Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 39 din 9 iunie 2006 privind raportul asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005

Numar din data de 2006-06-09 Nr. cerinte: 0 Nr. recomandari: 0

Curtea de Conturi, în prezenţa vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat - şeful Departamentului pensii şi indemnizaţii dl A.Sîci, şefului Direcţiei principale evidenţă contabilă şi finanţe (contabil-şef) dna T.Amelicichin, directorului general şi şefului Direcţiei economie, finanţe şi evidenţă contabilă ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă dnele N.Ţurcan şi G.Şeremet, călăuzindu-se de art.27 alin.(4) din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 "Privind Curtea de Conturi"[1] (cu modificările şi completările ulterioare), a examinat rezultatele controlului asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005. Acţiunile de control s-au efectuat conform Programului activităţii de control a Curţii de Conturi pe semestrul I al anului 2006, avînd drept obiectiv stabilirea gradului de regularitate a formării şi utilizării mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.

Controlul a fost exercitat la Casa Naţională de Asigurări Sociale de Stat (în continuare - CNAS) şi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (în continuare - ANOFM). În perioada supusă controlului, persoanele cu funcţii de răspundere, cu dreptul de a semna documente financiare şi bancare, la CNAS au fost: preşedintele dna T.Şumscaia (pînă la 19.11.2005) şi dna M.Borta - de la 21.12.2005, precum şi vicepreşedintele CNAS dl A.Sîci, şefii de direcţii respective dnele T.Amelicichin şi S.Conicov, iar la ANOFM, pe parcursul întregii perioade, directorul şi prim-vicedirectorul general dna N.Ţurcan şi dl I.Holban, precum şi şeful Direcţiei economie, finanţe şi evidenţă contabilă dna G.Şeremet.

CNAS îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Statutul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 "Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova"[2] (cu modificările ulterioare), elaborat în baza prevederilor Legii nr. 489-XIV din 08.07.1999 "Privind sistemul public de asigurări sociale"[3] (cu modificările ulterioare; în continuare - Legea nr. 489-XIV).

CNAS, fiind o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, este persoană juridică care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale în Republica Moldova şi este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat în modul stabilit. Pe parcursul anului 2005, activitatea CNAS a fost supravegheată de către Consiliul de Administraţie, compus din 12 persoane, reprezentanţi ai Guvernului, Sindicatelor, Patronatului şi ai Organizaţiei de veterani, componenţa căruia a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.740 din 25.07.2000[4] (cu modificările ulterioare). În conformitate cu prevederile Legii nr. 489-XIV, CNAS exercită funcţii de acumulare şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asigurători a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Structura instituţională a CNAS este reprezentată prin 4 departamente şi 5 direcţii generale şi îşi exercită atribuţiile sale pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin intermediul a 41 de Case teritoriale de asigurări sociale (în continuare - CTAS).

În cadrul controlului exercitat la faţa locului probele au fost colectate prin metoda examinării documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, dărilor de seamă statistice, precum şi a observaţiilor directe; dezbaterilor în grup; analizei explicaţiilor persoanelor responsabile etc. Probele au fost contrapuse cu datele obţinute din diferite surse - Ministerul Finanţelor, Trezoreria Centrală, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat etc.

Pentru interpretarea constatărilor au fost utilizate următoarele criterii: atingerea indicatorilor aprobaţi de Parlament; respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale de stat; organizarea activităţilor conform reglementărilor normative; folosirea la destinaţie a alocaţiilor bugetului asigurărilor sociale de stat; respectarea clauzelor contractuale.

Examinînd rezultatele controlului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţă, Curtea de Conturi

a constatat:

1.1. Cu privire la execuţia de ansamblu a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005

Prevederile bugetare iniţiale au fost stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.383-XV din 18.11.2004[5] (în continuare - Legea nr.383-XV), iar cele definitive -rectificate prin Legile nr.206-XVI din 28.07.2005 şi nr.338 din 16.12.2005 "Pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr.383-XVI din 18 noiembrie 2004"[6]. Potrivit datelor raportate prin conturile de execuţie ale CNAS şi supuse verificării de Curtea de Conturi, execuţia de ansamblu a bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS) pe anul 2005 se prezintă astfel:

mil.lei

Nr.
d/o

Indicatori

 

Prevederi bugetare

Realizări
(Executări)

% faţă de prevederile definitive

iniţiale

definitive

0

1

2

3

4

5=4/3

1.

Venituri

3485,9

3605,5

3696,0

102,5

2.

Cheltuieli

3485,9

3743,3

3697,7

98,8

3.

Excedent/deficit (+/-)

-

-137,8

-1,7

 

4.

Sursa de finanţare a deficitului (venituri de la vînzarea HVS)

 

 

40,5

 

5.

Soldul mijloacelor băneşti la 01.01.2005

 

 

565,5

 

6.

Soldul mijloacelor băneşti la 31.12.2005,
inclusiv Fondul de rezervă

 

 

604,3
135,0

 

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus rezultă că prevederile bugetare definitive privind veniturile în mărime de 3605,5 mil.lei au fost realizate în sumă de 3696,0 mil.lei, sau cu 2,5% peste nivelul precizat. Cheltuielile executate în sumă totală de 3697,7 mil.lei s-au situat cu 1,2% sub prevederile bugetare definitive, ceea ce în valoare absolută alcătuieşte suma de 45,6 mil.lei. În această situaţie, BASS a încheiat exerciţiul bugetar al anului 2005 cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor cu 1,7 mil.lei, care a fost acoperită din contul veniturilor obţinute de la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat.

Pe parcursul ultimilor ani, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor BASS a avut un caracter de ascensiune. Indicatorii de bază ai bugetului asigurărilor sociale de stat au înregistrat o tendinţă de creştere şi în produsul intern brut (PIB). Astfel, în anul 2005, ponderea veniturilor şi cheltuielilor BASS în PIB faţă de anul 2004 a sporit cu 0,9 şi, respectiv, 1,4 puncte procentuale, constituind a cîte 10,1%.

1.2. Cu privire la partea de venituri şi restanţe

Analiza comparativă a veniturilor BASS, realizate în anii 2004 şi 2005, conturează o majorare procentuală pe anul 2005 cu 25,3%, ceea ce în valoare absolută constituie 748,2 mil.lei. Veniturile totale ale BASS, realizate în anul 2005 pe surse de constituire, se prezintă în Anexa nr.1, care este parte integrantă a prezentei hotărîri. Datele din anexă demonstrează că sursa principală a veniturilor o constituie contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, ponderea cărora a alcătuit 79,8 la sută din suma totală a veniturilor, însumînd 2949,2 mil.lei, cu o nerealizare de 0,3% faţă de prevederile anuale precizate. Actualul control a reţinut şi consemnat repetat că structura veniturilor reflectată în raportul "Privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005" (Formularul nr.2 CNAS, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.97 din 28.11.2005)[7] nu corespunde cerinţelor art.3 alin.(1) din Legea nr.383-XV, şi anume, CNAS nu ţine evidenţa divizată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii conform tarifelor şi nu reflectă veniturile pe fiecare tip de contribuţii, după cum prevede legislaţia, fapt ce nu permite de a efectua o analiză structurală mai amplă pe tipurile de venituri.

Ponderea în executarea veniturilor BASS a mijloacelor provenite din transferurile de la bugetul de stat alcătuieşte 19,4%, ceea ce în valoare absolută constituie suma de 717,8 mil.lei, sau 115,9% faţă de prevederile anuale precizate. Din punct de vedere structural, transferurile de la bugetul de stat se compun din mijloace destinate plăţilor pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi compensaţiilor (prevăzute de lege ca drepturi plătite din contul bugetului de stat) în sumă de 564,7 mil.lei şi compensării sumelor de contribuţii de asigurări sociale unor contribuabili, datoriile cărora au fost anulate prin lege - în mărime de 1,1 mil.lei. Pe parcursul anului de referinţă, Ministerul Finanţelor a mai transferat de la bugetul de stat 152,0 mil.lei, sau cu 98,5 mil.lei mai mult decît prevederile definitive stabilite prin Legea nr.383-XV, întru achitarea datoriilor faţă de BASS, apreciate anterior.

Încasările nefiscale constituie 0,7% din veniturile total realizate şi alcătuiesc 25,1 mil.lei, înregistrînd un grad de realizare de 96,9% din prevederile definitive ale anului 2005.

Nerealizarea veniturilor la acest compartiment a fost influenţată de operările introduse în contractele de depozit încheiate de către CNAS cu "Banca de Economii" S.A., în vederea reducerii ratei dobînzii la contul de depozit de la 14,5% anual la 12%, precum şi de neutilizarea, de către CNAS, a unor prevederi legale. Deşi art.13 din Legea nr.489-XIV acordă posibilitatea de folosire a excedentelor la procurarea valorilor mobiliare şi/sau la depozitarea lor, CNAS n-a beneficiat de această normă în ce priveşte excedentul anului 2004 în mărime de 522,3 mil. lei. Mijloacele respective au rămas în sold la contul bancar deschis în "Banca de Economii" S.A., pentru care se calculează o dobîndă de 0,5% anual, pe cînd dobînda aferentă contului de depozit alcătuieşte 12% anual. Se mai relevă că dobînda achitată la soldurile din şapte conturi ale CNAS din BC "Moldova Agroindbank" S.A.(Filiala Centru Chişinău), la care zilnic se găsesc mijloace băneşti în sumă de circa 2,3 mil.lei, constituie numai 0,2% anual.

La compartimentul "Alte venituri" au fost acumulate 3,9 mil.lei, ce constituie 0,1% din realizările totale ale veniturilor BASS. Nivelul executării acestui tip de venituri constituie 139,3% faţă de prevederile definitive. Realizarea sporită a lor se datorează atribuirii incorecte la capitolul menţionat de venituri a unor mijloace în sumă totală de 1,3 mil.lei (mijloace restituite de la foile de tratament; restituirea datoriilor pentru combustibil etc.), care, de fapt, urmau a fi reflectate nu la partea de venituri, ci la micşorarea cheltuielilor.

Conform dării de seamă totalizatoare a CNAS "Privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pe anul 2005", suma totală a obligaţiilor contribuabililor îndreptată spre achitare în anul 2005 a constituit 4132,4 mil.lei şi include: soldul datoriilor la 01.01.2005 - de 1153,2 mil.lei, contribuţiile (de bază şi individuale) şi sancţiunile financiare calculate în mărime de 2954,4 mil.lei şi, respectiv, 24,8 mil.lei. Contribuţiile transferate constituie în total 2962,9 mil.lei, ceea ce alcătuieşte în medie pe republică 71,7% din suma totală a obligaţiilor contribuabililor îndreptate spre achitare şi 99,5% din suma totală calculată pe parcursul anului bugetar. Concomitent rămîn a fi considerabile restanţele contribuabililor faţă de BASS, care la 01.01.2006 însumau 1177,1 mil.lei, din care 692,8 mil lei - datoriile istorice, inclusiv la contribuţii de bază şi individuale - de 535,6 mil lei, la amenzi şi penalităţi - de 157,2 mil lei. În suma totală a restanţelor, ponderea cea mai mare o deţin contribuabilii din gospodăria sătească şi sfera bugetară, cărora le revin 41,6%, şi, respectiv, 12,3%.

Deşi pe parcursul anului 2005, în condiţiile legii, au fost anulate datorii în mărime de circa 30,0 mil. lei, restanţele înregistrate la finele anului bugetar le depăşesc pe cele înregistrate la începutul anului cu 24,0 mil. lei. Cele mai mari restanţe s-au înregistrat în următoarele unităţi administrativ - teritoriale (în continuare -UAT): mun.Chişinău - 353,4 mil. lei; mun.Bălţi - 42,5 mil. lei, UTA Găgăuzia - 79,2 mil. lei, raionul Cahul - 25,1 mil. lei, raionul Căuşeni - 30,8 mil. lei, raionul Făleşti - 26,6 mil. lei, raionul Sîngerei - 29,4 mil. lei.

Analiza restanţelor faţă de BASS a stabilit că printre datornici se află agenţi economici a căror activitate este suspendată şi care pe parcursul mai multor ani nu achită datoriile acumulate şi nu prezintă dări de seamă. Cu toate că CNAS întreprinde măsuri de lichidare a datoriilor debitoare de către aceşti agenţi economici, încasarea lor integrală rămîne a fi dificilă (uniii nu activează şi nu dispun de bunuri care pot fi supuse urmăririi în vederea executării silite a deciziilor date de instanţele de judecată, alţii sînt declaraţi insolvabili şi CNAS se află în aşteptare conform listei creditorilor, o parte sînt puşi sub urmărire de către organele de urmărire penală).  

1.3. Cu privire la partea de cheltuieli sub aspectul fondurilor

Cheltuielile BASS sînt destinate pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public ce se cuvin persoanelor asigurate şi unor persoane neasigurate, în condiţiile legii, pentru organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale, precum şi pentru finanţarea unor investiţii proprii şi altor acţiuni prevăzute de lege şi sînt grupate în cinci fonduri şi cheltuieli administrative.

Structura cheltuielilor de casă ale BASS, sub aspectul fondurilor, în anul 2005, în comparaţie cu anul 2004, se prezintă în Anexa nr.2 (parte integrantă a prezentei hotărîri). Datele anexei relevă că ponderea principală în totalul cheltuielilor BASS a revenit cheltuielilor destinate plăţii pensiilor şi indemnizaţiilor în mărime de 84,5%, urmate de cheltuielile aferente plăţilor de asigurare socială a salariaţilor, care au reprezentat 7,8% din totalul cheltuielilor, de cheltuielile ce ţin de protecţia familiilor cu copii - 4,3%, cheltuielile administrative - 2,64% şi cheltuielile aferente plăţilor de şomaj (0,73%), precum şi plăţilor efectuate în legătură cu accidentele de muncă şi bolile profesionale (0,03%).

Cheltuielile de casă ale Fondului de pensii şi indemnizaţii s-au executat în sumă de 3124,4 mil.lei, ceea ce constituie 98,4% din prevederile bugetare definitive ale anului 2005, iar cheltuielile efective - în mărime de 3179,9 mil.lei. Aceste mijloace au permis de a achita în mărime deplină toate tipurile de pensii şi indemnizaţii de asigurări sociale. În comparaţie cu anul 2004, cheltuielile de casă ale acestui fond au crescut cu 786,1 mil.lei (33,6%), iar cele efective - cu 852,6 mil.lei (36,6%). Această creştere s-a înregistrat pe fundalul micşorării numărului de beneficiari (pensionari) cu 4466 de persoane şi se datorează indexării anuale a pensiilor şi altor majorări efectuate în condiţiile legii. Din suma totală a cheltuielilor fondului, 77,3% constituie cheltuielile ce ţin de achitarea pensiilor pentru limita de vîrstă, 17,9% - cheltuielile pentru pensiile de invaliditate, 3,2% şi 0,5% - cheltuielile pentru achitarea pensiilor de urmaş şi, respectiv, pentru vechimea în muncă. Potrivit raportului CNAS, în afară de pensii, mijloacele acestui fond au fost utilizate la plata ajutorului de deces (23,4 mil.lei), tratamentul balneosanatorial al pensionarilor (0,6 mil.lei), procurarea biletelor de tratament sanatorial veteranilor (16,1 mil.lei) şi la întreţinerea parţială a pensionarilor în aziluri (2,5 mil.lei - suma rămasă după ce pensionarilor din instituţiile de tutelă şi curatelă li s-a plătit parţial pensia). Urmare controlului s-a stabilit că cheltuielile efective raportate de CNAS la procurarea biletelor de tratament sanatorial veteranilor în mărime de 16,1 mil.lei sînt diminuate cu 6,5 mil.lei, dat fiind că CNAS n-a reflectat la executarea BASS pe anul 2005 costul biletelor procurate în anul 2004, dar repartizate şi utilizate în anul 2005.

Pentru Fondul de protecţie a familiilor cu copii au fost aprobate cheltuieli în sumă de 153,6 mil.lei. Cheltuielile de casă au constituit 160,0 mil.lei (104,2%), iar cele efective - 157,6 mil.lei (102,6%). Drepturile plătite de la bugetul de stat, atribuite la acest fond, fiind stabilite în mărime de 115,1 mil.lei, efectiv s-au executat în sumă de 117,8 mil.lei, sau cu 2,7 mil.lei mai mult faţă de prevederile anuale, fapt ce se datorează creşterii numărului de beneficiari de indemnizaţii pentru familiile cu copii din rîndul persoanelor neasigurate, precum şi majorării cuantumului indemnizaţiilor unice la naşterea copilului şi a indemnizaţiilor pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani. Deşi cheltuielile planificate ca drepturi plătite de la BASS au fost executate la nivel de 103,4%, mijloacele prevăzute la două categorii din structură nu s-au utilizat pe deplin, dat fiind că nu s-a confirmat numărul planificat de beneficiari.

Fondul de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale a fost prevăzut în mărime de 1,1 mil.lei, executarea de casă şi efectivă constituind 1,2 mil.lei. Faţă de anul 2004, cheltuielile efective ale fondului au crescut cu 0,3 mil.lei.

Fondul de asigurare socială a salariaţilor pentru anul 2005 a fost aprobat în mărime de 280,5 mil.lei, executarea de casă a cheltuielilor însumînd 287,6 mil.lei, sau 102,5% din cele preconizate, iar executarea cheltuielilor efective - 283,4 mil.lei (101%). În urma analizei comparative a cheltuielilor efective, pe parcursul ultimilor ani se conturează o majorare a cheltuielilor efectuate din acest fond. Astfel, cheltuielile efectuate în anul 2005 depăşesc cu 73,7 mil.lei (35,1%) cheltuielile anului precedent. Tendinţa de creştere a cheltuielilor la acest articol de cheltuieli se datorează creşterii numărului de beneficiari şi majorării cuantumului indemnizaţiilor achitate din fond.

Alocaţiile Fondului de şomaj iniţial aprobate prin Legea nr.383-XV în sumă totală de 35,6 mil.lei, prin rectificările de buget efectuate la finele anului 2005, au fost micşorate cu 5,9 mil.lei şi au constituit 29,7 mil.lei. Potrivit raportului CNAS, cheltuielile de casă ale Fondului de şomaj alcătuiesc 27,0 mil.lei, sau 75,8% din prevederile iniţial aprobate şi 90,9% din prevederile bugetare definitive, iar cheltuielile efective constituie 27,2 mil.lei, sau cu 2,5 mil.lei sub nivelul prevederilor definitive. Datele respective denotă una din cele mai scăzute executări de buget în comparaţie cu executările cheltuielilor înregistrate la cele patru fonduri sus-menţionate.

Controlul efectuat la ANOFM a stabilit şi evidenţiat unele circumstanţe ce influenţează negativ asupra utilizării eficiente şi complete a mijloacelor Fondului de şomaj, precum şi asupra soluţionării problemelor privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a şomerilor, după cum urmează:

  • Modalitatea existentă de operare a modificărilor volumelor de alocaţii în interiorul Fondului de şomaj reţine procesul de însuşire a mijloacelor pentru activităţile strict necesare.

Actualmente cheltuielile îndreptate la realizarea măsurilor şi atingerea obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă şi protecţiei sociale sînt executate în limita alocaţiilor aprobate prin legile anuale ale BASS pe fiecare componentă de structură a Fondului de şomaj. Ţinînd cont de caracterul variabil şi evolutiv al pieţei muncii, precum şi de faptul că planificarea exactă a activităţilor legate de protecţia socială a şomerilor, în unele cazuri este dificil de estimat la etapa de elaborare şi aprobare a legii anuale a BASS, este evidentă apariţia necesităţii operării unor modificări în interiorul Fondului de şomaj, prin modificarea legii anuale a bugetului asigurărilor sociale, care este o procedură îndelungată, pe care motiv se tergiversează soluţionarea problemelor impuse de situaţii reale. Uneori modificările în lege se operează la finele anului, cînd expiră posibilitatea utilizării surselor respective. Astfel, pe fundalul strictei necesităţi de finanţare a activităţilor de domeniu, mijloacele în cauză rămîn ca economii ale anului bugetar în exerciţiu.

  • Numărul redus al şomerilor înregistraţi la agenţii, precum şi al şomerilor beneficiari ai ajutorului de şomaj şi alocaţiei de integrare şi reintegrare profesională, atît a persoanelor asigurate, cît şi a persoanelor neasigurate, se datorează restricţiilor stabilite de cadrul juridic existent.

Numărul de şomeri înregistraţi la ANOFM pe parcursul anului 2005 constituie 59894 de persoane, sau 14,3% din numărul şomerilor intraţi în statistică pe parcursul anului de referinţă, calculat de către Biroul Naţional de Statistică. În pofida faptului că la 01.07.2005 au intrat în vigoare modificările operate în art.5 din Legea nr.102-XV din 13.03.2003 "Privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă"[8] (cu modificările ulterioare), prin care articolul respectiv a fost completat cu mai multe categorii de beneficiari, inclusiv cu persoanele care au demisionat din proprie iniţiativă, numărul beneficiarilor de ajutor de şomaj a alcătuit doar 2966 de persoane, sau 5% din numărul total al persoanelor înregistrate la ANOFM, fiind în descreştere faţă de anul 2004.

Nivelul scăzut al ocupării forţei de muncă este cauzat, în mare măsură, şi de faptul că, în condiţiile legii, şomerii care refuză locul de muncă propus cu un salariu minim (în anii 2004-2005 salariul minim a constituit 200-550 lei) sînt lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de ajutor de şomaj ori de alocaţie de integrare sau de reintegrare profesională. Şomerii înregistraţi pot fi scoşi de la evidenţă şi în condiţiile cînd timp de 2 luni nu se prezintă la agenţia teritorială. Ţinînd cont de faptul că 55,5% din toţi şomerii înregistraţi la ANOFM sînt din mediul rural, precum şi de faptul că cheltuielile de transport sînt considerabile şi greu de suportat pentru aceştia, condiţia respectivă devine tot mai dificil de respectat.

Este limitată încadrarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superioar. Beneficiază de încadrare în cîmpul muncii, cu stimularea angajatorului pentru încadrarea în muncă doar absolvenţii ai căror studii au fost finanţate de la bugetul de stat. În anul 2005, cu suportul ANOFM, în cîmpul muncii au fost plasaţi 386 de absolvenţi din numărul total de 829 înregistraţi.

  • Capacitatea funcţională şi instituţională redusă a ANOFM influenţează negativ asupra activităţilor stabilite de actele normative, obiectivele cărora sînt îndreptate la protecţia socială a şomerilor şi la încadrarea în cîmpul muncii a solicitanţilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

La 31.12.2005, statele de personal ale ANOFM, aprobate şi completate, au constituit 243 de unităţi‚ inclusiv aparatul central - 34 de unităţi, personalul agenţiilor teritoriale - 209 unităţi. Unui angajat, la deservirea persoanelor înregistrate ca şomeri, i-au revenit lunar în medie peste 300 de şomeri.

Dată fiind lipsa în statele de personal ale agenţiilor teritoriale cu statut de persoană juridică ce gestionează conturile curente de surse bugetare a specialiştilor contabili, ţinerea evidenţei contabile, elaborarea propunerilor de buget, a planurilor de finanţare ale agenţiilor, întocmirea dărilor de seamă contabile etc. se efectuează de către un specialist principal sau coordonator, care, în majoritatea cazurilor, nu are studii şi experienţă în domeniul economiei, finanţelor şi contabilităţii.

Asupra activităţii influenţază negativ şi lipsa specialiştilor în domeniul informării în masă a populaţiei şi de conlucrare cu agenţii economici. În agenţiile de ocupare a forţei de muncă lipsesc şi specialişti (psihologi) în domeniul orientării şi formării profesionale a persoanelor care nu au o profesie/meserie, care, de cele mai multe ori, sînt persoane tinere (minore) în vîrstă de 15-18 ani şi care nu pot fi plasate în cîmpul muncii. Ca rezultat, tot mai puţini absolvenţi ai gimnaziilor şi şcolilor de cultură generală doresc să urmeze un curs de pregătire profesională. Pe parcursul anului 2005, doar 500 de persoane, sau 17,9% din numărul total al absolvenţilor aflaţi în evidenţă, au urmat cursurile respective.

Se consemnează şi cadrul juridic imperfect în care îşi desfăşoară activitatea ANOFM. Conform prevederilor art.15 din Legea nr.714-XV din 06.12.2001, "Cu privire la Fondul de şomaj al Republicii Moldova"[9] (cu modificările ulterioare; în continuare - Legea nr.714-XV), administrarea Fondului de şomaj se efectuează de către Direcţia executivă, activitatea căreia este supravegheată de Casa Naţională. În contextul aceloraşi prevederi, Direcţia, la rîndul său, îşi coordonează activitatea cu Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă care, de fapt, nu există, fiind reorganizat în Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Reieşind din prevederile art.16 din Legea nr.714-XV, Direcţia executivă a Fondului de şomaj (atribuţiile căreia sînt stipulate în art.17 din legea respectivă) este condusă de director. La momentul controlului, prevederile art.15, art.16 şi art.17 din Legea nr.714-XV nu se aplicau, astfel nefiind asigurată transparenţa activităţii şi responsabilităţii executorului primar de buget, precum şi atribuţiile şi funcţiile de administrare şi control asupra utilizării mijloacelor Fondului de şomaj. Se atestă şi modalitatea complicată de operare a modificărilor volumelor de alocaţii în interiorul Fondului de şomaj, care reţine procesul de însuşire a mijloacelor pentru activităţile strict necesare.

1.4. Cu privire la cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale

Execuţia cheltuielilor de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale în anul 2005, pe structură, în comparaţie cu anul 2004, se prezintă în modul următor:

mil.lei

Denumirea
cheltuielilor

Executat pe structură
2004

Prevăzut pe structură
2005

Executat pe structură
2005

Devieri absolute (+,-)

suma

%

suma

%

suma

%

faţă de
2004

faţă de prevăzut

Cheltuielile totale, inclusiv:

87,1

100

102,8

100

96,5

100

9,4

-6,3

Cheltuieli pentru distribuirea pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor

27,9

32,0

32,1

31,2

31,7

32,8

3,8

-0,4

Cheltuieli pentru deservire bancară şi încasarea contribuţiilor

7,1

8,2

9,0

8,8

7,2

7,5

0,1

-1,8

Cheltuieli pentru încasarea contribuţiilor de către perceptorii fiscali

-

-

1,9

1,8

0,8

0,8

0,8

-1,1

Cheltuieli pentru crearea şi ţinerea REVIND

3,9

4,5

7,0

6,8

5,0

5,2

1,1

-2,0

Cheltuieli pentru întreţinerea CNAS

48,2

55,3

52,8

51,4

51,8

53,7

3,6

-1,0

Datele tabelului de mai sus denotă că în anii 2004-2005 cele mai considerabile cheltuieli privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale atît în valoare absolută, cît şi pe structură le-au constituit cheltuielile ce ţin de distribuirea pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor, precum şi cheltuielile pentru întreţinerea CNAS. În anul 2005, s-au efectuat cheltuieli efective pentru distribuirea pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor în sumă totală de 31,7 mil.lei, sau cu 3,8 mil.lei mai mult faţă de anul precedent. Această situaţie se datorează creşterii, în anul 2005, a numărului de beneficiari cu 1,5% şi a volumului sumelor distribuite - cu 37,5%. Cheltuielile pentru întreţinerea CNAS în anul 2005 au alcătuit 51,8 mil.lei, înregistrînd o creştere faţă de anul 2004 de 3,6 mil.lei, totodată fiind cu 1,0 mil.lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive.

Controlul executării devizului de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS şi a structurilor desconcentrate în teritoriu pe anul 2005 a stabilit că CNAS continuă practica depăşirii limitelor de alocaţii aprobate în deviz. Astfel de nereguli au fost stabilite la şapte alineate ale art."Plata mărfurilor şi serviciilor" - în mărime de 399,6 mii lei. Totodată, la acelaşi articol au fost atribuite şi unele cheltuieli neprevăzute de deviz în sumă de 13,5 mii lei.

La contractarea lucrărilor de reparaţie, CNAS n-a respectat prevederile art.25 din Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului" nr.1166-XIII din 30.04.1997[10](cu modificările ulterioare). Astfel, numai pentru reparaţia a două obiecte (oficiul principal al CNAS şi sediul CTAS a sectorului Buiucani) au fost contractate lucrări fără acoperire financiară în sumă totală de 993,5 mii lei.

Generalizînd cele expuse, Curtea de Conturi menţionează că pe parcursul anului 2005 s-a înregistrat o uşoară ameliorare a executării BASS. În acelaşi timp, se relevă că CNAS n-a reuşit să întreprindă toate măsurile de executare a cerinţelor înaintate de Curtea de Conturi, prin hotărîrile sale, privind îmbunătăţirea evidenţei veniturilor şi cheltuielilor BASS, precum şi raportarea lor în dările de seamă anuale. Ca rezultat, veniturile realizate în anul 2005 n-au fost reflectate pe fiecare tip de contribuţii de asigurări sociale de stat şi n-au fost repartizate proporţional în fondurile asigurărilor sociale conform cotelor stabilite; soldurile mijloacelor obţinute ca excedent în urma executării bugetului anual n-au fost utilizate la procurarea valorilor mobiliare sau depozitate. Datele din raportul anual al CNAS cu privire la venituri sînt majorate cu 1,3 mil.lei (mijloace restituite de la foile de tratament; restituirea datoriilor pentru combustibil etc.), iar cu privire la cheltuieli efective - diminuate cu 6,6 mil lei (costul biletelor procurate în anul 2004, dar repartizate şi utilizate în anul 2005). CNAS n-a respectat termenele de prezentare Guvernului spre examinare şi aprobare a raportului anual despre executarea BASS, prevăzute de art.10 alin.(6) din Legea nr.489-XIV.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.27 şi art.29 din Legea privind Curtea de Conturi (cu modificările şi completările ulterioare), Curtea de Conturi

hotărăşte:

1. Se cere de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (dna M.Borta):

1.1 să examineze rezultatele controlului efectuat la CNAS şi să întreprindă acţiuni în vederea lichidării neajunsurilor şi abaterilor de la legislaţia în vigoare, constatate în cadrul controlului;

1.2. să asigure:

1.2.1. întocmirea şi prezentarea raportului despre executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în termenele stabilite de lege;

1.2.2. utilizarea eficientă a excedentelor anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat;

1.2.3. ţinerea evidenţei veniturilor, conform elementelor structurale, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobate prin legile bugetare anuale;

1.2.4. repartizarea zilnică a mijloacelor băneşti acumulate din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii în fondurile de asigurări sociale potrivit cotelor stabilite;

1.2.5. contractarea achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii în limita alocaţiilor bugetare.

2. Se cere de la Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

2.1. să examineze dările de seamă trimestriale cu privire la executarea devizului de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS, în scopul evitării depăşirii limitelor de cheltuieli aprobate;

2.2. să asigure revizuirea devizului de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS, întru micşorarea alocaţiilor aprobate pentru anul 2006 cu suma supracheltuielilor admise la executarea unor articole (alineate) de cheltuieli ale devizului pentru anul 2005 în mărime de 399,6 mii lei şi cu suma cheltuielilor neîntemeiate în mărime de 13,5 mii lei.

3. Se propune Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, de comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor şi Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, să examineze cauzele executării scăzute a bugetului Fondului de şomaj, înaintînd, după caz, propuneri de perfecţionare a cadrului normativ, întru soluţionarea problemelor ocupării forţei de muncă şi protecţiei sociale a şomerilor.

4. Se informează Ministerul Finanţelor despre încălcările şi neajunsurile constatate în cadrul controlului asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

5. Se informează Guvernul despre rezultatele controlului efectuat la CNAS şi la ANOFM şi se recomandă să supună unei analize exigente cadrul instituţional şi juridic al ANOFM, găsind o modalitate optimă de activitate a acesteia.

6. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor punctelor 1 şi 2 din prezenta hotărîre Curtea de Conturi va fi informată în termen de 3 luni.

7. Prezenta hotărîre poate fi atacată în modul stabilit de legislaţie şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.6 alin.(3) din Legea privind Curtea de Conturi.


[1] Republicată în ediţia specială a M.O. din 09.12.2005.

[2] M.O., 2000, nr.94-97, art.834.

[3] M.O., 2000, nr.1- 4, art.2.

[4] M.O., 2000, nr.94-97, art.835.

[5] M.O., 2004, nr.237-240, art.1027.

[6] M.O., 2005, nr.104-106, art.500 şi nr.176-181, art.873.

[7] Nu este dat publicităţii.

[8] M.O., 2003, nr.70-72, art.312.

[9] M.O., 2001, nr.161, art.1307.

[10] M.O., 1997, nr.67-68, art.551.

Raport complet

Recomandari (0)

Cerinte (0)