Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 33 din 23 iulie 2012 privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

Numar din data de 2012-07-23 Nr. cerinte: 9 Nr. recomandari: 15

Curtea de Conturi, în prezenţa consultantului Comisiei permanente a Parlamentului economie, buget şi finanţe dna S.Sagaidac, ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dna V.Buliga, viceministrului finanţelor dna M. Cărăuş, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna M.Bortă, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dl A.Sîci, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna T.Popa, şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl N.Platon, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Misiunea de audit s-a desfăşurat conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012[2], avînd drept obiectiv obţinerea asigurării rezonabile precum că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 (în continuare - BASS), prezentat Guvernului de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS), este întocmit în conformitate cu cerinţele regulamentare şi oferă o imagine reală şi fidelă, sub toate aspectele semnificative.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[3]. Reieşind din nivelul materialităţii stabilit şi din riscurile identificate, pentru auditare au fost selectate componentele semnificative din Raportul privind executarea BASS.

Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, obţinute prin examinarea documentelor primare, registrelor de evidenţă, rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a BASS prin sistemul trezorerial etc. Au fost aplicate proceduri de analiză a indicatorilor şi elementelor de importanţă semnificativă.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a constatat:

CNAS este o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale. În conformitate cu statutul CNAS[4], aceasta exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 oferă o imagine fidelă şi reală, sub toate aspectele semnificative.

În acelaşi timp, rezultatele auditului denotă rezerve şi deficienţe atît la capitolul planificarea veniturilor BASS, cît şi la executarea acestora, care se exprimă prin următoarele:

Lipsa unei metodologii şi a procedurilor exhaustiv stabilite privind planificarea veniturilor proprii ale BASS a determinat elaborarea BASS în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri şi a condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor. 

Veniturile BASS pentru anul 2011 iniţial au fost aprobate în sumă de 9162,4 mil.lei, ulterior fiind precizate în sumă de 9122,8 mil.lei, executate fiind în sumă de 9089,9 mil.lei sau în proporţie de 99,6%. Comparativ cu anul 2010, veniturile BASS au crescut cu 672,9 mil.lei, sau cu 8 la sută.

Veniturile proprii formează partea semnificativă a BASS (circa 72,3%) în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, cu o creştere de 1,1% faţă de anul 2010, însă cu o reducere de 1,8% faţă de anul 2009. Cota preponderentă a veniturilor proprii o constituie contribuţiile de asigurări sociale de stat (99,9%).

Executarea la nivel de 99,8% a veniturilor proprii indică încasarea doar a veniturilor precizate, dar nu şi a celor calculate. Existenţa datoriilor la finele anului 2011, în sumă de 851,6 mil. lei, cu o majorare faţă de anul 2010 cu 111,7 mil.lei relevă că au fost calculate contribuţii într-un cuantum mai mare decît a fost încasat efectiv în BASS.

Acest fapt denotă şi rezervele autorităţilor privind acumularea veniturilor precizate, adică chiar dacă planul a fost rectificat în sensul diminuării cu 257,0 mil.lei, acesta n-a fost executat cu 14,3 mil.lei.

Factorii responsabili de administrarea veniturilor au rezerve în activitate, exprimate prin acţiuni insuficiente de popularizare şi motivare a angajaţilor şi angajatorilor în vederea declarării şi achitării obligaţiilor.

Analizînd evoluţia contribuţiilor de asigurări sociale de stat (prezentată în tabelul de mai jos), s-a constatat un trend pozitiv al acestora, datorat creşterii bazei de calcul, chiar dacă numărul scriptic al salariaţilor s-a redus. 

Indicatori

2009

2010

2011

2011/2009 

2011/2010 

Numărul scriptic al salariaţilor pentru care au fost calculate contribuţii de asigurări sociale de stat, persoane

802321

831424

806786

100,56

97,04

Baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate de angajatori, mil. lei

19084,8

20640,3

22546,5

118,14

109,24

Contribuţii declarate, mil. lei

5484,0

5928,1

6476,5

118,10

109,25

 

Sursă: Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii Forma 4-BASS pe anii 2009-2011

Totodată, analizînd evoluţia ponderii veniturilor proprii în PIB, acestea, în anul 2011 au constituit 8,0 la sută, faţă de 8,3 la sută în anul 2010 şi 9,3 - în anul 2009, ceea ce scoate în evidenţă tendinţa de descreştere a acestor venituri, adică ritmul de creştere a PIB (136,1%) este mai mare cu 19,1 puncte procentuale comparativ cu ritmul de creştere a încasării veniturilor proprii (117,0%). Acest fapt denotă că autorităţile publice de resort dispun de rezerve la capitolul acumularea veniturilor proprii, iar măsurile întreprinse în vederea identificării zonelor şi factorilor de risc - generatori de evaziune şi raportare neautentică, nu sînt la nivelul cuvenit. Astfel, se relevă o potenţială situaţie de nedeclarare a veniturilor real obţinute de contribuabili - persoane fizice.

În condiţiile de administrare a uneia şi aceleiaşi plăţi de către două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală, care trebuie să conlucreze eficient şi să genereze valoare adăugată, nu s-a atins rezultatul scontat, deoarece contribuabilii raportează unei autorităţi, pe cînd plăţile sînt administrate de alta. Mecanismele aplicate de organele abilitate în vederea administrării plăţilor nu contribuie la acumularea obligaţiilor faţă de BASS în termen şi în cuantum deplin.

S-a stabilit un grad redus al disciplinei de raportare a contribuabililor. În anul 2011, obligaţia de a prezenta Forma 4-BASS au avut-o 131733 de contribuabili, inclusiv cei care nu au înregistrat activitate. Conform informaţiei prezentate auditului de către CNAS, obligaţiunea de a prezenta Declaraţia F-4 BASS o deţin 84796 de contribuabili, deoarece 46937 de contribuabili au fost calificaţi ca "inactivi".

În acest context, se relevă lacune în conlucrarea organelor abilitate cu identificarea agenţilor economici şi verificarea activităţii acestora.

Contribuabilii nu-şi onorează obligaţiile faţă de BASS, determinînd formarea restanţelor (cu sancţiuni financiare), care, la situaţia din 01.01.2011, au constituit 739,9 mil.lei, iar la 01.01.2012 - 851,6 mil.lei, înregistrînd o creştere de 111,7 mil.lei. Cu toate că datoriile faţă de BASS sînt majore, organele abilitate nu întreprind măsuri de rigoare privind încasarea majorărilor de întîrziere aferente.

În acelaşi timp, s-a constatat o divergenţă de 4,1 mil.lei între soldul datoriilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii înregistrat la CNAS (717,9 mil.lei) şi cel de la IFPS (713,8 mil. lei). În condiţiile respective necorespunderea datelor privind restanţele faţă de BASS determină administrarea neeficientă a mijloacelor BASS prin neacumularea deplină a acestora.

Faptul că organele abilitate n-au întreprins măsuri suficiente întru încasarea datoriilor depline, contribuabilii avînd datorii faţă de BASS în sume semnificative, a determinat CNAS să apeleze la creditare (194,6 mil.lei).

Neacumularea corespunzătoare a veniturilor proprii determină solicitarea transferurilor majorate pentru acoperirea deficitului bugetar.

La acest capitol au fost constatate deficienţe privind estimarea sumei pentru acoperirea din bugetul de stat a deficitului BASS. Astfel, cu toate că, conform situaţiei reale, cheltuielile de asigurări sociale au fost executate cu 70,4 mil.lei mai puţin, iar veniturile proprii au fost încasate cu 14,2 mil.lei mai puţin, CNAS a primit transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS în suma precizată (806,7 mil.lei). Aceasta a condiţionat micşorarea deficitului efectiv al BASS de la 180,8 mil. lei la 124,6 mil. lei, sau cu 56,2 mil. lei, suma transferului destinată acoperirii deficitului nefiind ajustată la mărimea reală a acestuia.

Planificarea cuantumului veniturilor proprii în baza analizelor, fără identificarea tuturor rezervelor posibile, generează neîntreprinderea măsurilor de către autorităţile abilitate pentru acumularea potenţialelor mijloace financiare în BASS.

Urmare verificării executării cheltuielilor BASS, de asemenea, se relevă deficienţe privind gestionarea mijloacelor alocate, care se exprimă prin:

♦ Prestaţiile de asigurări sociale se utilizează cu afectarea intereselor beneficiarilor, prin efectuarea plăţii pensiei cu întîrziere, din cauza tergiversării emiterii în termen a deciziilor de acordare a drepturilor la pensie, de pînă la 3 luni.

♦ Formarea soldurilor aferente prestaţiilor de asistenţă socială transferate din bugetul de stat (la 31.12.2011 - 15,4 mil. lei), la conturile deschise în S.A. "Banca de Economii" de către CNAS, ca urmare a neridicării acestor sume de către beneficiari, oferă instituţiei financiare posibilitate de a utiliza aceste mijloace, fără a suporta unele costuri (dobînda). CNAS, pe parcursul perioadei de gestiune, a achitat comisioane pentru serviciile prestate de către instituţia financiară.

♦ La gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru întreţinerea CNAS au fost constatate cazuri de utilizare necorespunzătoare la acordarea premiilor unice. În acelaşi timp, nu se planifică şi nu se raportează corespunzător cheltuielile ce ţin de reparaţiile curente, capitale şi de investiţiile capitale.

În cadrul verificării de către audit a regularităţii gestionării mijloacelor BASS au fost identificate şi unele probleme aferente realizării politicii de asigurare socială.

Astfel, un şir de contribuabili care au obligaţia de a prezenta declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate (dovadă a achitării contribuţiilor) nu le-au prezentat în termenele stabilite. Acest fapt va periclita procesul de stabilire a drepturilor la pensie ale persoanelor asigurate, prin neincluderea perioadei respective în stagiul de cotizare, micşorarea venitului asigurat şi, respectiv, a mărimii pensiei. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în cazul titularilor de patentă, din motivul neprezentării acestora la Casa Teritorială de Asigurări Sociale (în continuare - CTAS) pentru a se înregistra, contribuţiile achitate de către aceştia nefiind reflectate în contul personal. Totodată, din cauza calculării necorespunzătoare a diferenţelor de tarif, nu va fi luată în calcul perioada respectivă atît pentru titularii de patentă, cît şi pentru persoanele angajate prin contract în străinătate.

Analiza politicii de asigurare benevolă a relevat unele lacune ce ţin de motivarea persoanelor de a se asigura. Astfel, asigurarea individuală nu prevede condiţii avantajoase pentru cetăţeni, deoarece pensia minimă nu este stimulativă.

Cerinţele din hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi n-au fost executate pe deplin.

Astfel, cu toate că CNAS şi entităţile vizate în hotărîre au întreprins unele măsuri privind înlăturarea neregulilor depistate, în cadrul misiunii de audit s-a constatat că unele probleme persistă în continuare, acestea fiind reflectate în cadrul prezentului Raport. Totodată, unele cerinţe/recomandări au rămas neexecutate/implementate, după cum urmează:

  • Cerinţa nr.4: de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei n-a fost completat şi consolidat cadrul legal şi regulator privind bazele şi politicile bugetar-fiscale de constituire a BASS.
  • Recomandarea nr.3: CNAS a înaintat propuneri privind modificarea normei legale, în contextul reexaminării pensiei, care n-au fost aprobate.
  • Recomandarea nr.5: CNAS n-a inclus în conţinutul contractului cu Î.S. ,,Poşta Moldovei" prevederi privind penalizarea părţii contractate pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Au rămas neexecutate şi unele recomandări înaintate în cadrul auditului realizat în anul 2010[5], ulterior acestea fiind reiterate prin Recomandarea nr.8[6], astfel:

  • Ministerul Finanţelor n-a conformat normele de raportare a executării BASS la cerinţele legale, cu toate că CNAS a solicitat iniţierea procedurii de revizuire a rapoartelor privind executarea BASS.
  • CNAS n-a definitivat delimitarea teritorială/fizică a bunurilor imobile procurate în anul 2008 pentru CTAS Botanica, în valoare de 47,5 mil.lei, inclusiv construcţii neautorizate (421,3 m2), şi n-a înregistrat drepturile juridice asupra construcţiilor respective în mod regulamentar la organele cadastrale, fiind realizate unele acţiuni procedurale.

Astfel, urmează ca autorităţile responsabile să le execute corespunzător.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

hotărăște:

1. Se aprobă Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, care este parte componentă a prezentei Hotărîri.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul anexat se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru examinare în şedinţă, în scopul evaluării şi eficientizării proceselor de control intern;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare şi luare de atitudine conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.6. Guvernului:

2.6.1. pentru informare privind rezultatele auditului, în special referitor la:

- măsurile întreprinse de către organele abilitate care n-au contribuit la identificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor;

- creşterea restanţelor şi includerea în Raportul prezentat Guvernului a informaţiei neveridice privind datoriile înregistrate în evidenţa specială (în anul 2011 - 45,4 mil.lei);

- dependenţa CNAS de suportul tehnic acordat din exterior la gestionarea sistemului informaţional, care generează cheltuieli din mijloace financiare publice semnificative;

- rezervele condiţionate de existenţa a două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală a uneia şi aceleiaşi plăţi;

2.6.2. pentru luare de atitudine, întru:

- fortificarea promovării unui titlu separat în Codul fiscal, la capitolul contribuţii de asigurări sociale de stat;

- autosesizarea privind contribuabilii care n-au prezentat declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, în special ţinînd cont de faptul că o parte reprezintă instituţii publice din subordinea Guvernului;

- revizuirea politicii de finanţare a domeniului social din bugetul de stat, care ar exclude posibilitatea solicitării excesive a mijloacelor publice, neţinînd cont de soldul disponibil;

- asigurarea efectuării transferurilor destinate acoperirii deficitului BASS în limitele efective, dar nu mai mult decît cele planificate;

- asigurarea reflectării în conturile personale ale titularilor de patentă, neînregistraţi la CNAS, a contribuţiilor achitate de către aceştia;

- consolidarea activităţilor organelor de competenţă, direcţionate la identificarea factorilor generatori de evaziune şi neraportare a obligaţiilor faţă de BASS şi, totodată, întreprinderea măsurilor faţă de agenţii economici care nu prezintă dări de seamă şi sînt calificaţi ca "inactivi";

2.7. Parlamentului, pentru documentare.

3. Se cere, repetat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să execute cerinţele neexecutate anterior din Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 43 din 25.08.2011 "Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010", expuse în prezentul Raport şi reiterate prin prezenta Hotărîre.

4. Despre implementarea recomandărilor auditului, expuse în Raportul anexat, precum şi despre executarea pct.2.1., pct.2.2., pct.2.3., pct.2.4., pct.2.5., pct.2.6. şi pct.3 ale prezentei Hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.


[1] Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările și completările ulterioare).

[2] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 "Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2012".

[3] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 "Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii".

[4] Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 "Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova"

[5] Hotărîrea Curții de Conturi nr.37 din 04.06.2010 "Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009".

[6] Hotărîrea Curții de Conturi nr.43 din 25 august 2011 "Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010".

Recomandari (15)

1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale: La planificarea BASS, atît la capitolul venituri, cît şi la capitolul cheltuieli, să asigure efectuarea unor calcule şi analize, cu argumentarea şi justificarea necesităţilor.

2. Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: Să examineze situaţia privind acoperirea deficitului din bugetul de stat şi să determine posibilităţile privind ajustarea mărimii transferului destinat acoperirii acestuia conform executării reale a BASS (care urma să fie încasat cu 56,2 mil.lei mai puţin).

2. Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: Să examineze situaţia privind acoperirea deficitului din bugetul de stat şi să determine posibilităţile privind ajustarea mărimii transferului destinat acoperirii acestuia conform executării reale a BASS (care urma să fie încasat cu 56,2 mil.lei mai puţin).

3. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Să identifice motivele necorespunderii datelor privind soldurile înregistrate în sistemele informaţionale, avînd ca scop eliminarea şi evitarea pe viitor a acestor situaţii.

2. Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: Să examineze situaţia privind acoperirea deficitului din bugetul de stat şi să determine posibilităţile privind ajustarea mărimii transferului destinat acoperirii acestuia conform executării reale a BASS (care urma să fie încasat cu 56,2 mil.lei mai puţin).

Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 7. Să elaboreze un mecanism de responsabilizare a entităţilor prin intermediul cărora se achită pensiile, în scopul respectării prevederilor prestabilite la plata acestora.

Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 5. Să elaboreze proceduri interne privind modalitatea de utilizare şi analiză a informaţiei oferite de IFPS.

Casei Naţionale de Asigurări Sociale 6. Să prestabilească proceduri scrise interne privind emiterea deciziilor de acordare a drepturilor la pensii, în termenele stabilite conform legislaţiei, cu specificarea perioadei de efectuare a verificărilor de rigoare, întru responsabilizarea persoanelor implicate în aceste procese referitor la înlăturarea tergiversărilor.

Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 8. Să asigure includerea în clauzele contractuale cu instituţiile financiare, prestatoare de servicii de distribuire a plăţilor sociale, a prevederii privind achitarea dobînzii la soldul disponibil la cont, precum şi a responsabilizării întru respectarea reglementărilor la plata prestaţiilor sociale.

9. Să instituie proceduri interne de asigurare a sistemului de control intern (o comisie) care să asigure eficienţa tranzacţiilor de luare/predare în locaţiune.

10. Să elaboreze proceduri interne privind planificarea corespunzătoare a cheltuielilor privind reparaţiile curente, capitale şi investiţiile capitale, care să asigure raportarea acestora conform destinaţiei efective a acestora.

11. Să perfecteze modificările ce ţin de întreţinerea REVIND, cu ajustarea la situaţia actuală şi cu elaborarea procedurilor de planificare şi reflectare a cheltuielilor.

Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 12. Să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării executării/implementării integrale a cerinţelor/recomandărilor menţionate în acest capitol.

Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 12. Să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării executării/implementării integrale a cerinţelor/recomandărilor menţionate în acest capitol.

Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale: 12. Să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării executării/implementării integrale a cerinţelor/recomandărilor menţionate în acest capitol.

Cerinte (9)

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit.

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru examinare în şedinţă, în scopul evaluării şi eficientizării proceselor de control intern.

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare şi luare de atitudine conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit.

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit.

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit.

2.6. Guvernului: 2.6.1. pentru informare privind rezultatele auditului, în special referitor la: - măsurile întreprinse de către organele abilitate care n-au contribuit la identificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor; - creşterea restanţelor şi includerea în Raportul prezentat Guvernului a informaţiei neveridice privind datoriile înregistrate în evidenţa specială (în anul 2011 - 45,4 mil.lei); - dependenţa CNAS de suportul tehnic acordat din exterior la gestionarea sistemului informaţional, care generează cheltuieli din mijloace financiare publice semnificative; - rezervele condiţionate de existenţa a două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală a uneia şi aceleiaşi plăţi; 2.6.2. pentru luare de atitudine, întru: - fortificarea promovării unui titlu separat în Codul fiscal, la capitolul contribuţii de asigurări sociale de stat; - autosesizarea privind contribuabilii care n-au prezentat declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate, cu întreprinderea măsuril

3. Se cere, repetat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să execute cerinţele neexecutate anterior din Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 43 din 25.08.2011 „Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010", expuse în prezentul Raport şi reiterate prin prezenta Hotărîre.

3. Se cere, repetat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să execute cerinţele neexecutate anterior din Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 43 din 25.08.2011 „Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010", expuse în prezentul Raport şi reiterate prin prezenta Hotărîre.

3. Se cere, repetat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să execute cerinţele neexecutate anterior din Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 43 din 25.08.2011 „Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010", expuse în prezentul Raport şi reiterate prin prezenta Hotărîre.