Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 21 din 28 aprilie 2005 privind rezultatele controlului asupra gestionării unor resurse naturale în anul 2003 şi, parţial, în anul 2004

Numar din data de 2005-04-28 Nr. cerinte: 0 Nr. recomandari: 0

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în prezenţa ministrului ecologiei şi resurselor naturale dl Constantin Mihailescu, viceministrului finanţelor dna Feodosia Furculiţă, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl Ion Sturzu, directorului general al Agenţiei de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova "AGeoM" dna Ghene Jalalite, directorului general al Departamentului Standardizare şi Metrologie dl Sergiu Baban şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Departamentului Standardizare şi Metrologie, autorităţilor publice locale din mun.Chişinău, mun.Bălţi, unele raioane şi comune, examinînd rezultatele controlului asupra gestionării unor resurse naturale în anul 2003 şi, parţial, în anul 2004,

a constatat:

Odată cu reformările structurale şi instituţionale, n-au fost introduse modificări în legislaţia care reglementează domeniul resurselor naturale. Legea cu privire la resursele naturale nr.1102-XIII din 06.02.1997[1] (cu modificările ulterioare; în continuare Legea nr.1102-XIII), Codul subsolului nr.1511-XII din 15.06.1993[2] (cu modificările ulterioare; în continuare Codul subsolului), precum şi unele Hotărîri ale Guvernului nu stipulează clar obligaţiile instituţiilor de stat în domeniul administrării subsolului şi resurselor naturale, sau atribuie cîtorva organe de stat aceleaşi funcţii, fapt ce creează dificultăţi şi incomodităţi la exercitarea de către acestea a funcţiilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.6 din Codul subsolului, administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului este efectuată de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (în continuare MERN) şi Departamentul Standardizare şi Metrologie (în continuare Departamentul "Moldova-Standard"), însă pînă la momentul actual nu este reglementat mecanismul de conlucrare în domeniul gestionării subsolului între MERN (inclusiv Agenţia "AGeoM") şi Departamentul "Moldova-Standard". Nu este divizată clar competenţa la exercitarea funcţiilor de control asupra folosirii subsolului, atribuite MERN şi Departamentului "Moldova-Standard" prin Legea nr.1102-XIII (art.26-28), Codul subsolului (art.6 şi art.46), Hotărîrea Guvernului "Cu privire la funcţiile de bază, structura şi efectivul-limită ale Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului" nr.460 din 15.06.2001[3] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.460), ulterior Hotărîrea Guvernului "Cu privire la funcţiile de bază, structura şi efectivul-limită ale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale" nr.356 din 06.04.2004[4] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.356), precum şi prin Hotărîrea Guvernului "Privind aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Departamentului Standardizare şi Metrologie" nr.932 din 06.09.2001[5] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.932).

Actele legislative şi normative în vigoare (Codul subsolului, Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XV din 30.07.2001[6] (în continuare Legea nr. 451-XV), Regulamentul cu privire la autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.726 din 27.09.1994[7] (în continuare Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.726)) tratează diferit modalitatea de licenţiere a activităţilor în domeniul folosirii subsolului, fapt care se răsfrînge negativ asupra activităţii instituţiilor şi organizaţiilor ce administrează resursele naturale.

Pînă în prezent n-au fost elaborate şi adoptate acte legislative şi normative care ar reglementa: regulile de ţinere a cadastrelor de stat ale obiectivelor de folosire a subsolului; modul de trecere la pierderi a rezervelor de substanţe utile; modul de ridicare a construcţiilor pe suprafeţele cu zăcăminte minerale; asigurarea geologică, topografică, minieră şi de altă natură; modul de transmitere a zăcămintelor de substanţe minerale utile pentru valorificarea industrială etc.

Departamentul "Moldova-Standard" n-a asigurat pe deplin administrarea şi coordonarea activităţii de standardizare în domeniul folosirii resurselor naturale, după cum prevede art.6 din Legea cu privire la standardizare nr.590-XIII din 22.09.1995[8] (în continuare Legea nr.590-XIII). Ca rezultat, contrar prevederilor art.14 alin.(2) din Legea nr.1102-XIII, n-au fost elaborate şi aprobate regulamentele şi cerinţele tehnico-normative necesare în acest domeniu.

În pofida prevederilor art.6 din Codul subsolului, art. 12 din Legea nr.1102-XIII, Hotărîrilor Guvernului nr.460 şi, apoi, nr.356, precum şi Hotărîrii Guvernului "Cu privire la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale" nr.679 din 17.06.2004[9] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.679), MERN nu dispune de o informaţie veridică referitor la carierele şi minele din republică. Datele din dările de seamă şi cele ale inventarierilor efectuate sînt contradictorii (diferă numărul de cariere şi mine atît în total pe republică, cît şi al celor aflate în exploatare). În unele cazuri, n-au fost inventariate toate obiectele unde se exploatează resursele naturale. Astfel, cu toate că, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Cu privire la aprobarea listei obiectelor propuse pentru concesionare" nr.1058-XIII din 20.12.1996[10], în lista respectivă au fost incluse cariera de argilă din satul Taraclia, fostul raion Căinari (actualmente Căuşeni), şi cariera de nisip pentru sticlă din satul Codreni, raionul Ocniţa, acestea nu sînt reflectate corespunzător în materialele privind rezultatele inventarierii carierelor, efectuată de MERN.

MERN nu dispune de o informaţie amplă referitor la licenţele în baza cărora activează beneficiarii carierelor respective şi n-a întreprins măsurile de rigoare întru ameliorarea acestei situaţii. Ca urmare, au fost comise încălcări şi abateri de la prevederile legislaţiei, admise cazuri de exploatare ilicită a resurselor naturale şi de obţinere de către diferiţi agenţi economici a beneficiilor necontrolate.

După cum denotă şi informaţia Inspectoratului Ecologic de Stat al MERN (în continuare IES), în diferite perioade ale anului 2003, carierele din unele raioane au activat în lipsa documentaţiei tehnico-juridice necesare (actele de atribuire a terenului de pămînt şi perimetrului minier, proiectul de exploatare a zăcămintelor, proiectul de recultivare a terenurilor, licenţa), şi anume: în raioanele Basarabeasca - 5, Cahul - 9, Cantemir - 10, Călăraşi - 5, Căuşeni - 15, Cimişlia - 5, Hînceşti - 4, Leova - 1, Nisporeni - 8, Străşeni - 1, Ştefan Vodă - 15, Taraclia - 4, Teleneşti - 6, Ungheni - 3, UTA Găgăuzia - 6 etc. Cu abateri de la legislaţie au fost exploatate şi unele cariere din raioanele Briceni, Edineţ, Rîşcani, Soroca, Floreşti, Făleşti, Orhei, Criuleni, Anenii Noi.

Contrar prevederilor art.10 alin.(2) din Codul subsolului, la atribuirea perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite agenţilor economici, autorităţile publice locale nu coordonează cu MERN.

În contradicţie cu prevederile art.15 lit. c) din Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993[11] (cu modificările ulterioare; în continuare Legea nr.1515-XII), MERN nu reglementează folosirea substanţelor minerale utile pentru satisfacerea cerinţelor economice şi sociale ale generaţiilor prezente şi viitoare, cu stabilirea limitelor de folosire a acestora.

Pînă la momentul actual nu sînt executate prevederile art.5 din Legea nr. 1102-XIII referitor la raportarea substanţelor minerale utile la categoria resurselor destinate exploatării, resurselor de rezervă sau resurselor protejate, fapt care permite exploatarea lor fără nici un sistem, în dependenţă de necesităţile curente ale economiei naţionale. Nu este determinată modalitatea transmiterii zăcămintelor pentru valorificarea industrială şi nu sînt actualizate actele normative respective. Substanţele minerale utile ale zăcămîntului explorat nu sînt luate la balanţa rezervelor organizaţiei care a preluat zăcămîntul pentru valorificare industrială. Astfel, contrar prevederilor art.14 alin.(3) lit.f) din Codul subsolului, Fabrica materialelor de construcţie din Rezina şi S.R.L. "PietrişCom" (raionul Orhei) n-au asigurat evidenţa respectivă a resurselor naturale din carierele Trifeşti, Lipceni, Gordineşti şi Slobodca în volum de 5809,0 mii m3, la care nu se efectuează nici calculele respective referitor la epuizarea zăcămintelor.

Obiectivele de folosire a subsolului, înregistrate actualmente la Agenţia "AGeoM" (în total 438), nu sînt sistematizate, conform art. 3-7 din Legea nr.1102-XIII, de către organele abilitate cu gestiunea resurselor naturale.

În contradicţie cu prevederile art.6, art.25, art.32 şi art.35 din Codul subsolului, care stabilesc modul de administrare, gestionare, folosire a subsolului, inclusiv în scopuri nelegate de extracţia substanţelor utile, precum şi soluţionarea chestiunii privind posibilitatea utilizării galeriilor de mine în alte scopuri economice, Departamentul "Moldova-Standard" nu efectuează în deplină măsură controlul minelor care se află în perimetrele subterane epuizate, după cum prevede art.46 alin.(1) lit.f) din Codul subsolului. Totodată, contrar prevederilor art.32 alin.(1) din Codul subsolului, proiectele de utilizare a spaţiilor subterane în scopuri nelegate de extracţia substanţelor utile nu se coordonează cu MERN. Astfel, fără coordonarea respectivă, minele epuizate sînt date în subarendă unor agenţi economici pentru creşterea ciupercilor, producerea şi păstrarea conservelor, producerea ţiglei, teracotei, prin ce sînt încălcate prevederile art.11 din Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.1992[12] (în continuare Legea nr.861-XII). În scopurile sus-menţionate, au fost date în subarendă galeriile din 9 mine, în bugetul de stat fiind transferate doar plăţile pentru apă şi amenajarea teritoriului.

Încălcînd prevederile art.4 din Codul subsolului, în anul 2001, Combinatul de producţie din Cricova pentru conservarea fructelor şi legumelor "Agroprepar" S.A. (lichidat la 03.02.2005) a realizat unei persoane fizice spaţii subterane din minele din or.Cricova cu suprafaţa de 19855,5 m2, la preţul de 76,6 mii lei, care, în condiţii legale, sînt proprietate a statului.

Contrar pct.4 şi pct.5 din anexa nr. 6 la Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.1463-XV din 15.11.2002[13] (în continuare Legea bugetului de stat pe anul 2003) şi pct.4 şi pct.5 din anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 474-XV din 27.11.2003[14] (în continuare Legea bugetului de stat pe anul 2004), unii agenţi economici care exploatează spaţii subterane în alte scopuri decît cele destinate extracţiei mineralelor utile (S.A. "Multevit", S.A. "Prodcoop", S.A. "Agroprepar", S.R.L. "Fala-Plus", Combinatul de Vinuri "Cricova", S.R.L. "Olan") n-au prezentat calculele respective şi n-au achitat taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane pentru construcţii subterane (altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile).

Actele legislative şi normative în vigoare nu reglementează clar exploatarea resurselor naturale pe terenurile destinate ocrotirii naturii. Astfel, în conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea cu privire la concesiuni nr.534-XIII din 13.07.1995[15], nu se permite concesionarea terenurilor destinate ocrotirii naturii, terenurilor de valoare istorico-culturală şi terenurilor fondului silvic, pe cînd, conform art.26 lit. b) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538-XIII din 25.02.1998[16], explorarea şi extragerea resurselor naturale de importanţă naţională (petrol, gaze naturale) se permite cu condiţia respectării cerinţelor speciale de protecţie a mediului înconjurător. Totodată, Regulamentul Rezervaţiei de stat "Prutul de Jos", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.209 din 23.04.1991[17] (pct.10 alin.(3)), interzice lucrările de explorare şi exploatare a zăcămintelor naturale pe teritoriul Rezervaţiei de stat "Prutul de Jos".

Beneficiarii carierelor nu respectă normele prevăzute de proiecte pentru cariere. În procesul de exploatare a zăcămintelor sînt depistate încălcări ce ţin de decopertarea stratului de sol fertil, depozitarea şi păstrarea lui incorectă, construcţia elementelor carierelor, cu nerespectarea proiectului de exploatare a zăcămîntului. În rezultatul amestecării solului fertil cu roca-mamă se pierde sol fertil. Nu se îndeplinesc planurile calendaristice pentru recultivarea terenurilor deteriorate. În anul 2003, din terenurile planificate pentru recultivare cu suprafaţa de 156,4 ha, s-au recultivat doar 57,7 ha, sau 36,8 la sută, astfel fiind încălcate prevederile art.14 alin.(3) lit.k) din Codul subsolului, art.54 lit.c) din Legea nr.1515-XII, art.52 alin.(3) din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991[18] (în continuare Codul funciar). Contrar prevederilor art.7 lit.b) şi art.46 lit.c) din Codul subsolului, art.54 lit.c) din Legea nr.1515-XII, pct.14-16 din Principiile de bază pentru restabilirea terenurilor degradate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994[19], nu se efectuează controlul asupra recultivării terenurilor afectate în urma activităţilor de exploatare, extragere şi prelucrare a resurselor subsolului. MERN, Departamentul "Moldova-Standard" şi autorităţile publice locale, precum şi beneficiarii carierelor nu întreprind măsurile necesare pentru lichidarea acestor neajunsuri. Ca urmare, în com.Truşeni nu s-au recultivat terenuri cu suprafaţa de 6,2 ha, înregistrate ca fiind ale S.A. "Pietriş" şi destinate carierei de argilă "Pruncul". Totodată, aceste terenuri n-au fost transmise, în modul stabilit, în fondul de rezervă al primăriei Truşeni.

Ignorînd prevederile pct.1 din Hotărîrea Guvernului "Cu privire la atribuirea terenurilor" nr. 862 din 14.08.1998[20], în anul 2003, ÎI "I.Balaban" n-a recultivat terenul cu suprafaţa de 42,4 ha, atribuit în folosinţă din fondul de rezervă al primăriei Orhei (din zona carierei "Ivanos").

Contrar prevederilor art. 54 lit.c) din Legea nr. 1515-XII şi Principiilor de bază pentru restabilirea terenurilor degradate sus-indicate, primarul com. Bubuieci a primit suprafeţe de teren (în total 12,28 ha), fără a fi recultivate.

Pe parcursul anului 2003, IES şi subdiviziunile sale au efectuat 243 de controale ecologice în domeniul exploatării subsolului, în baza rezultatelor cărora au fost întocmite 90 de procese-verbale, care au fost înaintate în organele judiciare. Din cauza lipsei setului întreg de documente tehnico-juridice necesare, a fost sistată activitatea de exploatare a 39 de agenţi economici. Însă, în pofida celor indicate, exploatarea majorităţii carierelor de folosinţă locală nu este legiferată în modul corespunzător.

Ca instrucţiune la întocmirea actelor de control serveşte "Ghidul privind exercitarea controlului ecologic de stat", elaborat de MERN şi IES, de cerinţele căruia nu se ţine cont. Nu este expusă pe puncte fiecare etapă de control. În indicaţiile obligatorii privind rezultatele controlului nu sînt stabilite concret termenele, cu indicarea persoanelor responsabile de îndeplinirea lor. La IES nu se ţine evidenţa lichidării încălcărilor depistate etc.

Nu se execută prevederile art.18 din Legea nr.1102-XIII în ce priveşte particularităţile politicii investiţionale la folosirea resurselor naturale. Nu este elaborată strategia naţională de folosire a resurselor naturale ale statului. Nu s-a stabilit cota minimă din produsul intern brut, care trebuie investită în regenerarea resurselor naturale. Contrar art. 18 alin.(3) din legea menţionată, care stabileşte că în Legea bugetului de stat pe anul respectiv cheltuielile pentru regenerarea şi folosirea raţională a resurselor naturale trebuie să fie indicate la o poziţie distinctă, în Legea bugetului de stat pe anul 2003 cheltuielile pentru regenerarea resurselor naturale în sumă de 2500 mii lei sînt incluse în poziţia 13 "Industrie şi construcţii". În anul 2003, statul a investit în regenerarea resurselor naturale suma indicată, ce constituie 0,009 la sută din produsul intern brut al ţării.

La MERN s-au stabilit neajunsuri la ţinerea evidenţei proiectelor referitor la investiţiile în domeniul resurselor naturale. Coordonatorul naţional al MERN nu dispune de informaţia despre sumele totale utilizate din proiectele monitorizate de minister (coordonatorul naţional: anterior - ex-ministrul dl Gh. Duca, în prezent - viceministrul dl I. Boian).

Guvernul n-a întocmit nomenclatorul obiectelor şi măsurilor care pot fi finanţate de la buget, în cazul resurselor naturale proprietate publică, după cum prevede art. 18 alin.(2) din Legea nr.1102-XIII. Nu sînt stabilite criteriile de acordare a alocaţiilor de stat şi condiţiile de obţinere a acestora.

Legislaţia în vigoare nu reglementează univoc norme privind locul acumulării mijloacelor încasate în formă de taxe pentru resursele naturale şi folosirea lor. Astfel, în art.25 alin.(3), (4) şi (5) din Legea nr.1102-XIII se prevede că veniturile provenite de la plata pentru folosirea resurselor naturale se distribuie între bugetele de diferite niveluri, conform proporţiei stabilite în Legea bugetului de stat pe anul respectiv, şi se reflectă diferenţiat într-un capitol aparte, fiind utilizate numai pentru menţinerea şi restabilirea resurselor naturale, însă atît Legea bugetului de stat pe anul 2003, cît şi Legea bugetului de stat pe anul 2004 nu prevăd aceste condiţii. Au fost ignorate şi prevederile art.18 alin.(4) din Legea nr.1102-XIII, în care se stabileşte că principala sursă de mijloace destinate investiţiilor de stat în vederea regenerării resurselor naturale şi protecţiei mediului înconjurător o constituie plata pentru folosirea resurselor naturale. Nu s-au respectat prevederile art.25 alin.(6) din legea menţionată referitor la modalitatea perceperii şi domeniile de utilizare a plăţilor de arendă sau de concesiune pentru folosirea resurselor naturale.

Taxa pentru dreptul de a extrage minerale utile se percepe sub formă de taxă iniţială şi taxe periodice. Cuantumul taxei iniţiale nu poate fi mai mic de 10 la sută din cuantumul taxelor periodice. Pentru licenţele eliberate în anii 2002 şi 2003, nivelul-limită al taxei pentru extragerea materialelor de construcţie nemetalifere a constituit 2-4 la sută din costul unei unităţi de materie primă extrasă, iar pentru licenţele eliberate în anul 2004 această taxă a crescut pînă la 4-6 la sută. În licenţe nu s-a indicat concret taxa stabilită (iniţială sau periodică). Termenul de valabilitate a licenţei pentru genul de activitate sus-menţionat este de 5 ani, pe cînd avizele tehnice de confirmare a gradului de pregătire a întreprinderii pentru extragerea zăcămintelor minerale sînt eliberate pe un an, iar actele de certificare a perimetrului minier, la diferiţi agenţi economici, au diferite termene de acţiune. Astfel, la S.A. "Mineral", S.R.L. "Nighedi Trans", S.R.L. "Piatra", S.A. "Macon" termenul stabilit de acţiune a perimetrului minier este de 10 ani, iar la S.R.L. "Magia Pietrei", S.R.L. "Gorniac", S.A. "Pietriş", S.R.L. "Mina Făurari", CP "Gorizont" - pînă la epuizarea zăcămîntului etc.      

În anul 2003, în buget s-au acumulat mijloace de la folosirea resurselor naturale în sumă totală de 15271,63 mii lei, inclusiv 1243,63 mii lei - de la exploatarea resurselor minerale şi 14028,0 mii lei - plata pentru apă, ce constituie 0,019 şi, respectiv, 0,24 la sută din bugetul consolidat.

Raportul statistic forma 1-gospodăria apelor, aprobat de Departamentul Statistică şi Sociologie, care este prezentat de agenţii economici la Concernul "Apele Moldovei", nu conţine date despre apele subterane, inclusiv apa minerală. Nu se verifică corespunderea datelor din darea de seamă privind plata pentru apa consumată (forma TA, aprobată de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin ordinul nr.01 din 03.01.2003, pe care agenţii economici o prezintă la IFPS), referitor la cantitatea de apă utilizată, cu datele din forma 1-gospodăria apelor. Contrapunerea acestor date denotă existenţa unei divergenţe privind volumul total de apă consumată, care rămîne neexaminată. Astfel, volumul total de apă declarat ca obiect impozabil este mai mic decît cel reflectat în raportul statistic forma 1 - gospodăria apelor.

Nu se efectuează controlul respectiv asupra modului de utilizare a apei potabile în unele raioane ale republicii. Astfel, autoritatea publică locală din raionul Orhei a permis exploatarea de către S.A. "Orlact" şi S.A. "Nori" a fîntînilor arteziene nr.1075 şi nr.2055, înregistrate în bilanţul ÎM Regia "Apă-Canal", fondatorul căreia este primăria Orhei, fără a fi atribuite în folosinţă, conform prevederilor art.1/2 alin.(1) din Codul apelor nr.1532-XII din 22.06.1993[21] (cu modificările ulterioare). Atît în anul 2003, cît şi în alte perioade, la S.A. "Orlact" nu s-a ţinut o evidenţă strictă a apei extrase din sondele arteziene. În urma verificării efectuate de către specialiştii respectivi din domeniu, inclusiv a contoarelor de apă instalate la sondele de pe teritoriul S.A. "Orlact", s-a constatat că indicaţiile contorului nr.2933, în doar 7 zile (22.11.2004-29.11.2004), s-au majorat cu 2774 m3, ce constituie 67 la sută din volumul de apă captat în anul 2002 şi 41 la sută din volumul apei captate în anul 2003.

În conformitate cu pct.9 din Planul de acţiuni complexe în vederea eficientizării utilizării resurselor naturale , inclusiv a resurselor acvatice, resurselor minerale şi a fondului forestier, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.991 din 12.08.2003[22] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.991), Agenţia "AGeoM" urma ca în anii 2003-2004 să elaboreze documentele normative naţionale în domeniul studierii geologice a subsolului şi exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile, însă, cu toate că au fost întreprinse unele măsuri, pînă în prezent n-au fost elaborate.

La 01.01.2004, în Balanţa de stat a rezervelor de substanţe minerale utile ale Republicii Moldova au fost înregistrate 411 zăcăminte de substanţe minerale utile (17 tipuri de materie primă nemetaliferă). Rezervele industriale totale de substanţe utile alcătuiesc: materia primă de substanţe minerale utile nemetalifere - 410 mil.t; materiale de construcţie - 1566,4 mil.m3. Din numărul total al zăcămintelor de substanţe utile, înregistrate în Republica Moldova, se exploatează 127 de zăcăminte, sau 31 la sută.

Conform art.14 din Codul subsolului, evidenţa mişcării rezervelor de substanţe minerale utile şi deşeurilor industriei miniere este pusă în sarcina beneficiarilor folosinţei subsolului. Totodată, aceştia sînt obligaţi să prezinte informaţia privind circulaţia rezervelor de substanţe minerale utile (art. 14 alin.(3) lit.f) şi art.31 alin.(1) lit.f) din Codul subsolului), însă modul prezentării dărilor de seamă, inclusiv termenele şi datele necesare, a fost aprobat încă în anul 1971 de către Consiliul de miniştri al fostei URSS, iar formele cu privire la starea şi folosirea rezervelor de substanţe minerale utile sînt prezentate de beneficiari conform actelor normative aprobate în anul 1981de către Ministerul Geologiei din fosta URSS, care în prezent, în legătură cu schimbarea condiţiilor social-economice, nu corespund în măsură deplină cerinţelor Codului subsolului şi necesită a fi modificate. Luînd în consideraţie importanţa controlului de stat asupra asigurării republicii cu resurse de materii prime minerale şi valorificării lor, în anul 2003, Agenţia "AGeoM" a pregătit propunerile respective referitor la problema în cauză, însă n-au fost prezentate Guvernului pentru soluţionare. Astfel, timp de 12 ani în republică nu este stabilit modul de prezentare a dărilor de seamă obligatorii pentru toate persoanele juridice, subdiviziunile lor cu autonomie economică şi antreprenorii individuali, care exploatează zăcămintele şi extrag substanţele minerale utile. Departamentul Statistică şi Sociologie şi Agenţia "AGeoM" n-au aprobat formele dărilor de seamă cu privire la starea, modificarea şi folosirea rezervelor de substanţe utile.

Reieşind din datele Agenţiei "AGeoM", la situaţia din 01.01.2004, în perioada anilor 1992-2003, din 127 de beneficiari ai folosinţei subsolului, 44, sau 35 la sută, nu prezintă dările de seamă, prin ce se încalcă şi cerinţele pct.41 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.726.

În ultimii ani nu prezintă dările de seamă (formularul 5 gr) următorii agenţi economici: Mina din Mileştii Mici, F.A. "Avro", MP "Constructorul", S.A. "Cariera Cobani", S.A. "Maconrut", Î.A. "Cariera Şapte-Bani", S.A. "Cristal-Flor", Concernul "Inmacom" , Asociaţia "Mărfconsum" etc. Ca rezultat, datele din balanţa de stat privind volumul de extragere şi pierderile de substanţe minerale utile sînt incomplete. Nu este întocmit pe deplin cadastrul de stat al zăcămintelor. Astfel, la situaţia din 01.09.2004, în cadastrul de stat au fost înregistrate 337 obiective de folosire a subsolului, nefiind înregistrate 101 zăcăminte. Contrar prevederilor art.25 alin.(4) din Codul subsolului, pînă în prezent lipseşte un act normativ privind modul (regulile) de ţinere a cadastrului de stat al obiectivelor de folosire a subsolului.

Agenţia "AGeoM" n-a stabilit modul de folosire a datelor dărilor de seamă păstrate la Fondul de stat de informaţii privind subsolul. Acest fond se formează din materialele prezentate de beneficiarii folosinţei subsolului, însă, contrar art.23 alin. (3) din Codul subsolului, pînă în prezent nu este stabilit modul de ţinere a fondului.

Încălcări ale legislaţiei şi actelor normative în vigoare, care reglementează domeniul gestionării şi exploatării resurselor naturale, au fost comise şi de către Agenţia Ecologică Nord, Agenţia Ecologică Centru, autorităţile publice locale (inclusiv de nivelul întîi) din mun. Chişinău, mun.Bălţi şi raioanele Rîşcani, Glodeni, Edineţ, Soroca, Floreşti, Făleşti, Ungheni, Călăraşi, Orhei, Rezina, Străşeni, Anenii Noi şi Căuşeni. Acestea sînt determinate de faptul că atît Agenţiile Ecologice, cît şi autorităţile publice locale (inclusiv de nivelul întîi) din municipiile şi raioanele menţionate n-au aplicat în măsură deplină împuternicirile legitime în domeniul utilizării şi protecţiei subsolului de pe teritoriile lor, în conformitate cu art.7 şi art.15 din Codul subsolului, art.34 alin.(1) şi art.60 alin.(1) din Legea privind administraţia publică locală nr.123-XV din 18.03.2003[23] (în continuare Legea nr.123-XV), pct.10 din Statutul Inspectorului de Stat pentru ecologie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.431 din 19.07.1996[24] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.431).

Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare ASRFC) şi Direcţia Funciară a Primăriei mun.Cişinău n-au întreprins măsuri pentru înregistrarea bunurilor imobile (carierele, fîntînile arteziene etc.), prin ce s-au încălcat prevederile art. 4 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998[25], art.20 din Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar nr.1247-XII din 22.12.1992[26] şi pct.8 din Regulamentul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 19.09.2001[27]. ASRFC nu dispune de informaţia referitor la fîntînile arteziene.

Contrar prevederilor art.53 lit.a) din Legea nr. 1515-XII, autorităţile publice locale din mun. Chişinău n-au întocmit cadastrul de stat al resurselor naturale, pentru a ţine evidenţa cantităţii, calităţii şi altor caracteristici ale resurselor naturale, precum şi evidenţa volumului, caracterului şi regimului de utilizare a acestora.

Agenţia Ecologică Centru colaborează insuficient cu autorităţile publice locale şi cu organele de drept şi financiare de control în vederea efectuării în comun a controalelor asupra legalităţii activităţii de extragere a zăcămintelor, corectitudinii achitării plăţilor pentru folosirea subsolului, lichidării neajunsurilor în domeniul folosirii subsolului etc. Contrar pct. 4 şi pct.18 din Regulamentul privind auditul ecologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 395 din 08.04.1998[28] (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.395), Agenţia Ecologică Centru şi autorităţile publice locale din mun.Chişinău n-au efectuat controlul asupra realizării recomandărilor auditului ecologic.

Din lipsa controlului respectiv atît din partea agenţiilor ecologice teritoriale, cît şi din partea autorităţilor publice locale (inclusiv de nivelul întîi), un şir de agenţi economici au practicat activităţi ilicite de extragere a substanţelor minerale utile. Astfel, contrar prevederilor art.8 alin.(1) subalin.18) din Legea nr. 451-XV, S.R.L. "Buchistin", S.R.L. "Temelia MC", CP "Nedra", S.R.L. "Minerul", S.R.L. "Piatra" îşi desfăşoară activitatea în lipsa licenţelor respective. În anul 2003, în lipsa licenţei pentru genul de activitate corespunzător, Combinatul de Vinuri "Cricova" S.A. a extras 2568 m3 de piatră, din care 2460 m3 au fost comercializaţi. De asemenea, în lipsa licenţei pentru genul respectiv de activitate, un şir de agenţi economici din Chişinău (S.A. "Baza auto nr. 31", S.A. "Pielart", S.A. "Combinatul auto nr.4", Î.S. "Radiocomunicaţii", Î.S. "Fabrica de sticlă din Chişinău", S.A. "Agrotehnica-Invest", S.R.L. "Alco-Caizer") realizează apă altor întreprinderi.

În perioada anului 2002 şi I semestru al anului 2003, S.R.L. "Orlact-Grup" (raionul Orhei), nerespectînd prevederile art.8 alin.(1) subalin.18) din Legea nr.451-XV şi art.10 alin.(2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992[29] (în continuare Legea nr. 845-XII), şi-a desfăşurat activitatea în lipsa licenţei.

Contrar prevederilor art.7 lit.d) din Codul subsolului, autorităţile publice locale de nivelul întîi din s.Corlăteni (dl I.Ursu) şi s.Singureni (dl V.Moloşag) din raionul Rîşcani n-au întreprins măsurile respective pentru stoparea activităţii nelegitime de exploatare a resurselor naturale (piatră, nisip), desfăşurată de CAP "Corlăteanca" (c/f 45700) şi S.A. "Singureanca" (c/f 45359), care activează din anul 1993 şi, respectiv, din anul 1995, în lipsa licenţelor respective, prin ce s-au încălcat şi prevederile art.8 alin.(1) din Legea nr.451-XV. Ca rezultat, numai în anul 2003, în conformitate cu art.10 pct.4 din Legea nr.845-XII, CAP "Corlăteanca" urma să răspundă pentru faptul exploatării fără licenţă a subsolului în mărimea venitului obţinut pe acest an în sumă de 87,9 mii lei, cu aplicarea sancţiunilor financiare în aceeaşi mărime. De menţionat că, începînd cu anul 1995, S.A. "Singureanca" n-a ţinut evidenţa exploatării resurselor naturale şi n-a întocmit dările de seamă privind activitatea financiară.

Analogic, cu încălcarea prevederilor art.8 alin.(1) din Legea nr.451-XV şi art.10 pct.2 din Legea nr.845-XII, pe teritoriul mun.Bălţi, fără licenţa respectivă, şi-au desfăşurat activitatea de producere şi îmbuteliere a apelor minerale S.R.L. "Drosera" (c/f 606439) şi S.R.L. "Global Development" (c/f 2688127), care în perioada 01.06.2004 - 01.10.2004 şi, respectiv, a.2003 - 01.11.2004, au obţinut venituri ilicite în sumă de 14,8 mii lei şi, respectiv, 6,8 mii lei. Conform art.10 pct.4 din Legea nr.845-XII, aceste venituri urmau să fie transferate în buget, cu aplicarea sancţiunilor financiare în aceeaşi mărime.

În perioada anului 2003 şi 9 luni ale anului 2004, pe teritoriul raionului Soroca, în lipsa licenţelor respective, şi-au desfăşurat activitatea de extragere a resurselor naturale S.R.L. "Scala-Agrovin" (c/f 22638848), ÎI "M.Gîtlan" (c/f 26265847) şi GŢ "C.Solza" (c/f 19680846), care s-a soldat cu pierderi.

Contrar prevederilor art.9 alin.(1) din Legea nr.1102-XIII şi art.7 lit.a) şi d) din Codul subsolului, primăriile Gordineşti (dl L.Vieru), Lopatnic (dl R.Vrabie) din raionul Edineţ şi primăria Drepcăuţi (dl V.Slonovschi) din raionul Briceni n-au stopat extragerea samovolnică de către locuitorii acestor sate a nisipului şi pietrei din carierele amplasate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale.

Nerespectînd prevederile art.84 alin.(2) din Legea nr.123-XV, autorităţile publice locale de nivelul întîi din 10 comune ale raioanelor Rîşcani, Glodeni şi Soroca n-au perfectat relaţiile de arendă cu agenţii economici care exploatează carierele de pe teritoriul primăriilor. Ca rezultat, în anul 2003, suma veniturilor ratate (calculate la nivelul procentului minim de 2 la sută) în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au constituit 2745,9 mii lei, din care: în bugetele primăriilor Corlăteni (dl I.Ursu) - 132,5 mii lei, Singureni (dl V.Moloşag) - 20,1 mii lei, Rîşcani (dl A.Vlasov) - 204,9 mii lei, Şaptebani (dl R.Lungu) - 478,9 mii lei din raionul Rîşcani (în total - 836,4 mii lei); în bugetele primăriilor Bolotino (dl G.Garcea) - 163,4 mii lei, Cobani (dl C.Ţurcanu) - 316,5 mii lei din raionul Glodeni (în total - 479,9 mii lei); în bugetele primăriilor Cosăuţi (dl V.Sîrghi) - 1120,1 mii lei, Egoreni (dl V.Mutruc) - 15,7 mii lei, Trifăuţi (dl I.Focşa) - 67,4 mii lei, Vărăncău (dl A.Boţoc) - 226,4 mii lei din raionul Soroca (în total - 1429,6 mii lei).

Ca rezultat al calculelor neveridice din contractul de arendă a carierei pe anul 2004, încheiat cu S.R.L. "Refinform", primăria Natalievca din raionul Făleşti (dl O.Morgun) a micşorat suma veniturilor în bugetul local cu 47,0 mii lei. În urma diminuării mărimii plăţii pentru arendă de la 2 la sută pînă la 0,002 la sută la calculele din contractul de arendă a carierei, încheiat între primăria Costeşti, raionul Rîşcani (dl V.Goncearuc) şi S.A. "Agroprofil" (c/f 74752) în anul 2002, suma veniturilor ratate în bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru anul 2003 a constituit 225,8 mii lei. De asemenea, contrar prevederilor art.10 alin.(7) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997[30] (în continuare Legea nr.1308-XIII), în contractul de arendă încheiat între primăria Floreşti (dl Iu.Ţap) şi ÎM "Cristal-Flor" neîntemeiat a fost micşorată cu 2,0675 ha suprafaţa lotului de pămînt arendat pentru carieră şi mărimea plăţii minimale pentru arendă de la 2 la sută pînă la 0,36 la sută. Ca rezultat, în perioada anilor 2001-2004 au fost ratate venituri în sumă de 528,4 mii lei.

Nerespectînd cerinţele pct.2 din anexa la Legea nr.1308-XIII, primăria Tîrgu-Vertiujeni (dl O.Cojocaru) din raionul Floreşti, la efectuarea calculului costului lotului de pămînt realizat S.R.L. "Topograf" (c/f 44497), a micşorat bonitatea medie a lotului de la 65 la 35 de baluri. Ca urmare, în bugetul local n-au fost încasate 5,6 mii lei.

Încălcînd prevederile art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII, primăriile Cosăuţi (dl V.Sîrghi) şi Egoreni (dl V.Mutruc) din raionul Soroca, la încheierea cu un şir de agenţi economici a contractelor de arendă a loturilor de pămînt destinate carierelor, au efectuat calcule incorecte ale plăţii pentru arendă (reieşind din 15 la sută din volumul total al producţiei realizate, dar nu din cel puţin 2 la sută din preţul normativ al pămîntului calculat pentru destinaţia respectivă). Ca rezultat, în perioada anului 2003, au fost ratate venituri în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sus-indicate în sumă totală de 94,54 mii lei, inclusiv: primăria Cosăuţi - 47,74 mii lei, primăria Egoreni - 46,8 mii lei.

În anul 2003, primăria Branişte (dl V.Popa) din raionul Rîşcani a desfăşurat activitate comercială, realizînd populaţiei nisip extras din cariera amplasată pe teritoriul satului, de la care a obţinut venituri în sumă de 42,2 mii lei. Aceste venituri n-au fost reflectate în evidenţa contabilă, prin ce s-au încălcat şi prevederile art.15 alin.(1) lit.a) şi b) din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995[31] (în continuare Legea nr.426-XIII).

Contrar prevederilor art.7 din Codul subsolului şi art.12 din Legea nr.123-XV, primăriile Orhei (I.Şarban) şi Văşcăuţi (I.Teslaru) n-au exercitat pe deplin controlul asupra folosirii subsolului. Ca rezultat, S.R.L. "PietrişCom" a exploatat resurse naturale de pe terenul cu suprafaţa de 11,6 ha, în lipsa contractului de arendă sau a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, prin ce s-au încălcat prevederile art.20 din Codul funciar. În anul 2003, S.R.L. "Moldagrocon" a exploatat zăcăminte naturale în fosta carieră de calcar "Ivanos" (raionul Orhei), fără a calcula şi a achita plata pentru extragerea materialelor de construcţie. Încălcînd prevederile art.7 din Legea nr. 861-XII, art.84 din Legea nr.123-XV, consiliul local şi primăria Văşcăuţi (I. Teslaru) n-au încheiat contract de arendă pe anul 2003 cu S.R.L. "Ordonatcom", astfel ratînd venituri în sumă de 4,9 mii lei.

Datele diferitor instituţii referitor la suprafaţa terenului carierei din satul Ciorna (primăria Rezina) a concernului ,,Inmacom" diferă, iar divirgenţele nu se verifică şi nu se înlătură. Astfel, conform datelor Serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru al Consiliului raional Rezina, suprafaţa terenului constituie 274,74 ha, conform datelor din "Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren", eliberat de către primăria Rezina - 214,4544 ha, iar conform datelor din Actul de certificare a perimetrului minier, eliberat de către Departamentul "Moldova-Standard" - 548 ha. Primăria Rezina (fost primar I.Burciu) nu dispune de documentele care ar confirma dreptul de folosinţă de către S.A. ,,Ciment" a terenului de extragere a zăcămintelor din cariera din s. Ciorna.

Nerespectînd prevederile art.82 din Legea privind administraţia publică locală nr. 186-XIV din 06.11.1998[32] (cu modificările ulterioare; în continuare Legea nr.186-XIV), art.84 din Legea nr.123-XV, precum şi pct.39 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.726, S.A. "Ceramica", în lipsa deciziei consiliului orăşenesc Căuşeni despre atribuirea terenului în folosinţă, exploatează terenul cu suprafaţa de 0,77 ha din or. Căuşeni, extrăgînd argilă. În anul 2003, ÎM "Gospodăria locativ-comunală Căuşeni" a utilizat un teren cu suprafaţa de 1,5 ha pentru extragerea nisipului, în lipsa schemelor tehnologice corespunzătoare, ceea ce contravine prevederilor art.9 alin.(2) din Codul subsolului. Totodată, contrar prevederilor art. 8 din Legea nr. 451-XIV, atît ÎM "Gospodăria locativ-comunală Căuşeni", cît şi S.A. "Ceramica" au desfăşurat activitate de extragere a zăcămintelor minerale în lipsa licenţei. Primăria Căuşeni n-a încheiat cu beneficiarii de substanţe minerale utile sus-menţionaţi contracte de arendă a terenurilor exploatate, astfel ratînd venituri.

Primăria Puhăceni (raionul Anenii Noi) a ratat venituri de la plata pentru arenda terenului de către GŢ "Gorgan Ivan Gheorghe" în sumă de 8,7 mii lei. Restanţa la datoriile agenţilor economici faţă de primăria Chirca, raionul Anenii Noi, pentru folosirea resurselor naturale constituie suma de 214,0 mii lei.

Încălcînd prevederile art.10 din Legea nr.1102-XIII, art.82 din Legea nr.186-XIV, precum şi art.84 din Legea nr.123-XV, consiliul primăriei Străşeni n-a stabilit relaţiile de arendă a carierei cu suprafaţa de 7,24 ha cu S.R.L. "Pitarium", precum şi cuantumul plăţii respective pentru arenda terenului. Ca rezultat, în perioada 28.02.2001-01.10.2004, au fost ratate venituri în sumă de 156,2 mii lei.

Cu încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare îşi desfăşoară activitatea şi S.A. "Cariera Micăuţi" (raionul Străşeni). În perioada anilor 1997- 2003, S.A. "Cariera Micăuţi" n-a efectuat plăţile pentru folosirea terenului. Ca urmare, primăria Micăuţi a înaintat materialele în judecată, pentru încasarea forţată a plăţilor în sumă de 2681,1 mii lei. În licenţa de folosire a subsolului, eliberată S.A. "Cariera Micăuţi", n-a fost indicată taxa pentru valorificarea subsolului, ceea ce contravine pct. 10 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 726.

Contrar prevederilor art.5 alin.(5) din Legea nr.1102-XIII, raportarea resurselor naturale la categoria resurselor destinate exploatării a fost efectuată de fostul Comitet executiv raional Călăraşi şi primăria Călăraşi, dar nu de Guvern. Încălcînd cerinţele pct.5 din Regulamentul privind autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.726, fostul Comitet executiv raional Călăraşi a eliberat S.R.L. "NiRom-Roz" licenţa nr.47 din 23.03.1999 pentru dreptul de a exploata cariera de extragere a nisipului, fără înregistrarea acesteia în modul stabilit la Departamentul "Moldova-Standard". Contrar prevederilor art.10 din Codul subsolului, primăria Călăraşi a elaborat schema generală de amplasare a carierei care se exploatează de S.R.L. "NiRom-Roz" şi a atribuit perimetrele miniere, fără înregistrarea corespunzătoare la organul de stat pentru supravegherea minieră şi fără coordonarea cu Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale (actualmente MERN). Primăria Călăraşi n-a exercitat controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei subsolului, după cum prevede art. 44 din Codul subsolului. Contrar prevederilor art.7 lit.d) din Codul subsolului, primăria Călăraşi şi Consiliul raional Călăraşi n-au sistat folosirea neautorizată a carierei de către S.R.L. "NiRom-Roz". Ca rezultat, în perioada 01.04.2003-01.03.2004, S.R.L. "NiRom-Roz" a obţinut un profit ilicit în sumă de 8,0 mii lei.

Prin decizia sa, Consiliul raional Călăraşi a schimbat destinaţia terenului agricol cu suprafaţa de 2,25 ha (din care 1,25 ha este plantat cu viţă de vie), pentru a fi folosit în scopul extragerii nisipului, ceea ce contravine prevederilor art.8 din Codul funciar şi ţine de competenţa Guvernului. Contrar prevederilor art.14 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII, Consiliul raional Călăraşi şi primăria Călăraşi, prin deciziile lor, au permis modificarea destinaţiei terenurilor şi au legalizat dreptul de exploatare a subsolului, fără ca S.R.L. "NiRom-Roz" să transfere mijloace băneşti (echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol) în sumă de 369,9 mii lei. Concomitent, Consiliul local al com. Petreşti (prin decizia sa) şi preşedintele raionului Ungheni (prin avizul său) au permis modificarea destinaţiei terenurilor şi au legalizat dreptul de exploatare a subsolului, fără ca S.R.L. "Sampdoria" să transfere integral mijloacele băneşti (echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol) în sumă de 1471,9 mii lei.

Contrar prevederilor art.10 alin.(1) din Codul subsolului şi art.7 alin.(2) din Legea nr.845-XII, din anul 1999 pînă la 27.04.2004, S.R.L. "Sampdoria" a activat în domeniul extragerii nisipului, în lipsa licenţei respective pentru acest gen de activitate. Ca rezultat, numai în perioada 01.07.2003-01.05.2004, S.R.L. "Sampdoria" a obţinut un profit ilicit în sumă de 6,7 mii lei. Încălcînd prevederile art.19 şi art.20 din Legea nr.1102-XIII şi art.12 din Codul subsolului, S.R.L. "Sampdoria" n-a calculat şi n-a achitat taxa pentru folosirea subsolului în sumă de 7,0 mii lei.

Nerespectînd prevederile art.10 din Legea nr.123-XV, primăria Lipceni din raionul Rezina (A.Pleşca) şi primăria Pohorniceni din raionul Orhei (A.Onofraş) n-au exercitat controlul asupra relaţiilor funciare. Astfel, contrar prevederilor art.4 alin.(6) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16.06.2000[33] (în continuare Legea nr.1056-XIV), beneficiind neîntemeiat de scutirea prevăzută în art.283 alin.(4) lit.i) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997[34] (în continuare Codul fiscal), Fabrica materialelor de construcţie din Rezina (S.Olaru) n-a calculat şi n-a virat în buget impozitul funciar pentru suprafaţa de teren a carierei din s.Lipceni pe anii 2000-2003. Concomitent, S.R.L. "Natanol-Priorit" n-a calculat şi n-a virat în bugetul primăriei Pohorniceni impozitul funciar în sumă de 9,7 mii lei, ceea ce contravine prevederilor art.4 din Legea nr.1056-XIV.

Contrar prevederilor art.99 din Codul fiscal, din cauza relaţiilor specifice stabilite cu S.R.L. "Orlact-Grup", în rezultatul livrării apei potabile la un preţ mai mic decît cel de piaţă, S.A. "Orlact" (raionul Orhei) a diminuat taxa pe valoarea adăugată spre calcul cu suma de 11,9 mii lei. Încălcînd prevederile pct.1 lit.b) din anexa nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2003, S.A. "Nori" (raionul Orhei) a diminuat cu suma de 0,4 mii lei taxa pentru apa captată din izvoarele subterane, destinată îmbutelierii. Fabrica materialelor de construcţie din Rezina a diminuat cu 47,2 mii lei valoarea masei dobîndite, fapt ce a condus la diminuarea cu 1,0 mii lei a plăţii pentru folosirea subsolului.

Nerespectînd prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2003, ÎM "Gospodăria locativ-comunală Căuşeni" şi S.A. "Ceramica" (Căuşeni) n-au achitat taxa pentru dreptul de extragere a zăcămintelor minerale utile în sumă de 2,5 mii lei şi, respectiv, 0,35 mii lei.

Încălcările şi neajunsurile stabilite la administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului, precum şi la gestionarea şi utilizarea resurselor naturale sînt o consecinţă a nerespectării de către organele de stat abilitate cu funcţii de administrare, gestiune şi control (MERN, Inspectoratul Ecologic de Stat (inclusiv agenţiile ecologice teritoriale), Agenţia "AGeoM", Departamentul Standardizare şi Metrologie, autorităţile publice locale (inclusiv de nivelul întîi) din mun.Chişinău, mun.Bălţi şi raioanele menţionate în hotărîre), precum şi de către un şir de agenţi economici a prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare. Totodată, acestea au fost generate de lipsa unui mecanism eficient de conlucrare între organele abilitate cu funcţii de administrare de stat în domeniul subsolului şi resurselor naturale, de lipsa unui cadru juridic bine determinat, de divergenţele existente între actele legislative şi normative în vigoare.

Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile depistate de control, în conformitate cu art.25, 26 şi 27 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.1994[35],

hotărăşte:

1. Se menţionează existenţa încălcărilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare, precum şi a neajunsurilor la gestionarea şi utilizarea subsolului şi a resurselor naturale, comise de conducerea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, instituţiilor şi organizaţiilor din subordine şi a Departamentului Standardizare şi Metrologie, de autorităţile publice municipale şi raionale, primării, precum şi de unii agenţi economici.

2. Se cere de la conducerea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (dl C.Mihailescu):

2.1. să întreprindă măsuri concrete şi eficiente pentru lichidarea încălcărilor şi abaterilor de la legislaţia în vigoare, depistate în urma controlului, atît în cadrul ministerului, cît şi la instituţiile şi organizaţiile subordonate;

2.2. să efectueze o cercetare din oficiu în privinţa persoanelor vinovate de comiterea încălcărilor şi neajunsurilor depistate de control şi să aplice faţă de acestea sancţiuni disciplinare, în conformitate cu legislaţia;

2.3. să asigure o informaţie exhaustivă despre carierele şi minele din republică şi alte obiective reale care exploatează substanţele minerale utile şi, în comun cu organele respective, să asigure reglementarea folosirii substanţelor minerale utile, cu stabilirea limitelor de folosire a acestora, asigurarea evaluării lor corecte şi raportarea la categoriile respective prevăzute de legislaţie;

2.4. să efectueze controlul asupra modului de utilizare a mijloacelor financiare destinate investiţiilor în regenerarea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător, precum şi să ţină evidenţa respectivă a mijloacelor menţionate;

2.5. să întreprindă măsurile respective în vederea soluţionării problemei referitor la fîntînile arteziene care nu se exploatează;

2.6. să examineze situaţia şi modalitatea de prezentare a dărilor de seamă respective în domeniul folosirii subsolului şi resurselor naturale, cu luarea masurilor respective în vederea optimizării modului de prezentare a dărilor de seamă şi situaţiei cu informaţia respectivă din domeniul dat;

2.7. să stabilească, în comun cu Biroul Naţional de Statistică, formele respective ale dărilor de seamă cu privire la starea, modificarea şi folosirea rezervelor de substanţe utile;

2.8. să verifice şi să aducă în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare datele din balanţa de stat privind volumul de extragere şi pierderile de substanţe minerale utile;

2.9. să stabilească modul de ţinere a Fondului de informaţii privind subsolul, precum şi modul de folosire a datelor din dările de seamă păstrate în acest fond.

3. Consiliul municipal Chişinău:

3.1. să întreprindă măsuri privind asigurarea ţinerii cadastrului resurselor subsolului, evidenţei extragerii zăcămintelor şi prelucrării lor, evidenţei deşeurilor;

3.2. să ia măsuri în vederea stopării activităţilor de extragere a substanţelor minerale utile şi de realizare a apei în lipsa licenţelor pentru genul respectiv de activitate;

3.3. să asigure controlul asupra efectuării lucrărilor de restabilire ecologică a terenurilor cu suprafaţa de 12,28 ha la primăria Bubuieci şi cu suprafaţa de 6,2 ha la primăria Truşeni;

3.4. să întreprindă măsurile respective pentru asigurarea controlului în conformitate cu Regulamentul privind auditul ecologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 395.

4. Primăria mun.Bălţi (dl V.Panciuc), în conformitate cu prevederile legislaţiei, să ia măsuri în vederea stopării activitaţii nelegitime de îmbuteliere a apelor minerale de către S.R.L. "Drosera" (c/f 606439) şi S.R.L. "Global Development" (c/f 2688127) pînă la primirea licenţei respective pentru acest gen de activitate.

5. Consiliul raional Rîşcani:

5.1. să întreprindă măsuri pentru stoparea activităţii de extragere a substanţelor minerale utile, desfăşurată de CAP "Corlăteanca" (c/f 45700) şi S.A. "Singureanca" (c/f 45359), în legătură cu lipsa licenţei pentru acest gen de activitate;

5.2. să asigure controlul asupra încheierii între primăriile Corlăteni (dl I.Ursu), Singureni (dl V.Moloşag), Rîşcani (dl A.Vlasov), Şaptebani (dl R.Lungu) şi agenţii economici beneficiari de cariere a contractelor de arendă a suprafeţelor de teren destinate carierelor, precum şi asupra reîncheierii contractului de arendă între primăria Costeşti (V.Goncearuc) şi S.A. "Agroprofil" (c/f 74752), reieşind din normativele prevăzute de legislaţie;

5.3. să propună Consiliului local al com.Branişte (dl M.Popa) stoparea activităţii comerciale de realizare a nisipului, desfăşurată neîntemeiat de primăria Branişte.

6. Consiliul raional Soroca:

6.1. să ia măsuri în vederea stopării activităţii nelegitime de extragere a substanţelor minerale utile, desfăşurată de S.R.L. "Scala-Agrovin" (c/f 22638848), ÎI "M.Gîtlan" (c/f 26265847) şi GŢ "C.Solza" (c/f 19680846), pînă la primirea licenţei respective;

6.2. să asigure controlul asupra încheierii între primăriile Cosăuţi (dl V.Sîrghi), Egoreni (dl V.Mutruc), Trifăuţi (dl I.Focşa), Vărăncău (dl A.Boţoc) şi agenţii economici beneficiari de cariere a contractelor de arendă a suprafeţelor de teren destinate carierelor, precum şi asupra reîncheierii contractelor de arendă între primăriile Cosăuţi (dl V.Sîrghi) şi Egoreni (dl V.Mutruc) şi agenţii economici, reieşind din normele prevăzute de legislaţie.

7. Consiliul raional Glodeni, în conformitate cu prevederile legislaţiei, să asigure controlul asupra încheierii între primăriile Bolotino (dl G.Garcea) şi Cobani (dl C.Ţurcanu) şi agenţii economici beneficiari de cariere a contractelor de arendă a suprafeţelor de teren destinate carierelor.

8. Consiliul raional Făleşti să asigure controlul asupra reîncheierii contractului de arendă între primăria Natalievca (dl O.Morgun) şi S.R.L. "Refinform", cu respectarea normativelor prevăzute de legislaţie.

9. Consiliul raional Floreşti să asigure controlul asupra reîncheierii, în conformitate cu legislaţia, a contractelor de arendă între primăria Floreşti (dl Iu.Ţap) şi ÎM "Cristal-Flor", primăria com.Tîrgu-Vertiujeni (dl O.Cojocaru) şi S.R.L. "Topograf".

10. Consiliile raionale Edineţ şi Briceni să reglementeze extragerea resurselor naturale din carierele amplasate pe teritoriul primăriilor Gordineşti (dl L.Vieru), Lopatnic (dl R.Vrabie), Drepcăuţi (dl V.Slonovschi).

11. Autorităţile publice locale din raioanele Orhei şi Rezina, în comun cu Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia Ecologică Centru şi Serviciul Standardizare şi Metrologie, să efectueze revizuirea şi confirmarea suprafeţelor de teren destinate carierelor.

12. Primăria Pohorniceni (dna A.Onofraş) din raionul Orhei să ia măsuri privind achitarea de către S.R.L. "Natanol-Priorit" a impozitului funciar în sumă de 9,7 mii lei.

13. Primăria Căuşeni (dl A. Zaremba) să întreprindă măsuri pentru încasarea de la ÎM "Gospodăria locativ-comunală Căuşeni" şi S.A. "Ceramica" a sumelor pentru folosirea şi exploatarea zăcămintelor în mărime de 3,0 mii lei şi, respectiv, 0,5 mii lei.

14. Primăria Puhăceni (dna V. Plămădeală) din raionul Anenii Noi să ia măsuri în vederea încasării de la GŢ "Gorgan Ivan Gheorghe" a plăţii pentru arendă în sumă de 8,7 mii lei.

15. Primăria Chirca (dl M.Ganea) din raionul Anenii Noi să întreprindă măsuri pentru încasarea în buget a veniturilor de la arenda terenurilor destinate carierelor şi a impozitului funciar în sumă totală de 214, 0 mii lei.

16. Primăria Petreşti (dl A. Nistiriuc) din raionul Ungheni să ia măsuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei, în vederea încasării de la S.R.L. "Sampdoria" a taxei pentru folosirea subsolului în sumă de 7,0 mii lei.

17. Primăriile Străşeni şi Micăuţi să întreprindă măsurile de rigoare necesare pentru ameliorarea relaţiilor de arendă cu beneficiarii folosirii subsolului, în conformitate cu legislaţia.

18. Autorităţile publice locale de nivelul al doilea (menţionate în prezenta hotărîre):

18.1. să asigure efectuarea inventarierii tuturor minelor şi carierelor din teritoriile administrate, pentru excluderea cazurilor de folosire neautorizată a acestora;

18.2. să coordoneze cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în conformitate cu prevederile legislaţiei, perimetrele miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite.

19. Se cere de la agenţii economici care au activat în lipsa licenţei respective, menţionaţi în prezenta hotărîre (Combinatul de vinuri "Cricova" S.A., Î.S. "Radiocomunicaţii", Î.S. "Fabrica de sticlă din Chişinău", S.A. "Baza auto nr.31", S.A. "Pielart", S.A. "Combinatul auto nr.4", S.A. "Agrotehnica-Invest", S.A. "Ceramica", ÎM "Gospodăria locativ-comunală Cauşeni", S.R.L. "Buchistin", S.R.L. "Temelia MC", CP "Nedra", S.R.L. "Minerul", S.R.L. "Piatra", S.R.L. "Alco-Caizer", S.R.L. "Orlact-Grup", S.R.L. "NiRom-Roz", S.R.L. "Sampdoria", CAP "Corlăteanca", S.A. "Singureanca", S.R.L. "Drosera", S.R.L. "Global Development", S.R.L. "Scala-Agrovin", ÎI "M.Gîtlan", GŢ "C.Solza"), să asigure, în conformitate cu prevederile art.10 alin.(4) din Legea nr.845-XII, transferarea la buget a profitului obţinut în perioada activităţii fără licenţă şi a amenzii în aceeaşi mărime.

20. Se cere de la Serviciul Standardizare şi Metrologie (dl S.Baban) să întreprindă măsuri în vederea elaborării şi aprobării actelor normative necesare în domeniul folosirii resurselor naturale.

21. Se propune Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

21.1. să verifice, în comun cu Concernul "Apele Moldovei", dările de seamă privind apa consumată, pentru lichidarea divergenţelor dintre date şi stabilirea concretă a volumului de apă declarat ca obiect impozabil;

21.2. să asigure controlul asupra achitării la buget a plăţilor respective, în conformitate cu prevederile art.10 alin.(4) din Legea nr.845-XII, de către agenţii economici care au activat în lipsa licenţelor, precum şi de agenţii economici, menţionaţi în hotărîre, care s-au eschivat de la achitarea la buget a plăţilor şi taxelor respective pentru exploatarea subsolului (inclusiv folosirea terenurilor).

22. Se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei materialele controlului privind realizarea spaţiilor subterane cu suprafaţa de 19855,5 m2 de către Combinatul de producţie din Cricova pentru conservarea fructelor şi legumelor "Agroprepar" S.A. (lichidat la 03.02.2005), pentru investigare după competenţă, conform art. 5 din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 1104-XV din 06.06.2002[36], precum şi materialele controlului privind activitatea fără licenţe a agenţilor economici.

23. Se ia act că:

23.1. prin Dispoziţia Guvernului nr.8-d din 20.01.2005, în scopul perfecţionării cadrului legislativ şi normativ, a fost aprobat Planul de acţiuni pentru reglementarea relaţiilor din domeniul folosirii sub

Raport complet

Recomandari (0)

Cerinte (0)