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[2] şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi unele instituţii din subordine pe anul 2011, în toate aspectele semnificative, prezintă informaţia reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, bazată pe datele evidenţei contabile şi/sau consolidarea datelor rapoartelor instituţiilor din subordine, iar utilizarea fondurilor publice şi operaţiunile financiare pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Scopul specific al auditului a constat în aprecierea cadrului normativ-legislativ al sistemului protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, respectarea acordurilor bilaterale şi internaţionale de colaborare în domeniul protecţiei civile la care Republica Moldova este parte, a stării şi funcţionalităţii sistemului protecţiei civile în caz de eventuale situaţii excepţionale.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[3]. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, precum şi exprimării opiniilor de audit, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă publică, Curtea de Conturi

a constatat:

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale constituie un sistem unic şi centralizat, care efectuează conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor. Pagubele materiale totale în urma situaţiilor excepţionale în anul 2011 au constituit 255,2 mil. lei, fiind în scădere cu 122,6 mil.lei (48,0%), faţă de anul 2010, şi în creştere cu 82,1 mil.lei (47,0%), faţă de anul 2009.

♦ Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele deficienţe, care influenţează asupra funcţionării eficiente a sistemului protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi implementării politicilor de stat în domeniu.

♦ Nu este elaborat şi aprobat un act normativ, care să reglementeze expres Sistemul unic de stat al protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale; s-a stabilit necorelarea actelor normative cu cele legislative ce reglementează asigurarea cu personal în domeniul protecţiei civile la diferite niveluri.

♦ Varianta originală a Planului protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale, care este documentul operativ de bază al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în partea ce ţine de numărul obiectivelor periculoase, formaţiunile, atribuţiile după intrarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, a fost modificată unilateral de către colaboratorii Serviciului.

♦ Sistemul protecţiei civile în cadrul autorităţilor publice locale, fiind funcţional cu rezerve, nu face faţă cerinţelor în cazul declanşării unor situaţii excepţionale de proporţii; în majoritatea cazurilor n-au fost create rezerve de mijloace tehnico-materiale. nu se menţine în stare de pregătire permanentă fondul de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului şi sistemele de înştiinţare şi comunicaţii; majoritatea autorităţilor administrativ-teritoriale n-au decis constituirea fondului de rezervă în volum de 2% din cheltuielile bugetelor locale pentru utilizarea în cazul unor situaţii excepţionale.

♦ Starea protecţiei civile la capitolul apărarea împotriva incendiilor constată dotarea SPCSE şi instituţiilor din subordine sub limită cu tehnică şi utilaj special de apărare împotriva incendiilor şi altor situaţii excepţionale, fapt care generează sosirea întîrziată la locul solicitat a salvatorilor şi pompierilor, iar aceasta, ulterior, majorarea considerabilă a prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

♦ Conducătorii unităţilor economice în gestiunea cărora se află edificiile de protecţie n-au asigurat pregătirea a 84,6% din Fondul edificiilor de protecţie pentru adăpostirea persoanelor în cazul unor situaţii excepţionale de proporţii, iar numai 15,4% din edificiile de protecţie corespund normelor tehnice, asigurînd adăpostirea pentru cel mult 1% din populaţie.

♦ Pînă în prezent n-a fost elaborată Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor; n-au fost întocmite planurile armonizate de management al riscului la inundaţii; din cauza finanţării insuficiente în ultimii 10-15 ani nu s-au efectuat lucrări de reparaţie a digurilor conform Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor; nu s-a efectuat investigaţia tehnică şi n-au fost elaborate, pînă la 31.12.2011, paşapoartele tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură (19 paşapoarte), termenul-limită fiind extins.

♦ Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a utilizat 969,1 mii lei la elaborarea lucrărilor ştiinţifice pentru prevenirea situaţiilor excepţionale, însă SPCSE şi AŞM nu s-au determinat asupra recepţionării lucrărilor, coordonării şi modului de aplicare în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

♦ N-a fost finanţat şi executat Planul de înzestrare în anii 2007-2011 cu tehnică şi utilaj modern de apărare împotriva incendiilor în valoare de 59,3 mil.lei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007[4], precum şi n-a fost creat conform Hotărîrii Guvernului nr.1169 din 22.10.2004[5] Sistemul informaţional geografic al SPCSE, cu valoarea de deviz de 1,0 mil.lei, necesar în activitatea de prognozare a situaţiilor excepţionale şi de lichidare a consecinţelor acestora.

♦ Rezerva de stat nu este completată în volumul necesar; numai 33,9% din alocaţiile Agenţiei Rezerve Materiale au fost direcţionate la achiziţionarea unor bunuri în rezerva de stat, restul 66,1% au fost cheltuite pentru recepţia şi păstrarea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare; nu sînt recuperate datoriile debitoare pentru bunurile eliberate din rezerva de stat.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, în calitatea sa de executor de buget şi manager al instituţiei publice, are obligaţia să asigure utilizarea fondurilor publice cu respectarea principiilor transparenţei, economicităţii, eficienţei, eficacităţii şi legalităţii, pentru funcţionarea regulamentară a aparatului central al SPCSE şi instituţiilor din subordine, precum şi să administreze raţional patrimoniul de stat aflat în gestiune. În perioada supusă auditului, majoritatea alocaţiilor s-au executat în limita planurilor aprobate. Atît la SPCSE, cît şi la instituţiile din subordine auditate se ţine evidenţa mijloacelor financiare şi a patrimoniului de stat. Totodată, auditul a evidenţiat unele deficienţe şi neregularităţi ce ţin de managementul economico-financiar, necesitatea perfecţionării cadrului juridic în domeniu, care se exprimă prin următoarele:

♦ Schemele de încadrare a personalului SPCSE, inclusiv al aparatului central (73 de unităţi), prezentate MAI, n-au fost înregistrate în conformitate cu prevederile legale; entitatea dispune de 76 de unităţi de personal vacante, din care 44 de unităţi la Serviciul pompieri şi salvatori; în anul 2011 gradul de fluctuaţie a efectivului a constituit 15,9%; la 128 de colaboratori studiile nu corespund funcţiei deţinute (73 de colaboratori ai Serviciilor de apărare împotriva incendiilor şi intervenţie).

♦ Cheltuielile de bază au fost efectuate în limita alocaţiilor precizate pentru perioada de gestiune, cu excepţia dezafectării mijloacelor bugetare (424,8 mii lei), formării datoriilor debitoare (206,9 mii lei) şi creditoare (82,8 mii lei) cu termenul de prescripţie expirat, fapt ce a condiţionat utilizarea neconformă a fondurilor publice.

♦ Lipsa unei monitorizări conforme şi controlul intern neadecvat asupra formării şi utilizării regulamentare a mijloacelor speciale au condiţionat neexecutarea veniturilor cu 0,6 mil.lei şi nevalorificarea lor în sumă de 1,4 mil.lei; valoarea de bilanţ a unor bunuri primite cu titlu de ajutor umanitar (costume de protecţie, veselă şi alte bunuri) s-a înregistrat, în baza proceselor-verbale ale Comisiei pentru ajutoare umanitare, cu 1,4 mil.lei mai puţin decît valoarea conformă declaraţiilor vamale (datorită diferenţei de curs valutar), iar a mijloacelor fixe - cu 450,1 mii lei.

♦ Managementul achiziţiilor publice în cadrul SPCSE şi la unele instituţii din subordine este afectat de nereguli, care au impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate. Volumul achiziţiilor la care au fost stabilite nereguli constituie 19,8 mil.lei.

♦ În rezultatul gestionării neconforme a patrimoniului public, SPCSE şi unele instituţii din subordine n-au asigurat delimitarea, evaluarea şi înregistrarea regulamentară a terenurilor cu suprafaţa de 62,0 ha, a 104 imobile cu valoarea de 85,2 mil.lei, precum şi a drepturilor asupra lor la organele cadastrale teritoriale şi în evidenţa contabilă, nefiind raportate situaţiile patrimoniale reale, ceea ce poate afecta asigurarea integrităţii patrimoniului.

♦ Valoarea patrimoniului public aflat în administrare, faţă de cel reflectat în darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, a fost diminuat cu 15,9 mil.lei, iar unele bunuri imobile înregistrate în evidenţa contabilă se află în proces de deteriorare (227,2 mii lei).

♦ Sistemul de control intern la SPCSE şi la unele instituţii din subordine necesită îmbunătăţiri, care ar asigura o bună guvernare a fondurilor publice, întru realizarea obiectivelor entităţii.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

 hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, şi se cere:

2.1.1. să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit; să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei la utilizarea fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale; să asigure implementarea elementelor sistemului de management financiar şi control intern la compartimentele ce ţin de planificarea, evidenţa şi raportarea veniturilor/cheltuielilor entităţii;

2.1.2. să analizeze cadrul normativ-legislativ existent ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare privind îmbunătăţirea sistemului protecţiei civile, reieşind din competenţe, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces;

2.1.3. să asigure conducerea şi coordonarea sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, precum şi să implementeze practicile şi standardele internaţionale în domeniul respectiv.

3. Ministerului Afacerilor Interne, şi se propune să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit.

4. Ministerului Mediului şi Agenţiei "Apele Moldovei", pentru implementarea recomandărilor auditului.

5. Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, şi se propune:

5.1.1. să conjuge eforturile administraţiei publice centrale, locale şi unităţilor economice, prin întreprinderea şi orientarea acestora spre prevenirea situaţiilor excepţionale. Să verifice capacitatea de intervenţie a structurilor de conducere, gradul de pregătire a forţelor şi mijloacelor necesare (formaţiunile protecţiei civile, baza tehnico-materială, starea fondului de protecţie, sistemele de comandă, înştiinţare şi comunicaţii şi altele), pentru folosirea oportună a acestora în cazul unor situaţii excepţionale;

5.1.2. să controleze lucrul comisiilor pentru situaţii excepţionale ale organelor administraţiei publice centrale şi locale şi să examineze în şedinţele sale rapoartele conducătorilor acestor comisii;

5.1.3. să prezinte Guvernului propuneri cu privire la elaborarea mecanismului de estimare a pagubelor materiale produse în urma situaţiilor excepţionale.

6. Guvernului, şi se propune:

6.1. să revizuiască Planul protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale şi să-l aprobe în modul stabilit; să asigure atribuirea alocaţiilor bugetare întru înzestrarea forţelor protecţiei civile cu tehnică specială şi alte mijloace tehnico-materiale conform normelor aprobate întru protecţia populaţiei şi prevenirea situaţiilor excepţionale; să examineze situaţia privind completarea rezervei de stat şi posibilitatea atribuirii alocaţiilor bugetare;

6.2. să exercite controlul asupra activităţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în domeniul protecţiei civile.

7. Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova.

8. Materialele privind achiziţionarea şalupelor fluviale se remit Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă.

9. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor punctelor 2, 3 şi 4 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

10. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.


[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

[3] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 "Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii".

[4] Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007 ,,Cu privire la îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor" (cu modificările ulterioare).

[5] Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 22.10.2004 "Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale".

Recomandari (32)

1. Să analizeze cadrul normativ-legislativ ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare, ţinînd cont de competenţele SPCSE, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces.

1. Să analizeze cadrul normativ-legislativ ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare, ţinînd cont de competenţele SPCSE, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces.

2. Să asigure coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, precum şi să implementeze practicile şi standardele internaţionale privind prevenirea incendiilor.

2. Să asigure coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, precum şi să implementeze practicile şi standardele internaţionale privind prevenirea incendiilor.

3. Să asigure efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat de către formaţiunile protecţiei civile în condiţiile situaţiilor excepţionale, precum şi consolidarea serviciului salvatori şi pompieri cu tehnica specială în localităţile Republicii Moldova, întru diminuarea prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

3. Să asigure efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat de către formaţiunile protecţiei civile în condiţiile situaţiilor excepţionale, precum şi consolidarea serviciului salvatori şi pompieri cu tehnica specială în localităţile Republicii Moldova, întru diminuarea prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

4. Să asigure coordonarea activităţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi autorităţi ale administraţiei publice locale pentru prevenirea riscurilor de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii.

5. Să asigure coordonarea cu AŞM a cercetărilor ştiinţifice în domeniul inundaţiilor, seismelor, protecţiei radiative, chimice, medico-biologice şi securităţii antiincendiare a obiectivelor economiei naţionale şi a populaţiei, precum şi recepţionarea lucrărilor şi modul de aplicare în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

6. Să identifice şi să evalueze riscurile de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii la obiectivele şi pe teritoriile ce le aparţin.

6. Să identifice şi să evalueze riscurile de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii la obiectivele şi pe teritoriile ce le aparţin.

7. Să asigure măsuri tehnico-inginereşti generale de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor şi să monitorizeze starea digurilor de protecţie antiviitură.

response:
scris. MM nr.07-05/1286 din 03.07.2017 a) A fost elaborat Ordinul Agenţiei „Apele Moldovei” nr. 83 din 07.09.2015, privin supravegherea stării tehnice a digurilor de protecţie contra inundaţiilor. întreprinderile la care AAM exercită calitatea de fondator, trimestrial elaborează graficul de monitorizăre pe sectoare, monitotizează permanent şi raportează trimestrial sau în situaţii excepţionale. b) AAM a emis următoarele ordine privind inventarierea digurilor: Nr. 62/2010; Nr. 23/2011 ; Nr. 87/2015; Nr. 116/2016; în baza ordinelor emise, întreprinderile din subordine au efectuat anual inventarierea digurilor de protecţie. c) în baza Ordinului AAM nr.83/2015 întreprinderile din subordinea AAM, au întocmit Devize de cheltuieli cu propuneri de reabilitare a digurilor (circa 14 Devize). în anul 2016 au fost alocate surse financiare pentru întreţinerea a 224 km de digurilor de protecţie inclusiv pentru: - Defrişare arborilor şi arbuştilor de pe dig; - Compactare ondulatorilor; în perioada 2010-2017 din sursele financiare alocate din FEN au fost reparate 54,58 km de dig: - s. Ustia, r-nul Dubăsari, r.Nistru - 7.18 km; - s.Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, r.Nistru - 13.7 km; - s. Zolonceni, r. Criuleni, r-Răut- 2.8 km; - s. Tudora-s.Palanca, r-nul Ştefan Vodă, r.Nistru - 8.7 km; -s.Goteşti, r-nul Cantemir, r.Prut - 4 km; - s. Puhăceni, r-nul Anenii Noi, r.Nistru - 11 .km; - s. Leuşeni-s.Nemţăni, r-nul Hînceşti r. Prut - 1.2 km; - s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi, r.Nistru - 6 km. în anul 2015, a fost finalizată evaluarea tuturor digurilor de protecţie contra inundaţiilor cu elaborarea raportului respectiv. în acest sens a fost întocmit un Maşter plan pentru reabilitarea/construcţia digurilor de protecţie care prezintă cel mai înalt risc de inundaţii.

RO_4431_raspuns Min.Mediului.pdf

7. Să asigure măsuri tehnico-inginereşti generale de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor şi să monitorizeze starea digurilor de protecţie antiviitură.

response:
scris. Apele Moldovei nr.07-04/0677 din 03.07.2017 a) A fost elaborat Ordinul Agenţiei „Apele Moldovei” nr. 83 din 07.09.2015, privin supravegherea stării tehnice a digurilor de protecţie contra inundaţiilor. întreprinderile la care AAM exercită calitatea de fondator, trimestrial elaborează graficul de monitorizăre pe sectoare, monitotizează permanent şi raportează trimestrial sau în situaţii excepţionale. b) AAM a emis următoarele ordine privind inventarierea digurilor: Nr. 62/2010; Nr. 23/2011 ; Nr. 87/2015; Nr. 116/2016; în baza ordinelor emise, întreprinderile din subordine au efectuat anual inventarierea digurilor de protecţie. c) în baza Ordinului AAM nr.83/2015 întreprinderile din subordinea AAM, au întocmit Devize de cheltuieli cu propuneri de reabilitare a digurilor (circa 14 Devize). în anul 2016 au fost alocate surse financiare pentru întreţinerea a 224 km de digurilor de protecţie inclusiv pentru: - Defrişare arborilor şi arbuştilor de pe dig; - Compactare ondulatorilor; în perioada 2010-2017 din sursele financiare alocate din FEN au fost reparate 54,58 km de dig: - s. Ustia, r-nul Dubăsari, r.Nistru - 7.18 km; - s.Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni, r.Nistru - 13.7 km; - s. Zolonceni, r. Criuleni, r-Răut- 2.8 km; - s. Tudora-s.Palanca, r-nul Ştefan Vodă, r.Nistru - 8.7 km; -s.Goteşti, r-nul Cantemir, r.Prut - 4 km; - s. Puhăceni, r-nul Anenii Noi, r.Nistru - 11 .km; - s. Leuşeni-s.Nemţăni, r-nul Hînceşti r. Prut - 1.2 km; - s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi, r.Nistru - 6 km. în anul 2015, a fost finalizată evaluarea tuturor digurilor de protecţie contra inundaţiilor cu elaborarea raportului respectiv. în acest sens a fost întocmit un Maşter plan pentru reabilitarea/construcţia digurilor de protecţie care prezintă cel mai înalt risc de inundaţii.

8. Să urgenteze elaborarea paşapoartelor tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură şi Strategiei naţionale de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

response:
scris. MM nr.07-05/1286 din 03.07.2017 De către Institutul de proiectări „Acva-Proiect” a fost elaborată fişa tehnică a digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor însă paşapoartele tehnice n-au fost elaborate din motive că n-au fost identificate surse financiare. La elaborarea CBTM 2018-2020, AAM a propus, alocarea surselor financiare pentru elaborarea paşapoartelor tehnice. Respectiv, elaborarea paşapoartelor tehnice va fi posibil în cazul alocării din bugetul de stat a surselor necesare pentru achitarea serviciilor respective. Considerăm că Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor nu este necesar de elaborat din considerentele că Republica Moldova implementează principiul „bazinier” de gestionare a resurselor de apă. Respectiv tot teritoriul republicii a fost împărţit în 2 districte hidrografice (Nistru şi Dunărea-Prut şi Marea Neagră). Pentru fiecare district a fost elaborat un Plan de gestionare care vor fi aprobate până la sfârşitul anului 2017 de către Guvern. Aceste Planuri conţin şi aspecte de gestionare a riscului de inundaţii. Planurile au fost elaborate în conformitate cu Directiva cadru privind apa şi sunt mult mai complexe decât o Strategie. Planurile sunt elaborate în cicluri, fiecare pentru o perioadă de 6 ani şi conţin câte un Program de măsuri pentru implementare.

RO_4431_raspuns Min.Mediului.pdf

8. Să urgenteze elaborarea paşapoartelor tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură şi Strategiei naţionale de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

response:
scris. Apele Moldovei nr.07-04/0677 din 03.07.2017 De către Institutul de proiectări „Acva-Proiect” a fost elaborată fişa tehnică a digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor însă paşapoartele tehnice n-au fost elaborate din motive că n-au fost identificate surse financiare. La elaborarea CBTM 2018-2020, AAM a propus, alocarea surselor financiare pentru elaborarea paşapoartelor tehnice. Respectiv, elaborarea paşapoartelor tehnice va fi posibil în cazul alocării din bugetul de stat a surselor necesare pentru achitarea serviciilor respective. Considerăm că Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor nu este necesar de elaborat din considerentele că Republica Moldova implementează principiul „bazinier” de gestionare a resurselor de apă. Respectiv tot teritoriul republicii a fost împărţit în 2 districte hidrografice (Nistru şi Dunărea-Prut şi Marea Neagră). Pentru fiecare district a fost elaborat un Plan de gestionare care vor fi aprobate până la sfârşitul anului 2017 de către Guvern. Aceste Planuri conţin şi aspecte de gestionare a riscului de inundaţii. Planurile au fost elaborate în conformitate cu Directiva cadru privind apa şi sunt mult mai complexe decât o Strategie. Planurile sunt elaborate în cicluri, fiecare pentru o perioadă de 6 ani şi conţin câte un Program de măsuri pentru implementare.

9. Să asigurare schimbul de informaţii privind situaţia apelor transfrontaliere, prin elaborarea planurilor proprii, cu identificarea riscurilor la inundaţii.

response:
scris. MM nr.07-05/1286 din 03.07.2017 Schimbul de informaţii a fost asigurat prin intermediul comisiilor comune MD-UA şi MD-RO, care au fost create în baza acordulrilor de colaborare privind protecţia apelor transfrontaliere:Acordul dintre Guvernul RM şi Guvernul României privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a Apelor Prutului şi Dunării şi Acordul cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontier, semnat la 23.11.1994, iar în luna iunie 2017 a fost ratificat de către Ucraina şi Acordul privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului r. Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. La data de 09 iunie‘2010 în or. Odesa, la 15 iunie 2012 la Costeşti Stînca, 25 aprilie 2017 Zatoca au avut loc Intîlnirile împuteniciţilor Guvernului RM şi Cabinetului de miniştri al Ucrainei privind folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră şi a şefilor grupurilor comune de lucru. Deasemenea anual în luna aprilie au loc întlnirile Comisiei Interdepartamentale cu privire la coordonarea regimului de lucru a Compelxului Hidroenergetic Novodenstrovsc. Conform Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23.10.2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, Planurile de gestionare a riscurilor la inundaţii pentru bazinele hidrografice Nistru şi Prut trebuieelaborate în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere. MM şi AAM beneficiază de suportul a 2 experţi naţionali din cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituţional în domeniul resurselor de apă din RM”, finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi de Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare. în cadrul proiectului vor fi organizate exerciţii de simulare a inundaţiilor cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în managementul inundaţiilor. în decembrie 2015, în conformitate cu prevederile Legii apelor şi a Directivei UE privind inundaţiile, a fost finalizată evaluarea preliminară a riscului de inundaţii în Republica Moldova, au fost elaborate hărţile de hazard şi risc de inundaţii. în baza acestor informaţii, urmează elaborarea până la sfârşitul anul 2018 a Planurilor de gestionare a riscului de inundaţii pentru ambele districte hidrografice. Totodată, Serviciul Hidrometeorologic de Stat are Acorduri bilaterale cu ţările vecine Ucraina şi România. Condorm acestor Acorduri Republica Moldova asigură schimbul de informaţii privind situaţia apelor transfrontaliere, prin elaborarea planurilor proprii, cu identificarea riscurilor la inundaţii.

RO_4431_raspuns Min.Mediului.pdf

9. Să asigurare schimbul de informaţii privind situaţia apelor transfrontaliere, prin elaborarea planurilor proprii, cu identificarea riscurilor la inundaţii.

response:
scris. Apele Moldovei nr.07-04/0677 din 03.07.2017 Schimbul de informaţii a fost asigurat prin intermediul comisiilor comune MD-UA şi MD-RO, care au fost create în baza acordulrilor de colaborare privind protecţia apelor transfrontaliere:Acordul dintre Guvernul RM şi Guvernul României privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a Apelor Prutului şi Dunării şi Acordul cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontier, semnat Ia 23.11.1994, iar în luna iunie 2017 a fost ratificat de către Ucraina şi Acordul privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului r. Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. La data de 09 iunie 2010 în or. Odesa, la 15 iunie 2012 la Costeşti Stînca, 25 aprilie 2017 Zatoca au avut loc Întîlnirile împuteniciţilor Guvernului RM şi Cabinetului de miniştri al Ucrainei privind folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră şi a şefilor grupurilor comune de lucru. Deasemenea anual în luna aprilie au loc întlnirile Comisiei Interdepartamentale cu privire la coordonarea regimului de lucru a Compelxului Hidroenergetic Novodenstrovsc. Conform Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23.10.2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, Planurile de gestionare a riscurilor la inundaţii pentru bazinele hidrografice Nistru şi Prut trebuieelaborate în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere. MM şi AAM beneficiază de suportul a 2 experţi naţionali din cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituţional în domeniul resurselor de apă din RM”, finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi de Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare. în cadrul proiectului vor fi organizate exerciţii de simulare a inundaţiilor cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în managementul inundaţiilor. în decembrie 2015, în conformitate cu prevederile Legii apelor şi a Directivei UE privind inundaţiile, a fost finalizată evaluarea preliminară a riscului de inundaţii în Republica Moldova, au fost elaborate hărţile de hazard şi risc de inundaţii. în baza acestor informaţii, urmează elaborarea până la sfârşitul anul 2018 a Planurilor de gestionare a riscului de inundaţii pentru ambele districte hidrografice. Totodată, Serviciul Hidrometeorologic de Stat are Acorduri bilaterale cu ţările vecine Ucraina şi România. Condorm acestor Acorduri Republica Moldova asigură schimbul de informaţii privind situaţia apelor transfrontaliere, prin elaborarea planurilor proprii, cu identificarea riscurilor la inundaţii.

10. Să înregistreze, în conformitate cu prevederile legale, schemele de încadrare ale personalului SPCSE.

10. Să înregistreze, în conformitate cu prevederile legale, schemele de încadrare ale personalului SPCSE.

11. Să asigure implementarea elementelor sistemului de management financiar şi control intern la compartimentele planificarea, evidenţa şi raportarea veniturilor/cheltuielilor entităţii.

12. Să asigure efectuarea de cheltuieli în limitele bugetare aprobate, estimarea argumentată din punct de vedere economic a veniturilor proprii pasibile încasării şi planificarea justificată a cheltuielilor în limitele necesarului real al acestora.

13. Să asigure facturarea separată a serviciilor, cu încasarea şi transferarea în bugetul de stat a mijloacelor dezafectate pentru achitarea serviciilor comunale aferente spaţiului locativ privatizat.

14. Să implementeze proceduri de control intern privind respectarea cadrului legal la efectuarea achiziţiilor publice şi să identifice măsuri privind aplicarea principiului eficienţei şi transparenţei în procesul achiziţiilor publice de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile instituţiilor din subordine.

15. Să asigure estimarea corectă a necesarului de mijloace bugetare pentru întreţinerea şi asigurarea unei activităţi relevante şi regularitatea activităţii Grupului de lucru pentru achiziţii publice, cu sporirea responsabilizării acestuia, fiindu-i monitorizată continuu activitatea.

16. Să examineze gradul de responsabilitate a persoanelor care n-au respectat cadrul legal la efectuarea achiziţiilor publice, precum şi să implementeze un sistem de control intern la capitolul respectiv, cu asigurarea bunei guvernări a banilor publici.

17. Să elaboreze şi să execute un plan de măsuri privind organizarea instruirii persoanelor implicate în procesul de achiziţii.

18. Să implementeze un sistem eficient de control intern, asigurînd conformitatea ţinerii evidenţei contabile şi a gestionării patrimoniului de stat, precum şi corectitudinea şi plenitudinea raportării acestuia.

19. Să asigure delimitarea terenurilor proprietate publică a statului, cu înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile administrate; să evalueze şi să înregistreze în evidenţa contabilă patrimoniul public primit în folosinţă; să întreprindă măsuri legale privind delimitarea fondului de locuinţe privatizat şi a cheltuielilor respective.

20. Să numească un reprezentant al organului central de specialitate în Comisa de privatizare a fondului locativ departamental, instituită prin Decizia Consiliului municipal Chişinău.

21. Să asigure utilizarea la destinaţie a mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale, asigurînd conformitatea ţinerii evidenţei contabile, precum şi corectitudinea şi plenitudinea raportării către organele de competenţă.

22. Să asigure, în condiţiile legii, măsurile de recepţie de la operatorul economic a serviciilor contractate sau încasarea sumei de 360,4 mii lei, dezafectate din bugetul de stat.

23. Să consolideze elementele sistemului de control intern, în special, prin evaluarea riscurilor, în vederea asigurării unui management financiar şi, respectiv, a unei bune guvernări a fondurilor publice.

24. Să asigure integritatea bunurilor materiale, neadmiterea neregulilor în evidenţa contabilă, asigurînd identitatea datelor evidenţei analitice şi celei sintetice, pentru asigurarea veridicităţii şi corectitudinii datelor din raportul financiar generalizat şi prezentat MAI; să asigure monitorizarea neîncasării lipsurilor de mijloace băneşti şi valori materiale proprietate a SPCSE.

Cerinte (4)

4. Ministerului Mediului şi Agenţiei „Apele Moldovei", pentru implementarea recomandărilor auditului.

4. Ministerului Mediului şi Agenţiei „Apele Moldovei", pentru implementarea recomandărilor auditului.

3. Ministerului Afacerilor Interne, şi se propune să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit.

2.1. Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, şi se cere: 2.1.1. să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit; să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei la utilizarea fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale; să asigure implementarea elementelor sistemului de management financiar şi control intern la compartimentele ce ţin de planificarea, evidenţa şi raportarea veniturilor/cheltuielilor entităţii; 2.1.2. să analizeze cadrul normativ-legislativ existent ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare privind îmbunătăţirea sistemului protecţiei civile, reieşind din competenţe, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces; 2.1.3. să asigure conducerea şi coordonarea sistemului protecţiei civile, organizarea