Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 14 din 26 februarie 2004 privind rezultatele controlului tematic asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare şi cadastru

Numar din data de 2004-02-26 Nr. cerinte: 0 Nr. recomandari: 0

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru dl N.Şveţ, directorului Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului dl I.Manolachi, vicedirectorului Asociaţei Republicane de Stat pentru Protecţia Solurilor dl V.Rusu, vicemanagerului Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru dl V.Gînju, reprezentanţilor Cancelariei de Stat dl A.Alexeev, Ministerului Finanţelor dnii M.Caraman şi V.Serbin, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare dl P.Pîrvan, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl V.Tudose, a 7 preşedinţi (vicepreşedinţi) ai consiliilor raionale, precum şi a 16 primari (viceprimari) din unele sate, comune şi oraşe, a examinat rezultatele controlului tematic asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funiciar şi reglementării relaţiilor funciare şi cadastru pe parcursul a. 2002 şi 9 luni ale a.2003, efectuat la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, la instituţiile din subordinea sa, precum şi la unele primării din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale şi

a constatat:

Realizarea politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare şi cadastru îi revine organului administraţiei publice centrale - Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare ASRFC, Agenţia).

Cadastrul funciar naţional este întocmit în baza cadastrelor funciare similare ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, aprobate şi prezentate de direcţiile funciare ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), Primăriei mun.Chişinău şi UTA Găgăuzia, cu includerea informaţiei funciare din raioanele din stînga Nistrului. Potrivit informaţiei Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, la 1 ianuarie 2003, suprafaţa totală a terenurilor republicii constituia 3 384 357 ha, inclusiv terenuri agricole - 2 583 802 ha (74,9 la sută), din care terenuri arabile - 1 842 625 ha (72,7 la sută), plantaţii multianuale - 300 824 ha (11,9 la sută), fîneţe şi păşuni - 382 043 ha (15,1 la sută), pîrloagă - 8310 ha (0,3 la sută). Cadastrul funciar, la 01.01.03, a fost întocmit pe categorii de terenuri divizate după tip de proprietate: terenuri proprietate publică a statului - 774 052 ha (22,9%), terenuri proprietate publică a UAT - 745 813 ha (22,0 %) şi terenuri aflate în proprietate privată - 1 864 492 ha (55,1 %).

Întru asigurarea executării Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.98, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1030 din 12.10.98, a aprobat Programul de Stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, în care a prevăzut măsurile de bază şi termenele de realizare a acestora: I etapă - crearea cadrului legislativ, înregistrarea primară masivă în localităţile urbane şi implementarea programului-pilot al cadastrului fiscal (anii 1998-2003); a II-a etapă - crearea şi implementarea sistemului informaţional cadastru şi finalizarea înregistrării primare masive pe tot teritoriul ţării (anii 2003-2010). Pentru realizarea sarcinilor principale în acest domeniu, Agenţia a beneficiat şi gestionat mijloace bugetare, extrabugetare, precum şi mijloace din creditul extern, acordat de către BIRD pentru realizarea Primului Proiect de Cadastru, în cadrul căruia, în scopul accelerării formării cadastrului bunurilor imobile, al organizării şi înfăptuirii înregistrării primare masive, a fost creat Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru (OIPPC), finanţarea căruia a fost efectuată atît din contul creditului, cît şi din contribuţia Guvernului.

De la demararea Primului Proiect de Cadastru, Agenţia, OIPPC n-au asigurat realizarea integrală a tuturor măsurilor preconizate pentru a fi înfăptuite pe parcursul primei etape. Astfel, la sfîrşitul anului 2003, au fost finalizate lucrările cadastrale doar în 27 de oraşe şi 126 de sate, iar în 21 de oraşe şi 219 sate lucrările sînt în proces de executare, concomitent fiind înregistrate în mod masiv circa 561193 bunuri imobile, ceea ce constituie 62 la sută din prevederile Programului de Stat. N-au fost realizate totalmente nici obiectivele ce ţin de introducerea cadastrului fiscal, care, de fapt, urmau a fi finalizate în anul 2003.

Pentru executarea L.nr.1543/98, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrile nr. 978/98 şi nr.718/2000 (cu modificările ulterioare), a aprobat tarifele pentru serviciile prestate de Organele cadastrale teritoriale şi Regulamentul cu privire la modul de creare şi funcţionare a Fondului de garanţie. Potrivit prevederilor hotărîrilor respective, 29 la sută, iar începînd cu 13.06.03 - 2,35 la sută din mijloacele obţinute de la taxele plătite pentru înregistrarea dreptului de proprietate sau altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile în cadrul înregistrării curente se centralizează pe un cont special al Agenţiei pentru formarea Fondului de garanţie. Controlul asupra formării şi utilizării Fondului de garanţie a stabilit că, la 01.10.03, au fost acumulate mijloace în mărime de 3,5 mil. lei. Cheltuieli de la acest cont n-au fost efectuate.

Conform art.49 din L.nr.1543/98, mijloacele Fondului de garanţie urmau a fi investite numai în hîrtii de valoare, pe cînd Regulamentul "Cu privire la modul de creare şi funcţionare a Fondului de garanţie", aprobat prin H.G.nr.1170/98, a extins norma legii, împuternicind Agenţia cu depozitarea mijloacelor acumulate, însă gestionarea proastă a mijloacelor Fondului de garanţie n-a permis Agenţiei de a obţine venit profitabil de la depozitare. Astfel, conform contractului de depozit încheiat cu BC "Moldova-Agroindbank" S.A. la 06.01.2000, Agenţia, în perioada a.2000-aprilie 2002, a depozitat 1910,0 mii lei cu dobînda anuală de 25 la sută. Din aprilie 2002 pînă la momentul controlului (01.10.2003), mijloacele acumulate n-au fost depozitate şi nici n-au fost procurate hîrtii de valoare, lăsîndu-se în folosinţa băncii, în aşa mod eludîndu-se hotărîrea sus-menţionată. Astfel, veniturile ratate ale Agenţiei au alcătuit circa 328,5 mii lei. Totodată, în urma micşorării neîntemeiate de către conducerea BC "Moldova-Agroindbank" S.A. a ratei dobînzii de la 25 la sută pînă la 11 la sută anual, pe parcursul anilor 2001-2002, Agenţia n-a beneficiat de venituri în mărime de circa 231,7 mii lei.

Agenţia este responsabilă de gestionarea şi utilizarea mijloacelor Fondului extrabugetar pentru realizarea Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor care, conform Legii bugetului de stat pe anul 2002, a fost aprobat în mărime de 8000,0 mii lei. Încălcînd prevederile anexei nr. 24 la legea respectivă, Agenţia a utilizat mijloacele Fondului, neţinînd cont de limitele de alocaţii preconizate în mod distinct pe fiecare tip de lucrări. Astfel, lucrările de tip "Măsurile de protecţie naturală a terenurilor de eroziune, salinizare şi înmlăştinire (prin desecare)", efectuate de către Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor (în continuare ARSPS şi Asociaţia), au fost achitate de către Agenţie din contul altor măsuri, cu o depăşire de 225,6 mii lei a limitelor stabilite prin lege.

Încălcînd prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.96 şi Legilor bugetului de stat pe a.2002 şi a.2003, Agenţia a prevăzut cheltuielile pe anul următor cu majorarea lor în mărimea datoriilor creditoare ale anilor precedenţi. În aşa mod, cheltuielile bugetare şi ale fondului extrabugetar, aprobate pe a.2002, au fost majorate neîntemeiat cu 5617,4 mii lei.

Analogic alocaţiile contului special pentru îndeplinirea Programului de valorificare a terenurilor noi în a.2002, prevăzute conform H.G. nr. 712 din 05.06.02, au fost mărite neîntemeiat cu 551,4 mii lei, sau cu 33 la sută. În afară de aceasta, cheltuielile efective, reflectate în darea de seamă anuală, au fost majorate cu 367,3 mii lei, astfel creînd o datorie creditoare artificială.

Procedînd astfel, Agenţia denaturează volumele lucrărilor executate. Astfel, conform datelor din darea de seamă a lucrărilor valorificate, datoria creditoare, estimată la 01.01.02, constituia suma de 958,4 mii lei, iar la 01.01.03 - 442,7 mii lei, pe cînd în evidenţa contabilă şi în F. 4A aceste datorii nu sînt reflectate.

Totodată, în Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobat prin H.G. nr.712/02, Agenţia a inclus neargumentat spre valorificare lucrări la următoarele obiecte deja recepţionate, dar neachitate: "Reconstrucţia iazurilor antierozionale din primăria com. Hîrtopul-Mare" în mărime de 269,3 mii lei; "Lucrări de proiectare pentru reconstrucţia iazurilor antierozionale din primăria com. Grinăuţi" - 173,2 mii lei; "Lucrările de proiectare pentru reconstrucţia iazului din primăria com. Budeşti" - 57,2 mii lei, legiferînd în aşa mod datoriile creditoare formate pînă la întocmirea şi aprobarea programului. De asemenea, în program este inclus un număr sporit de obiecte care nu vor fi acoperite cu finanţarea respectivă în termenele stabilite.

Conducerea Agenţiei, nerespectînd art. 12 din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.97, fără consimţămîntul Guvernului, a întocmit şi a aprobat Programul complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor pe anul 2002 la propria viziune. În program au fost incluse obiecte, costul de deviz al cărora, la 01.01.02, constituia 69170,7 mii lei. Pe parcursul a. 2002, au fost finalizate unele obiecte şi lucrări de proiectare în sumă totală de 4799,0 mii lei şi executate lucrări în curs de expediţie în sumă de 18474,7 mii lei. Însă, ţinînd cont de faptul că Agenţia anual reevaluează costul de deviz al obiectelor incluse în programul respectiv, reieşind din indicii de majorare la preţurile curente a lucrărilor şi materialelor, valoarea acestora creşte, iar finanţarea lor devine imposibilă. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2003, la realizarea programului, aprobat prin H.G.728/03, pentru anul 2003 s-au preconizat 9,5 mil.lei, pe cînd restul costului de deviz al acestuia constituie 90629,4 mii lei, din care indexarea alcătuieşte 22918,1 mii lei, sau 48,6 la sută. În costul de deviz al programului respectiv, pentru anul 2003, au fost incluse de două ori cheltuielile pentru întreţinerea Asociaţiei în sumă de 584,9 mii lei, ceea ce a dus la o majorare artificială a costului de deviz în aceeaşi mărime.

Pentru executarea lucrărilor finanţate din contul mijloacelor fondului extrabugetar, Asociaţia a încheiat contracte de antrepriză cu întreprinderile de stat din componenţa sa, iar acestea, în unele cazuri, au încheiat contracte cu diferiţi subantreprenori. Creîndu-se în scopul desfăşurării activităţii de păstrare şi restabilire a fondului funciar al republicii, fiind dotate cu tehnica respectivă şi dispunînd de specialişti în domeniu, întreprinderile nu întotdeauna au utilizat raţional bunurile atribuite şi mijloacele alocate. Astfel, atunci cînd ÎSPS Orhei (ex-director-interimar dl V.Rotaru) nu era antrenată pe deplin în lucrări, întreprinderea a cedat volumul de lucrări şi mijloacele financiare în sumă de 444,7 mii lei (59 la sută din alocaţiile a.2002) subantreprenorului - S.A. "Hidroconstructor", la care, în perioada respectivă, dl V.Rotaru era fondator. Analogic, la 02.07.03, ÎSPS Orhei a transferat 43,8 mii lei S.R.L "Rotor" la care conducătorul sus-menţionat de asemenea este fondator.

Conform Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, antreprenorul - ÎSPS Soroca urma să efectueze lucrări la obiectul "Construcţia iazului antierozional în primăria Tătărăuca Veche", r-l Soroca. Cu toate că obiectul lucrărilor este "Construcţia iazului antierozional în primăria Tătărăuca Veche", controlul a constatat că, începînd cu anul 2000, realmente s-au executat şi lucrări de defrişare a unor sectoare de copaci din livada de pruni aflată la hotarele administrativ-teritoriale ale primăriei Tătărăuca Veche.

Procesul-verbal de recepţie finală nr. 1 din 14.08.03 confirma că obiectul cu valoarea de 1648,7 mii lei este finalizat şi dat în exploatare, pe cînd, potrivit datelor din procesele-verbale de recepţie a lucrărilor, costul volumului de lucrări finanţate în temeiul lor este cu 30,8 mii lei mai mare decît costul obiectului primit. Mai mult decît atît, procesul-verbal de recepţie finală, semnat de Comisia Permanentă de Stat a Agenţiei şi aprobat de vicedirectorul general al Agenţiei dl Şt.Crigan, confirmă că a fost finalizată construcţia a altor două iazuri (nr.3 şi nr.4) cu valoarea acestor obiecte de 1648,7 mii lei, pe cînd valoarea lor reală constituie doar 1107,3 mii lei, deoarece în ea a fost inclus neîntemeiat şi costul lucrărilor de defrişare a copacilor în sumă de 541,4 mii lei.

Au fost stabilite cazuri cînd conducerea Agenţiei a inclus în program obiecte care de fapt nici nu erau necesare şi care, pînă la urmă, neatingîndu-şi scopul, au fost excluse din programe, iar la unele obiecte volumul lucrărilor a fost majorat, dînd posibilitate Agenţiei de a dirija cu mijloacele statului şi de a include şi exclude obiecte din program la discreţia sa.

Aşa, la 15 mai 2000, conducerea Consiliului judeţean Chişinău a solicitat alocarea mijloacelor financiare şi tehnice pentru realizarea proiectării Complexului de lucrări pentru îmbunătăţirea meliorativă a pămîntului în teritoriul primăriei Suruceni. În acelaşi an au fost elaborate proiectele de construcţii şi întocmite devizele de cheltuieli pentru 6 obiecte, din care: construcţia iazului nr. 1; construcţia iazului nr. 2; curăţirea canalului; desecarea pămîntului pe o suprafaţă de 47 ha; măsuri tehnice de cultivare pe o suprafaţă de 103,3 ha; construcţia iazului-excavaţie pe o suprafaţă de 3,2 ha. Costul total de deviz a fost stabilit în mărime de 950,0 mii lei, cu durata totală a construcţiei de 23 de luni. În anul 2000, obiectele respective au şi fost incluse în program sub o singură denumire. Pentru construcţia obiectelor, începînd cu anul 2000 şi pînă la 01.01.03, au fost alocate mijloace în sumă de 675,4 mii lei şi efectuate lucrări în aceeaşi mărime. În această perioadă au demarat lucrări la 5 obiecte, cu gradul de finalizare de la 2 pînă la 30 la sută, iar construcţia iazului-excavaţie n-a fost începută, deşi construcţia obiectelor urma a fi finalizată la 01.11.02.

Construcţia iazului nr. 1 a demarat în anul 2000, efectuîndu-se lucrări de pregătire în mărime de circa 70,0 mii lei. Din anul 2001 şi pînă în noiembrie 2003, construcţia iazului a fost stopată, iar lucrările executate au luat forma iniţială. Lotul de pămînt pe care a fost proiectat iazul, atît la momentul proiectării, cît şi la cel al includerii în planul de lucrări ameliorative, era proprietate privată a S.R.L. "Victoraş".

La 06.09.02, primăria Suruceni s-a adresat conducerii ARSPS cu rugămintea de a exclude din planul de lucrări ameliorative construcţia iazului-excavaţie (3,2 ha) proiectat anterior şi de a include în planul de lucru construcţia altui iaz-excavaţie cu suprafaţa de 1,2 ha. La modificarea programului Agenţia şi Asociaţia n-au făcut studiile profunde ale condiţiilor de modificare, proprietăţii pămîntului etc. În septembrie 2003, conducerea Agenţiei (vicedirector general Şt.Crigan) a acceptat modificarea proiectului, motivînd includerea noului obiect în programul de lucrări prin faptul că toate cheltuielile legate de această modificare vor fi efectuate din contul primăriei. Controlul acestor modificări a stabilit că conducerea Agenţiei şi cea a Asociaţiei au efectuat aceste remanieri la discreţia proprie şi că administraţia publică locală Suruceni nu şi-a asumat nici o obligaţie privind finanţarea proiectului iazului-excavaţie, amplasat pe teritoriul privat al G.Ţ."Cocearovschi Nina Petru".

Lipsa controlului din partea Agenţiei asupra modului de includere a obiectelor în Programul de executare a lucrărilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor duce la irosirea şi folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor extrabugetare pe parcursul mai multor ani. Acest fapt îl confirmă exluderea şi trecerea la pierderi de către fostul director al ARSPS dl V.Lungu (actualmente specialist la ARSPS) a circa 55 de obiecte, amplasate pe teritoriul gospodăriilor agricole supuse reorganizării, cu costul de deviz de 61857,2 mii lei, precum şi volumul de lucrări executate în sumă de 11524,6 mii lei, care au fost achitate din contul mijloacelor bugetare.

Controlul asupra elaborării proiectelor de executare a lucrărilor şi asupra tehnologiei de efectuare a acestora a constatat abateri atît de la proiect, cît şi de la cadrul normativ. Astfel, în temeiul adresării prefectului jud.Soroca privind includerea în planul de proiectări şi construcţii pe anul 1999 a lucrărilor tehnice la primăria Bădiceni pentru defrişarea a 68 ha de livadă ale S.A. "Badiu-Sor", Asociaţia a inclus în proiectul iniţial acest tip de lucrări, majorînd neîntemeiat suprafaţa cu 32 ha (suprafaţa fusese defrişată în anii precedenţi), iar costul de deviz - cu 90,0 mii lei. Mai mult decît atît, costul de deviz al obiectului în cauză, indicat în Programul de valorificare..., aprobat prin H.G. nr. 712 din 05.06.02, este de 379,6 mii lei, sau cu 78,4 mii lei mai mare decît costul iniţial de deviz care deja era majorat.        

Lucrările de defrişare efectuate de către ÎSPS Soroca constituiau suma de 379,6 mii lei, din care au fost finanţate 327,9 mii lei, cu formarea unei datorii creditoare faţă de antreprenor în mărime de 51,7 mii lei, care n-au fost contabilizate în perioada aferentă executării lor. Pentru justificarea datoriilor creditoare, Asociaţia a întocmit contractul de antrepriză nr. 27 din 17.06.03 în vederea executării şi achitării lucrărilor în sumă de 50,0 mii lei care deja erau executate. În iunie 2003, Asociaţia a achitat lucrările menţionate în sumă de 49,4 mii lei. Conform proceselor-verbale înaintate de antreprenor, costul tuturor lucrărilor executate constituie în total 598,7 mii lei, depăşind costul de deviz, aprobat de Guvern, cu suma de 219,1 mii lei.

Controlul la faţa locului al veridicităţii reflectării în procesele-verbale de către antreprenor a volumelor de lucrări executate de către ÎSPS Soroca a stabilit că în realitate defrişarea a fost efectuată pe o suprafaţă de numai 38 ha, adică volumul lucrărilor, indicat în procesele-verbale, a fost mărit nejustificat cu 231,0 mii lei.

Majorarea artificială a suprafeţei cu 24 ha şi, respectiv, mărirea neîntemeiată a costului de deviz al lucrărilor tehnice (defrişare) cu suma de 217,9 mii lei a fost stabilită la executarea lucrărilor de către ÎSPS Orhei pe teritoriul primăriei Suruceni, care demonstrează că Agenţia nu dispune de date veridice privind obiectele incluse în Programul de valorificare ..., atît la stadiul de planificare, cît şi la cel de recepţie a lucrărilor executate. Ca rezultat, se denaturează datele din dările de seamă prezentate Ministerului Finanţelor şi Guvernului.

Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor îşi desfăşoară activitatea în baza licenţei nr. 005634 din 20.09.02 şi anexei nr. 010195 din 06.11.01 reîntocmită la 25.07.03. Cu încălcarea art.9(2) lit.c) şi alin (3) din Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XV din 30.07.01, Camera de Licenţiere a eliberat şi anexa la licenţa nr. 005634 din 20.09.02, unde ca adresă juridică a titularului este indicată str.Grenoble 106, pe cînd în anexa pentru activitatea licenţiată (în baza contractului de arendă a încăperilor încheiat cu persoană fizică Valentin Lopatenco) adresa juridică a titularului este str.Calea Orheiului 109/3, ap.110.

Încălcînd H.G. nr. 197 din 02.03.2000 "Cu privire la transmiterea parţială de la balanţă la balanţă a imobilului şi terenului aferent din strada Grenoble 106, mun.Chişinău", Institutul Naţional al Viei şi Vinului al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare n-a transmis la balanţa Asociaţiei suprafaţa de 700,01 m2 din clădirea administrativă situată pe str. Grenoble 106, mun.Chişinău.

ARSPS n-a asigurat întocmirea şi aprobarea noilor statute ale întreprinderilor din subordinea sa. Actualmente statutele întreprinderilor din componenţa ARSPS sînt în redacţia anului 1996, nefiind actualizate.

În evidenţa contabilă şi dările de seamă respective ale ARSPS n-au fost reflectate finanţarea pe a.2002 în sumă de 8000,0 mii lei şi soldurile la perioada de gestiune; soldul de la activele materiale în curs de expediţie în mărime de 18474,7 mii lei şi de la lucrările de proiectare executate în perioada anilor precedenţi în sumă totală de 2191,6 mii lei, prin ce nu s-au respectat prevederile Legii contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95. Contul 121 "Active materiale în curs de expediţie" a fost închis cu suma finanţării, pe cînd în realitate acesta urma să fie închis numai cu valoarea obiectelor date în exploatare de 4799,0 mii lei.

 Nerespectînd art.44 şi 108 (5), 118 din Codul fiscal, pe parcursul anilor 2002 - 9 luni ale a.2003, Asociaţia n-a aplicat în scopuri fiscale metoda de calcul, n-a înregistrat facturile TVA pentru mărfurile şi serviciile livrate în registrul de evidenţă a facturilor, n-a respectat termenul obligaţiilor fiscale, ceea ce a dus la denaturarea datelor incluse în declaraţia privind TVA pentru perioadele respective.

Factorii de decizie ai Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, folosindu-se de imperfecţiunea actelor instructive şi normative, precum şi de lipsa controlului din partea Agenţiei, neîntemeiat au sistat lucrările iniţiate în anii 1999-2000 de elaborare a proiectelor de organizare a teritoriului gospodăriilor ţărăneşti, cu eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren în primării. Aşa, în a.2002, în 10 primării au fost suspendate lucrările incluse în planul aprobat în sumă de 462,8 mii lei, iar în 9 luni ale a.2003 - în 4 primării în sumă de 263,3 mii lei. Mijloacele în cauză au fost repartizate la alte tipuri de lucrări, pentru a începe lucrări la noi obiecte. Această practică înrădăcinită deja permite extinderea nelimitată a termenelor de efectuare a lucrărilor de proiectare.

Institutul ţine evidenţa analitică a lucrărilor valorificate pe obiecte pe formularele tipizate numite "Fişa obiectului", fără aprobarea lor de Departamentul Statistică şi Sociologie, prin ce încalcă pct.5 din H.G. nr.294/17.03.98.

Conform rapoartelor întocmite, în baza acestor fişe, volumul de lucru executat de toate secţiile Institutului în anul 2002 a constituit 3609,1 mii lei, pe cînd în acte şînt incluse şi, respectiv, sînt trecute în evidenţa contabilă numai 3283,7 mii lei. O situaţie inversă s-a depistat în a.2003, cînd în darea de seamă pe 9 luni ale a.2003, prezentate Agenţiei şi Ministerului Finanţelor, volumul de lucrări reflectat a fost majorat cu 274,7 mii lei din contul lucrărilor executate, dar neincluse şi nereflectate în fişele obiectelor. Faptele menţionate denotă că în evidenţa contabilă se reflectă volumele planului aprobat, neţinînd cont de situaţia reală.

În a.2002, Institutul n-a calculat şi n-a transferat la bugetul de stat TVA de la lucrările executate în bază de contracte directe în sumă de 59,6 mii lei, astfel nerespectînd prevederile art.95 şi 101 din Codul fiscal.

Încălcînd ordinul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor nr.177 din 21.05.90, Institutul a decontat neîntemeiat 1386 litri de combustibil în sumă de 7,1 mii lei. S-au stabilit şi lipsuri de 2630,0 litri de combustibil în sumă de 12,5 mii lei.

Controlul efectuat la peste 60 de primării din majoritatea raioanelor republicii a stabilit că administrarea şi utilizarea fondului funciar şi a mijloacelor de la folosirea lui din partea organelor administraţiei publice locale se realizează neeficient, începînd de la momentul planificării bugetelor locale la cap.114 "Impozitele pe proprietate", plenitudinii încasării veniturilor la acest capitol şi terminînd cu ţinerea evidenţei funciare.

Cu încălcarea art.19 alin.1 şi 2 din Legea privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99, unele primării ale raioanelor Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, precum şi unele primării din fostul jud.Lăpuşna, la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pe anul 2002, n-au planificat impozitului funciar la toate paragrafele, precum şi veniturile de la darea în arendă a pămînturilor din fondul de rezervă în sumă totală de 1895,4 mii lei, inclusiv: impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă - 610,3 mii lei, impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă - 892,3 mii lei, impozitul funciar încasat de la persoanele fizice - 48,7 mii lei, veniturile de la arenda terenurilor fondului apelor şi fondului de rezervă - 344,1 mii lei.

În afară de aceasta, unele primării ale raioanelor Făleşti, Sîngerei, Glodeni, la planificarea bugetelor locale pe anul 2003, neîntemeiat au diminuat volumele veniturilor la impozitul funciar în sumă totală de 207,3 mii lei, prin micşorarea suprafeţei terenurilor supuse impozitării şi bonităţii pămîntului, nefiind respectată Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98. Încălcări analogice au fost comise la planificarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor din raioanele Taraclia, Soroca şi Floreşti, în rezultatul cărora neîntemeiat au fost micşorate sumele veniturilor planificate la impozitul funciar: în a. 2002 - cu 162,6 mii lei şi în a. 2003 - cu 136,7 mii lei.

Ca consecinţă a lipsei controlului corespunzător din partea organelor administraţiei publice locale, primăriilor satelor, comunelor şi oraşelor, perioada anilor 2001-2003 se caracterizează prin tendinţa majorării datoriilor la "Impozitul funciar", generată de neachitările datoriilor istorice şi întîrzierile plăţilor curente. Astfel, datoriile UAT la plăţile de bază pe "Impozitul funciar", la 01.01.03, au constituit 117080,5 mii lei şi, comparativ cu 01.01.02, s-au mărit cu 3700,1 mii lei. Această tendinţă s-a păstrat şi pe parcursul anului 2003. Aşa, datoriile la impozitul funciar, formate la 01.12.03, au constituit 155088,2 mii lei, sau cu 32 la sută mai mult decît la începutul anului bugetar. Cele mai mari datorii au fost înregistrate în raioanele Căuşeni, Cahul, Cimişlia, Orhei, Rîşcani, Ungheni, Anenii Noi, Hînceşti şi Soroca.

În urma controlului selectiv s-a stabilit că, contrar art.281 din Codul fiscal, art.4 alin.6 din L.nr.1056-XIV din 16.06.2000, primăriile s.Sofia şi s.Negrea (fostul judeţ Lăpuşna) n-au ţinut evidenţa restanţelor pe fiecare persoană fizică la impozitul funciar pe terenuri agricole pentru anii precedenţi în sumă totală de 89,7 mii lei. Încălcînd art.17 din L.491-XIV din 09.07.99, aceste primării au achitat restanţele persoanelor fizice din contul mijloacelor bugetelor locale respective.

La momentul controlului, datoriile la plăţile calculate, conform contractelor de vînzare-cumpărare a pămîntului, în or.Anenii Noi au constituit 19,0 mii lei, iar în 15 oraşe din zona de nord a ţării - 1004,3 mii lei; datoriile la plăţile calculate, potrivit contractelor de arendă, pe raionul Criuleni au alcătuit 384,4 mii lei, în primăriile satelor Andruşul de Jos şi Taraclia de Salcie - 8,9 mii lei, şi, respectiv, 36,9 mii lei, în primăriile or.Anenii Noi, com. Oneşti (r-l Străşeni), s.Ivancea (r-l Orhei), respectiv, 255,8 mii lei, 153,3 mii lei şi 7,6 mii lei, iar în 15 oraşe din zona de nord a ţării - 1951,5 mii lei; datoriile la plata de arendă pentru terenurile fondului apelor în raioanele de nord au constituit 441,6 mii lei, în r-l Criuleni - 73,6 mii lei; datoriile pentru imobilul procurat de la primăria Slobozia-Duşca au alcătuit 28,9 mii lei.

Încălcînd art. 277 din Codul fiscal, pct.1,2,4 ale Anexei nr.1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, la executarea bugetelor locale pe anul 2002, neîntemeiat a fost micşorat sau neefectuat calculul impozitului funciar. Ca urmare, în 2002, în cadrul unui şir de primării (controlul selectiv) n-a fost calculat şi încasat impozitul funciar în sumă totală de 546,0 mii lei, inclusiv: raionul Glodeni - 8 cazuri în sumă totală de 329,5 mii lei; raionul Rîşcani - 2 cazuri în sumă totală de 69,5 mii lei; raionul Sîngerei - 4 cazuri în sumă totală de 147,0 mii lei.

Au fost stabilite fapte de micşorare neîntemeiată a preţului normativ al pămîntului la vînzare, prin schimbarea destinaţiei pămînturilor (terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă au fost calificate ca terenuri cu destinaţie agricolă), încălcîndu-se astfel art.10 din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.97. Ca urmare, pierderile bugetelor au constituit: în r-l Glodeni - 61,7 mii lei şi în r-l Rîşcani - 29,9 mii lei.

Controlul a stabilit cazuri de vînzare nelegitimă a terenurilor. Astfel, consiliul local Hînceşti, nerespectînd art.6, 8 şi 9 din Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr.591-XIV din 23.09.99 şi art.9 (6) din L.nr.1308/97, a repartizat trei sectoare de teren (0,06 ha) pentru construcţia caselor de locuit din spaţiul verde (parcul orăşenesc). Analogic, consiliul local din s.Peresecina a vîndut 0,2 ha de teren din parcul de cultură şi odihnă şi din teritoriului grădiniţei, astfel încălcînd şi art.62(5) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.95.

Neresepectînd pct.2 din Nota de la Anexa la L.nr.1308/97 şi pct.4 din Anexa nr.2 la H.G.nr.562 din 23.10.96, primăriile s.Mileştii Mici, com.Oneşti (Străşeni), or.Rezina, s.Peresecina (Orhei), or.Drochia şi s.Cosăuţi (Soroca), la calcularea preţului normativ al terenurilor aferente obiectelor privatizate şi din fondul de rezervă, vîndute în anul 2002 - 9 luni ale a.2003, au utilizat nelegitim coeficienţi suspendaţi, au micşorat bonitatea medie a solului etc. Ca rezultat, suma totală a venitului ratat a constituit 10608,4 mii lei (vezi pct.8 din Anexa nr.1 care este parte componentă a prezentei hotărîri), din care venitul ratat al bugetului de stat a alcătuit 3182,5 mii lei, al bugetelor locale - 5304,2 mii lei şi al contului special al Guvernului - 2121,7 mii lei.

Au fost stabilite cazuri de încasare a mijloacelor de la vinzarea terenurilor totalmente la contul bugetelor locale, fără redistribuirea lor conform prevederilor art. 3 (5) din L. 1308/97. Astfel, veniturile (prima rată) de la vînzarea pămîntului de către primăria Holercani în sumă de 10,8 mii lei au fost încasate integral, contrar prevederilor Clasificaţiei bugetare, aprobate prin H.P.nr. 969-XIII din 24.07.96, în bugetul local al primăriei Holercani, la capitolul "Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de plasare a obiectivelor comerciale".

Cu încălcarea art.10/1 din L.nr.1308/97, pentru perioada anului 2002 - 9 luni ale a.2003, în 11 raioane din zona de nord a ţării, la primăriile mun.Bălţi şi or.Anenii Noi n-au fost stabilite relaţiile funciare şi nu s-au încasat plăţile pentru folosirea terenurilor proprietate publică,aferente obiectelor privatizate (întreprinderi, bănci, centre comerciale, restaurante etc.). Ca rezultat, în bugetele locale nu s-au încasat venituri în sumă totală de 9354,4 mii lei, inclusiv primăria Glodeni - 635,7 mii lei, primăria Rîşcani - 173,6 mii lei, primăria Sîngerei - 156,9 mii lei, primăria Făleşti - 63,0 mii lei, primăria Biruinţa - 466,7 mii lei, primăria Soroca - 1045,1 mii lei, primăria Drochia - 132,8 mii lei, primăria Floreşti - 4,3 mii lei, 7 comune ale raioanelor Soroca, Drochia, Floreşti - 130,9 mii lei, Edineţ - 1019,4 mii lei, Ocniţa - 816,3 mii lei, Briceni - 5,5 mii lei, Donduşeni - 525,8 mii lei, mun.Bălţi - 3892,6 mii lei şi or.Anenii Noi - 234,3 mii lei.

Autorităţile publice locale nu respectă prevederile art.7,10 din Codul subsolului nr.1511/93. Controlul a stabilit că multe primării nu sistează folosirea neautorizată a subsolului de către agenţii economici, nu stabilesc perimetrele miniere pentru agenţii economici cărora le-au fost repartizate terenuri pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite, nu transmit informaţia respectivă organelor de stat pentru supravegerea minieră şi a mediului. Ca urmare, majoritatea agenţilor economici dobîndesc ilicit zăcăminte subpămîntene. Astfel, numai de pe terenurile primăriilor or.Taraclia, satelor - Musaitu, Tvardiţa, Valea Perjei, Balabanu, Albota, Cairaclia, Budăi şi Salcia din r-l Taraclia, 7 agenţi economici dobîndesc nisip, argilă şi piatră în lipsa documentaţiei de proiect şi licenţelor respective. De asemenea, începînd cu anul 2000, întreprinderile individuale "Chîssa" (or.Comrat) şi "Roata Sert" (or.Taraclia) extrag nisip din albia rîului Salcia, care trece pe teritoriul primăriilor satelor Budăi şi Musaitu. Mai mult decît atît, aşa agenţi economici, ca Î.M."Turanga", Î.I." Vadim Fucedji", S.R.L. "Aldijen", C.A.P. "Albota" nu prezintă dări de seamă la IFS Taraclia privind calcularea plăţii pentru dreptul de extragere a zăcămintelor şi, respectiv, nu achită nimic în bugetul local.

Încălcînd art.10, pct.1, 2 din Nota de la Anexa la L.1308/97, unele primării ale raioanelor Orhei, Căuşeni, Ungheni, Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă, Călăraşi, Edineţ, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni au micşorat neîntemeiat calculul plăţii pentru arendă (bonitatea, calculul aritmetic al arendei) sau în genere n-au încheiat contracte pentru terenurile fondului apelor şi fondului de rezervă. Ca urmare, în bugetele locale nu s-au încasat venituri în sumă totală de 465,1 mii lei (vezi pct.5 din anexa nr.1).

Primăria or.Drochia (V.Ceban) şi primăria or.Floreşti (Iu.Ţap), nerespectînd art.4 al.4 din L.1308/97, au încheiat 5 contracte de vînzare-cumpărare a pămîntului în rate, fără a fi achitat în termen costul pămîntului (la momentul vînzării, încheierii contractului) în mărime de 25% din preţul normativ, deşi în toate contractele este indicat că aceste sume au fost achitate. Ca rezultat, în buget nu s-a încasat venit în termenele stabilite de contracte în sumă de 84,3 mii lei.

În cadrul inventarierii selective a terenurilor de pămînt în mun.Bălţi, raioanele Glodeni şi Sîngerei au fost stabilite fapte de acaparare de către agenţii economici a terenurilor proprietate publică pe o suprafaţă de 348 ha. Ca urmare, în bugetele locale nu s-au încasat venituri de la plata pentru arendă în sumă totală de 40,3 mii lei, inclusiv: mun.Bălţi - 21,0 mii lei; raionul Sîngerei - 17,8 mii lei; raionul Glodeni - 1,5 mii lei. Mai mult decît atît, S.R.L. "Codrana-Lux", fără a încheia un contract de arendă cu Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", a amplasat samavolnic 18 obiecte de menire auxiliară şi odihnă, inclusiv 2 - de tip capital pe teritoriul Î.S. S. Călăraşi, cu suprafaţa de 0,7 ha. Pe terenul ce aparţine primăriei Ţîgăneşti, r-l Străşeni, cu suprafaţa de circa 0,10 ha, firma respectivă a instalat piloni de metal pentru gard.

În baza deciziei consiliului com.Oneşti nr.17-08 din 28.05.01, Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" i s-au atribuit 11 ha de teren, inclusiv 5 ha terenuri agricole, însă documentele de legiferare nu sînt întocmite pînă în prezent.

Încălcînd art.82 şi 84 din Legea nr.186/98, primăriile mun.Bălţi, or.Ocniţa au dat în folosinţă cu titlu gratuit terenuri de pămînt întreprinderilor private. Ca urmare, în bugetul mun.Bălţi nu s-au încasat venituri în sumă de 13,3 mii lei, iar în bugetul or.Ocniţa - 4,2 mii lei.

Din lipsa de control a persoanelor responsabile ale primăriilor supuse controlului, n-au fost aplicate pîrghiile prevăzute în art. 24, 25 din Codul funciar. Astfel, numai în primăriile din s.Sofia, Gura Galbenei şi Ecaterinovca (fostul jud.Lăpuşna) n-au fost prelucrate 394 ha de terenuri agricole. Concomitent, contrar art.73 din Codul funciar, la primăria s. Sofia 25 de persoane au defrişat, în lipsa conlucrării cu organele publice locale şi raionale şi fără a dispune de autorizaţia administaţiei publice locale, suprafaţa de 6,93 ha de plantaţii multianuale (vii şi livezi).

Cu încălcarea art.26 din Codul apelor, Regulamentului privind modul şi condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectelor acvatice, aprobat prin H.G.nr.745 din 03.11.95, un şir de primării ale raioanelor Străşeni, Ungheni, Edineţ, Briceni, Ocniţa şi primăria mun.Bălţi au transmis iazurile (terenurile fondului apelor) în arendă şi folosinţă separată persoanelor fizice şi juridice, fără ca acestea să primească avizul organelor centrale de stat pentru gospodărirea apelor, pentru protecţia mediului înconjurător, serviciului care exercită supravegherea sanitară de stat şi în lipsa titlurilor de stat de folosinţă separată a apelor. Bazinele acvatice ce aparţin S.A."Piscicola" de pe teritoriul mai multor primării, inclusiv Todireşti şi Petreşti (r-l Ungheni), nu se folosesc la destinaţie.

Majoritatea iazurilor de pe teritoriile UAT nu sînt luate la evidenţă cadastrală şi contabilă în primării. Contractele de arendă nu se transmit în contabilităţile primăriilor pentru calcularea sumei de arendă, ţinerea evidenţei datoriilor, calcularea penalităţilor conform clauzelor contractuale. O parte din bazinele acvatice proprietate publică a UAT au fost transmise cotaşilor ca cotă valorică (ca urmare nu este clar cine are dreptul să utilizeze iazul); nu se achită impozitul funciar pentru aceste suprafeţe acvatice. Un şir de agenţi economici, avînd contract de arendă cu primăria respectivă, îngrădesc iazul şi nu permit accesul la el altor persoane fizice şi juridice, pentru utilizarea apei la irigare, adăpatul animalelor etc. Reconstrucţia multor bazine, date în arendă persoanelor fizice şi juridice, se efectuează din contul fondului extrabugetar. Astfel, numai pentru reconstrucţia unui iaz din teritoriul primăriei s.Gura Galbenei (r-l Cimişlia), care n-a fost luat la evidenţă funciară şi contabilă şi n-a fost dat în arendă, s-au utilizat 428,3 mii lei din mijloacele fondului extrabugetar al bugetului public naţional.

Nerespectînd art.86 din Codul funciar, primarul s. Sofia, r-l Hînceşti, n-a asigurat controlul asupra folosirii raţionale şi justificate a terenurilor, precum şi protecţia lor. Ca rezultat, cet. V. Ciobanu, a ocupat în mod abuziv 0,19 ha de teren agricol (păşuni) şi şi-a construit pe acesta un iaz, fără decizia primăriei şi stabilirea hotarelor terenului în natură.

Majoritatea primăriilor supuse controlului n-au asigurat respectarea prevederilor din Legea contabilităţii, Codul funciar, L.186/98 şi nr. 123/03, legile bugetare anuale, L.1308/97. Astfel, numai în evidenţa contabilă a primăriei s. Valea Perjei (r.Taraclia) n-au fost reflectate restanţele în sumă de 71,5 mii lei la plăţile de arendă anuală pentru terenurile arendate din rezerva primăriei, iar pentru patrimoniul public (clădirea) transmis în arendă CPPC "Valea Perjei" n-au fost calculate plăţile anuale de arendă în sumă de 30,7 mii lei.

Contrar art.8,15 din Legea contabilităţii, în octombrie 2000, primarul s.Andruşul de Jos (dl C. Leonte) a încasat în numerar 5,0 mii lei de la cet. Balan Vlad (cumpărătorul casei de deservire socială), pe care nu le-a depus la contul primăriei timp de 2 ani şi 9 luni, cînd a prezentat contabilităţii primăriei o factură de 4,2 mii lei, astfel neachitînd în întregime suma respectivă.

Autorităţile publice locale nu soluţionează problema luării la evidenţă şi înregistrării bunurilor imobiliare la Oficiile cadastrale teritoriale, prin ce încalcă art.38 din L.186/98, art.4,5 şi 42 din L. 1543/98. Astfel, primăriile s.Taraclia de Salcie, or.Cahul, s.Andruşul de Sus n-au luat la evidenţă bunurile imobiliare primite de la diferiţi agenţi economici în sumă de, respectiv, 1390,1 mii lei, 1648,8 mii lei şi 161,9 mii lei şi nu le-au înregistrat la OCT Cahul. Controlul la spitalul din or.Cahul a stabilit că bunurile imobiliare în sumă de 13019,1 mii lei (clădirile policlinicii cu 2 etaje, maternităţii, secţiei terapie, garajului auto etc.), deşi sînt reflectate în balanţa instituţiei, nu sînt înregistrate la OCT Cahul.

În contradicţie cu pct.2 din H.G.nr.58 din 24.01.01, majoritatea primăriilor supuse controlului n-au solicitat informaţia pentru actualizarea planurilor cadastrale. La primăriile din raza de acţiune a OCT Hînceşti (or.Hînceşti, s.Negrea, s.Sofia) evidenţa deţinătorilor de terenuri nu se ţine în registru de tip nou, prin ce se încalcă pct.18 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.24/95. În primăria s. Musait, r-l Taraclia, contrar art. 10, 13 din L.nr. 1247-XII din 22.12.92, nu se ţine evidenţa posesorilor de pămînt în registrul cadastrului funciar.

În materialele de delimitare a terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale (primăria Rezina, primăriile satelor Susleni, Ivancea, Donici şi Peresecina din r-l Orhei) au fost depistate devieri între datele Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului şi cele ale primăriilor de 390 ha (proprietatea statului) şi de 631 ha (proprietatea UAT). În materialele respective nu sunt reflectate suprafeţele de teren proprietate privată. Materialele de delimitare a terenurilor din raza primăriei Holercani au fost aprobate prin decizia consiliului local din 23.01.02, însă pînă la momentul controlului n-au fost făcute schimbările corespunzătoare în registrele cadastrale ale primăriei şi, respectiv, în balanţa funciară pe anul 2002. O situaţie similară s-a constatat şi la primăriile Slobozia-Duşca (r-l Criuleni) şi Oneşti (r-l Străşeni) etc.

Politica statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare de către organele administraţiei publice locale din ţară se realizează nesatisfăcător. ASRFC nu dispune de pîrghii reale de control şi gestionare a relaţiilor funciare în teritorii. Cadrele de specialitate sînt angajate de către autorităţile publice locale, fără coordonarea lor cu ASRFC. Deseori la postul de ingineri cadastrali sînt angajate persoane fără studii în domeniu. Starea de lucruri s-a agravat şi mai mult odată cu modificările operate în temeiul H.G.nr.688 din 10.06.03, cînd statele de personal al serviciului de specialitate au fost reduse. Acest fapt va complica situaţia existentă.

Cu toate că în bugetele locale există rezerve importante, e necesar de remarcat că anual UAT solicită transferuri de la bugetul de stat, pentru a menţine echilibrul bugetar al teritoriilor.

Încălcările şi lacunele depistate sînt o consecinţă a încălcării legislaţiei în vigoare şi a lipsei de control din partea conducerii Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, iresponsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere de la Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor şi întreprinderile din subordinea sa, precum şi neonorării atribuţiilor de serviciu de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul organelor administraţiei publice locale, direcţiilor generale finanţe ale UAT, primăriilor satelor, comunelor şi oraşelor. Ca urmare, organele administraţiei publice locale:

- la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pentru anii 2002-2003, n-au planificat în volum deplin veniturile de la plata impozitului funciar şi plata de arendă a terenurilor fondului apelor şi fondului de rezervă în sumă totală de 2402,0 mii lei;

- n-au întreprins măsuri pentru încasarea datoriilor la impozitul funciar care, la 01.12.03, constituiau 155088,2 mii lei, datoriilor la plata de arendă a pămîntului şi datoriilor de la vînzarea-cumpărarea pămînturilor în sumă de 3821,7 mii lei, datoriilor la plata de arendă pentru terenurile fondului apelor - 515,2 mii lei, datoriilor pentru imobilul realizat - 28,9 mii lei, în total suma datoriilor fiind de 159454,0 mii lei;

- au ratat venituri în urma diminuării preţului normativ la vînzarea pămîntului, neîncheierii contractelor de arendă a pămîntului proprietate publică, micşorării bonităţii şi schimbării destinaţiei pămîntului, transmiterii gratuite în arendă şi acaparării samavolnice a terenurilor în sumă totală de 21576,0 mii lei.

Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile depistate, în baza prevederilor art.25 şi 26 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94,

hotărăşte:

1. Se menţionează prezenţa multiplelor încălcări şi neajunsuri în activitatea Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru privind realizarea politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare şi cadastru şi se cere:

- să se examineze materialele controlului la şedinţa comună a ASRFC şi instituţiilor din subordinea sa;

- să se aplice sancţiuni disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele vinovate de încălcările comise la planificarea şi utilizarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare;

- să se întreprindă măsuri de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor la planificarea şi utilizarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare.

2. Se atrage atenţia la prezenţa abaterilor de la legislaţia în vigoare şi lipsa de responsabilitate a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul organelor administraţiei publice locale la executarea atribuţiilor funcţionale în domeniul relaţiilor funciare şi cadastru şi se propune preşedinţilor Consiliilor raionale Soroca (dl A.Prisacari), Drochia (dl V.Belinschi), Floreşti dl I.Rusu), Sîngerei (dl P.Statîi), Rîşcani (dl V.Tăbîrţă), Făleşti (dl A.Gligor), Glodeni (dl A.Gorodenco), Ocniţa (dl I.Rusu), Briceni (dl V.Cerevatîi), Edineţ (dl S.Guţu), Donduşeni (dl A.Pavlov), Taraclia (dl Şt.Ţoev), Cahul (dl Şt.Bratu), Cimişlia (dl I.Bivol), Hînceşti (dna L.Lupu), Ungheni (dl N.Gaviuc), Calaraşi (dl F.Gadimba), Rezina (dl V.Ciorici), Orhei (dl Eu.Pisov), Anenii Noi (dl V.Vîzdoaga), Străşeni (dl P.Porcescu), Criuleni (dl Gr.Sîrbu), Leova (dl Eu.Buraga), Căuşeni (dl Gh.Tabunşcic), Ştefan Vodă (dl Iu.Moiseev) şi primarului mun.Bălţi (V.Panciuc):

- să examineze materialele controlului la şedinţele consiliilor raionale, consiliilor locale orăşeneşti şi săteşti, precum şi la şedinţa consiliului local al mun.Bălţi;

- să aplice sancţiuni disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele vinovate de încălcările comise la planificarea, calcularea şi încasarea impozitelor pe imobil şi funciar, plăţilor pentru arendă, precum şi mijloacelor de la vînzarea-cumpărarea terenurilor; de nerespectarea prevederilor legislaţiei care reglementează domeniul funciar şi cadastru;

- să întreprindă măsurile de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor la prognozarea, calcularea şi încasarea impozitelor pe proprietate, plăţilor pentru arendă, precum şi mijloacelor de la vînzarea-cumpărarea terenurilor, precum şi de lichidare a cazurilor de nerespectare a prevederilor legislaţiei care reglementează domeniul funciar şi cadastru;

- să reflecte corect în evidenţa contabilă şi în dările de seamă sumele pe impozitele calculate, plăţile de arendă a terenurilor şi a bazinelor acvatice, precum şi sumele calculate în total, achitate în termen, datoriile persoanelor juridice şi fizice formate în urma vînzării-cumpărării terenurilor.

3. Se propune conducătorilor autorităţilor publice locale (Anexa nr.1):

3.1. să asigurare de comun acord cu Inspectoratele fiscale raionale, conform prevederilor legale, încasarea datoriilor la impozitele pe proprietate;

3.2. să realizeze măsuri privind încasarea datoriilor de la darea în arendă a pămînturilor şi bazinelor acvatice, precum şi de la vînzarea-cumpărarea pămîntului;

3.3. să calculeze corect, conform legislaţiei în vigoare, plăţile pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor, precum şi pentru darea în arendă a terenurilor şi bazinelor acvatice;

3.4. să întreprindă măsuri privind încasarea în mod unilateral de la agenţii economici care nu au relaţii funciare cu autoritatea publică locală respectivă a plăţii pentru folosirea terenurilor aferente obiectelor privatizate, precum şi plăţilor pentru folosirea samavolnică a terenurilor.

4. Se obligă Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru:

4.1. să respecte întocmai prevederile legale la planificarea cheltuielilor şi reflectarea lor corectă în evidenţă şi dările de seamă;

4.2. să utilizeze mijloacele Fondului extrabugetar pentru realizarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor conform prevederilor legilor bugetare anuale;

4.3. să intensifice lucrul cu cadrele din sectoarele economic şi contabil ale instituţiilor din subordine (ţinînd cont de specificul domeniului), pentru îmbunătăţirea evidenţei lucrărilor executate şi reflectarea lor corectă în dările de seamă;

4.4. să introducă în proiectul Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, înaintat Guvernului spre aprobare, un număr limitat de obiecte (ţinînd cont de necesitatea efectuării lucrărilor) care vor fi real finanţate;

4.5. să întreprindă măsuri:

- de comun acord cu OIPPC, pentru realizarea Programului de stat privind înregistrarea primară masivă în localităţile urbane, precum şi crearea cadastrului legislativ;

- în conformitate cu legislaţia în vigoare, privind încasarea de la BC "Moldova-Agroindbank" S.A. a venitului ratat în urma micşorării unilaterale a ratei dobînzii la mijloacele depozitate;

- în vederea rezilierii contractului de depozit, încheiat cu BC "Moldova-Agroindbank" S.A., pentru depozitarea şi/sau investirea în hîrtii de valoare mai avantajoasă a mijloacelor Fondului de garanţie.

5. Se cere de la Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (dl I. Manolachi):

5.1. să treacă la metoda de calcul al veniturilor şi să respecte prevederile art.44, 95, 108,118 şi 228 (5) din Codul fiscal;

5.2. să ţină evidenţa contabilă în strictă conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi Standardelor Naţionale de Contabilitate; să reflecte mijloacele extrabugetare primite ca finanţare în dările de seamă anuale şi să oglindească corect lucrările executate şi cele rămase în sold la contul "Active materiale în curs de expediţie";

5.3. să transfere la buget TVA în sumă de 59,6 mii lei;

5.4. să încaseze, în conformitate cu legislaţia în vigoare, din contul gestionarilor, costul combustibilului decontat neîntemeiat în sumă de 7,1 mii lei şi lipsa lui în sumă de 12,5 mii lei.

6. Se cere de la Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor (dl A.Cuşnir):

6.1. să actualizeze şi să aprobe noile statute ale întreprinderilor din subordine, disconcentrate în teritoriu;

6.2. să întreprindă măsuri pentru rectificarea proceselor-verbale privind lucrările executate de ÎSPS Soroca şi ÎSPS Orhei, nejustificat majorate cu 231,0 mii lei şi, respectiv, 217,9 mii lei, şi să aplice sancţiuni disciplinare în conformitate cu legislaţia în vigoare faţă de persoanele vinovate de majorarea volumului acestor lucrări;

6.3. să efectueze controlul privind excluderea practicii de executare a lucrărilor neprevăzute de Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, precum şi a lucrărilor de protecţie a solurilor şi reconstrucţie a iazurilor pe terenurile private sau date în arendă;

6.4. să micşoreze costul de deviz al programului sus-menţionat cu suma de 584,9 mii lei - cheltuielile de întreţinere a Asociaţiei, dublu incluse în costul de deviz;

6.5. să exercite controlul în vederea excluderii practicii de încheiere a contractelor şi cedare a volumelor de lucrări de către întreprinderile din subordinea Asociaţiei altor agenţi economici pentru executarea lucrărilor ce ţin de domeniul acestor întreprinderi;

6.6. să utilizeze mijloacele extrabugetare în strictă conformitate cu limitele de alocaţii preconizate în mod distinct pe fiecare tip de lucrări prevăzute de legea bugetară anuală;

6.7. să ţină evidenţa contabilă în strictă conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi Standardelor Naţionale de Contabilitate; să reflecte mijloacele extrabugetare primite ca finanţare în dările de seamă anuale şi să oglindească corect lucrările executate şi cele rămase în sold la contul "Active materiale în curs de expediţie";

6.8. să treacă la metoda de calcul al veniturilor şi să respecte prevederile art.44, 95, 108,118 şi 228 (5) din Codul fiscal.

7. Se informează Ministerul Finanţelor despre încălcările comise la planificarea şi utilizarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare, ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de samă, precum şi la calcularea incorectă a TVA de către ARSPS şi Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului.

8. Se ia act că:

- dl N.Şveţ a fost eliberat din funcţia de director general al Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, în baza cererii depuse;

- au fost achitate datoriile de la vînzarea pămînturilor şi plata arendei pămîntului în mun.Bălţi în sumă de 375,8 mii lei;

- a fost adoptată decizia Consiliului municipal Bălţi nr.6123 din 30.10.03 privind încasarea în mod unilateral a plăţii pentru folosirea pămîntului în mărime de 10% din preţul normativ al terenului de la agenţii economici care nu au relaţii funciare cu primăria mun.Bălţi;

- au fost micşorate datoriile agenţilor economici din r-l Soroca, formate în urma vînzării pămîntului, în sumă de 24,3 mii lei.

- şeful secţiei arhitectură şi urbanistică din mun.Bălţi dl V.Postolachi a fost eliberat din funcţia deţinută;

- TVA în sumă de 36,5 mii lei, neinclusă în calcul de către ARSPS, pe parcursul controlului, a fost transferată la buget;

- acţiunea privind relaţiile de arendă şi datoriile firmei "Codrana-Lux" faţă de primăria s.Ţigăneşti (r-l Străşeni) se examinează de către CCCEC;

- pe faptele refuzului unor agenţi economici de a achita plăţile pentru arendă şi datoriile de la cumpărarea terenurilor, la adresarea primarului or.Drochia, procuratura raionului a înaintat o acţiune civilă în Judecătoria Economică a Republicii Moldova, prin care a solicitat încasarea datoriilor în cauză.

9. Se informează Guvernul despre încălcările şi neajunsurile comise în administrarea fondului funciar, reglementarea relaţiilor funciare şi cadastru, precum şi în delimitarea terenurilor şi se propune:

9.1. să înainteze în Parlament, conform procedurii stabilite pentru examinare, propuneri în vederea :

- stabilirii termenelor de calculare a preţului şi de încheiere a contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor de către primării (art.4 alin.5, lit.b) din L.nr.1308/97);

- aducerii prevederilor art.10 din Codul subsolului nr.1511/93 în conformitate cu Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451/01;

- oportunităţii modificării art.49 din L.1543/98 privind posibilitatea depozitării bancare a mijloacelor Fondului de garanţie;

9.2. să reexamineze prevederile H.G.nr.689/03 (Anexa nr.1) vizînd oportunitatea micşorării unităţilor serviciului relaţii funciare şi cadastru;

9.3. să aprobe Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, ţinînd cont de necesitatea, numărul obiectelor şi posibilităţile reale de finanţare a lor;

9.4. să determine concret modalitatea de recuperare a cheltuielilor suportate de către stat la construcţia şi/sau reconstrucţia obiectelor amplasate pe terenurile private;

9.5. să iniţieze procedura de recensămînt a terenurilor agricole;

9.6. să formeze o comisie mixtă din reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru şi instituţiilor din subordine, pentru stabilirea principiilor unice de planificare şi reflectare a operaţiunilor în evidenţa contabilă, întocmire a dărilor de seamă, precum şi de impozitare, ţinînd cont de specificul lucrărilor din domeniu;

9.7. să soluţioneze chestiunea ce ţine de transmiterea parţială de la balanţa Institutului Naţional al Viei şi Vinului al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare la balanţă Asociaţiei Republicane de Stat pentru Protecţia Solurilor a imobilului şi terenului aferent din str. Grenoble 106, mun.Chişinău, ţinînd cont de H.G. nr.84 din 03.02.04;

9.8. să examineze la şedinţa lărgită, cu participarea tuturor preşedinţilor consiliilor raionale din republică, primarilor mun.Chişinău şi mun.Bălţi, problemele ce ţin de domeniul administrării fondului funciar şi mijloacelor financiare obţinute de la utilizarea lui de către organele administraţiei publice locale, inclusiv legalitatea relaţiilor autorităţilor publice locale cu agenţii economici care exploatează minele şi carierele respective.

10. Se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în conformitate cu prevederile L.1104-XV din 06.06.02, materialele controlului privind încălcările comise, pentru întreprinderea măsurilor după competenţă.

11. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

12. Despre executarea cerinţelor pct.1-6 şi examinarea propunerilor din pct.9 al prezentei hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.

Raport complet

Recomandari (0)

Cerinte (0)