Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 4 din 21 ianuarie 2004 privind rezultatele controlului asupra respectării Legii “Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” nr.1466-XIII din 29.01.98

Numar din data de 2004-01-21 Nr. cerinte: 0 Nr. recomandari: 0

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în prezenţa viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei dl M.Moloşag, şefului Direcţiei control valutar al Băncii Naţionale a Moldovei dl I.Secrieru, directorului-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei dl G.Muntean, şefului Direcţiei economie şi control financiar al Departamentului Vamal dna S.Vîlcu, şefului secţiei statistică al Departamentului Vamal dna N.Niculai, şefului secţiei juridice a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl T.Gladii, directorului Departamentului de comerţ al Ministerului Economiei dna E.Cainarean şi vicedirectorului general al Departamentului Statistică şi Sociologie dl V.Pînzaru, a examinat materialele controlului asupra respectării Legii "Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe" nr.1466-XIII din 29.01.98 (în continuare Legea nr.1466-XIII) şi

 a constatat:

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), pe parcursul ultimilor ani, s-a înregistrat o tendinţă de descreştere a ponderii sumelor de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nerepatriate în termen (în continuare - sume nerepatriate) în raport cu volumul exportului şi importului. Astfel, dacă în anul 2001, în raport cu volumul exportului n-au fost repatriate mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe în mărime de 17,8 %, iar în anul 2002 - de 17,2 %, apoi în raport cu volumul importului sumele nerepatriate au constituit: în a. 2001 - 23,6 %, în a. 2002 - 19,4 %. Concomitent, suma nerepatriată în termen de către agenţii economici din operaţiunile de export-import pe perioada anului 2002 a înregistrat o creştere absolută în comparaţie cu cea a anului 2001 de 196,0 mil. lei, iar nerepatrierea în termen a mijloacelor materiale din operaţiunile barter a înregistrat în a. 2002 o creştere faţă de a. 2001 de 115,7 mil. lei (2,3 ori).

Pînă la crearea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pecuniare pentru nerespectarea de către agenţii economici a termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti şi materiale intra în atribuţiile Ministerului Finanţelor, care n-a executat cerinţele pct.2 (3) din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.15 din 26.01.01 "Privind rezultatele controlului asupra respectării Legii nr.1466-XIII din 29.01.98 în anii 1998-1999 şi 9 luni ale a.2000" în partea ce ţine de perceperea la buget a sancţiunilor pecuniare în sumă de 98491,8 mii lei, în legătură cu înaintarea acţiunii în instanţa de judecată, care ulterior a fost respinsă.

Începînd cu 19 iulie 2002, conform art.4 (4) din Legea nr.1466-XIII, controlul asupra integralităţii importului de mărfuri şi prestărilor de servicii în cadrul exportului-importului se efectuează de către CCCEC.

Cu toate că în anul 2003 CCCEC a dublat numărul de controale efectuate, agenţii economici nu asigură în toate cazurile repatrierea deplină şi în termen a mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe, denaturează volumele de import-export, inventează şi utilizează diverse forme şi metode de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor aferente livrărilor (procurărilor) de mărfuri şi servicii nerezidenţilor.

Astfel, conform datelor BNM şi Departamentului Vamal, 44 de agenţi economici cu sume nerepatriate în termen de circa 422,1 mil. lei n-au prezentat rapoarte financiare şi dări de seamă statistice şi fiscale la Departamentul Statistică şi Sociologie şi la organele Serviciului Fiscal de Stat, încălcînd astfel Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95, Legea cu privire la statistică nr.412-XII din 18.12.90 şi legislaţia fiscală. Printre aceşti agenţi economici figurează următoarele întreprinderi, care n-au repatriat în termen sume esenţiale: S.R.L. "Ortigia" - 38,5 mil. lei, S.R.L. "Sabcom Internaţional"- 18,3 mil. lei, S.R.L. "Caraser"- 10,1 mil. lei S.R.L. "Tonis" - 2,1 mil. lei, S.R.L. "Raglan" - 1,2 mil. lei, S.R.L. "Ancroc" - 0,4 mil. lei, Î.I "Rusu Dragoş" - 0,3 mil. lei etc.

Concomitent, 41 de rezidenţi care au sume nerepatriate, inclusiv 20 care n-au prezentat dări de seamă (S.R.L. "Margarad-Lux", S.R.L. "Banirtex", S.R.L. "Rostor-Prod", S.R.L. "Decentes", S.R.L. "Guademo", S.R.L. "Indtehcom", S.R.L. "Ripostaz", Î.M. "Tecca", S.R.L. "Codapun" etc.) au efectuat operaţiuni financiare în sumă de 38,0 mil. dolari SUA cu rezidenţi al zonelor off-shore (conform listei Fondului Monetar Internaţional) din Uruguay, Gibraltar, Bahamas, Panama, Cipru, Insulele Men, Mauritius, Belize şi Virgine şi cad sub incidenţa art.5 (2) din Legea "Cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor" nr.633-XV din 15.11.01. Însă, din motiv că Guvernul pînă la momentul actual n-a aprobat lista ţărilor care reprezintă zone off-shore, ţărilor care nu dispun de norme contra spălării banilor sau dispun de norme inadecvate în acest sens, domeniul de aplicare a Legii nr.633-XV din 15.11.01 este limitat. Totodată, legislaţia actuală nu prevede aplicarea unor mecanisme economico-financiare cu impact asupra tranzacţiilor comerciale efectuate de către agenţii economici prin zonele considerate off-shore. În această situaţie, o parte din agenţii economici care importă mărfuri (servicii) în republică transferă mijloacele băneşti nu vînzătorului, dar unor nerezidenţi ai centrelor financiare off-shore, mărind astfel cheltuielile şi diminuînd impozitul pe veniturile întreprinderii. Aceştia majorează artificial volumul importului, iar mijloacele băneşti sînt scoase din masa monetară şi lucrează pentru economia altor ţări.

Analiza datelor Departamentului Vamal în primele 8 luni ale anului 2003 denotă că 78,6 la sută din importul în ţară al produselor petroliere, 83,6% - din importul zahărului alb, 80,7 % - din importul seminţelor de sfeclă de zahăr, 89,3% - din importul hîrtiei şi cartonului, 56,2 % - din importul îngrăşămintelor chimice, 50,0% - din importul calculatoarelor a fost efectuat de către rezidenţi prin intermediari cu sediul în zonele off-shore (Cipru, Gibraltar, Insulele Virgine etc.).

La momentul actual, legislaţia nu prevede declararea vamală a serviciilor (de expediţie şi transport, asigurare, turism, marketing, consulting etc.) din tranzacţiile economice de export-import. Articolele 25, 178, 196 din Codul vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000, stipulează declararea doar a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Concomitent art.3 din Legea nr.1466-XIII prevede că toţi agenţii economici sînt obligaţi să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi materiale în urma tranzacţiilor economice externe, iar Legea nr.1415-XIII din 17.12.97 Codul fiscal (Titlul III) stipulează aplicarea taxei pe valoarea adăugată la livrarea serviciilor.

La capitolul import-export de servicii nu există o statistică oficială. În această situaţie, agenţii economici confirmă importul de servicii doar prin prezentarea băncilor comerciale a "Actelor de recepţie" a serviciilor. Deşi în Instrucţiunea BNM nr.136 din 22.05.98 este determinată această noţiune, pînă în prezent nu este aprobat un formular-tip al "Actului de recepţie", care ar conţine informaţia necesară pentru acceptarea repatrierii de servicii în corespundere cu cerinţele BNM. Elaborarea acestuia va face să dispară unele îndoieli privind autenticitatea documentului şi confirmarea prestării de servicii, din care motiv nu sînt acceptate de BNM ca repatriate sume considerabile. Potrivit informaţiei BNM, 42 de agenţi economici n-au repatriat în termen servicii în sumă de 54,3 mil. dolari SUA, 2,5 mil. EURO, 4,9 mil. franci elveţieni (echivalentul a 814,3 mil. lei).

Printre aceştia figurează şi Compania de asigurare "Mobias" S.A., care a transferat în perioada 01.01.02 - 01.01.03 Companiei de asigurare "Golden Eagle Insurange Company" din Uruguay (rezident al zonei off-shore), pentru servicii de asigurare şi reasigurare, - 2762,7 mii dolari SUA (37164,5 mii lei). Conform datelor BNM, aceste servicii pînă în prezent n-au fost repatriate, deşi controlul efectuat de colaboratorii CCCEC a constatat că plăţile "ţin de obligaţiuni de asigurare şi reasigurare neatribuite cadrului Legii nr.1466-XIII din 29.01.98" şi "sînt efectuate la termen pentru serviciile deja acordate".

Potrivit datelor BNM, contrar art.3 din Legea nr.1466-XIII, alţi 13 agenţi economici, înclusiv S.A. "Tomai Vin", S.A."Fabso", S.A. "Basvinex", Î.M. "Fivils" S.R.L, S.A."Migdal-P, S.R.L."Tonis", S.R.L. "Anvar Com", S.R.L. "Sălcuţa", S.A. "Floarea Soarelui", S.R.L. "Vierul Vin, S.A. "Agrofirma Cimişlia", Î.M."EFES Vitanta-Moldova Brevery" S.A., S.R.L. "Elia" n-au repatriat în termen 2,0 mil. dolari SUA, 2,1 mil. lei, 23,0 mii EURO şi 6,8 mii lire sterline. Suma sancţiunilor financiare, prevăzute de art.5 (3) din legea nominalizată pentru nerepatrierea în termen a mijloacelor băneşti şi materiale, care urmează a fi aplicată acestor întreprinderi, este evaluată la circa 13,4 mil. lei. De asemenea, conform informaţiei BNM, sume nerepatriate se consideră după S.A. "Cricova Acorex", S.R.L. "Orvento-Metal", Î.M. "KPMG Moldova" S.R.L., S.R.L. "Simco-Euro", S.R.L. "Lion-Gri", S.R.L. "Plus-Asconi", Î.M. "Transline" S.R.L., Î.M. "CMC-Knauf" S.A. Controlul efectuat de către CCCEC la faţa locului deseori însă n-a confirmat informaţia BNM, fapt ce denotă existenţa şi aplicarea diferitor principii şi criterii de constatare a sumelor nerepatriate, neefectuarea sau efectuarea tardivă a înscrierilor în cartela de plată, informarea reciprocă neoperativă între CCCEC şi BNM despre rezultatele controalelor şi modificarea situaţiei.

În unele cazuri neînchiderea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe este o consecinţă a nerespectării de către agenţii economici a naturii tranzacţiei declarate, încălcării modului stabilit de achitare, precum şi a neprezentării băncilor comerciale a documentelor respective.

Astfel, S.R.L. "Tonis", pentru livrări de mărfuri în valoare de 1658,5 mii lei, declarate ca operaţiuni barter cu S.C. "Eldin" S.R.L. din România, a încasat în numerar de la ultima suma de 1521,8 mii lei, nedepunînd-o la contul său bancar, fără a prezenta la bancă declaraţia vamală şi procura în original, încălcînd astfel pct.2.5 din Instrucţiunea BNM nr.136 din 22.05.98. Mijloacele băneşti încasate în numerar de la S.C. "Eldin" S.R.L. din România în contul achitării producţiei primite au fost introduse pe teritoriul vamal al ţării, fără a fi declarate organelor vamale. Concomitent S.R.L. "Tonis" nu prezintă rapoarte financiare şi dări de seamă fiscale şi n-a fost supusă controlului de către organele abilitate cu funcţii de control, cu toate că practică activitate de antreprenoriat.

Legislaţia fiscală stabileşte scutiri la plata accizelor, în cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, în dependenţă directă de repatrierea de mijloace băneşti în urma tranzacţiilor economice externe (art.124 (3) din Titlul IV al Codului fiscal). Astfel, în cazul în care se va confirma nerepatrierea în termen a mijloacelor băneşti de către S.A "Tomai Vin", S.A. "Fabso", S.R.L. "Sălcuţa" şi S.A "Migdal-P", acestea, în corespundere cu prevederile art.123 (5) din Titlul nominalizat, urmează să achite la buget accize în sumă totală de 924,3 mii lei.

Unele prevederi ale Legii nr.1466-XIII stabilesc nişte condiţii care pot fi eludate. Astfel, dacă art.3 (1) prevede că agenţii economici sînt obligaţi să repatrieze mijloacele băneşti, mărfurile şi serviciile provenite din tranzacţiile economice externe în termenele stabilite, apoi art.5 (7) lit.f) stipulează că "la returnarea de către nerezidenţi a mijloacelor băneşti şi a mărfurilor neachitate, dar nu mai tîrziu de o lună de la data expirării termenului de repatriere" nu se aplică sancţiuni. Deci, termenul de returnare este cu 30 de zile mai mare decît termenele stabilite pentru repatrierea mijloacelor băneşti sau materiale în urma tranzacţiilor economice externe. Totodată, articolul 5 (7) lit.b) din Legea nr.1466-XIII prevede că, în caz de înaintare partenerului extern a pretenţiilor, sumele nerepatriate în termen nu sînt supuse sancţiunilor pecuniare. Acest fapt permite nerepatrierea de mijloace băneşti şi materiale de către rezidenţi un timp îndelungat, fără ca aceştia să se afle în litigiu judiciar.

Cele mai frecvente motive pentru care BNM, în perioada anilor 2002-2003 (I semestru), a considerat nerepatriate mijloacele băneşti şi materiale sînt: prezentarea de către băncile comerciale a cartelelor de plată, necompletate de rezidenţi, privind repatrierea importului de mărfuri şi servicii în sumă de 1365,4 mil. lei; prezentarea către băncile comerciale a declaraţiilor de repatriere fără încasări în mărime de 305,6 mil. lei; lipsa declaraţiilor de repatriere în sumă de 36,7 mil. lei; neprezentarea facturii exportatorului cu eticheta de protecţie SGS în mărime de 116,5 mil. lei, precum şi alte motive în sumă de 3245,9 mii lei. În unele cazuri, concluziile băncilor comerciale referitor la închiderea repatrierii de mijloace băneşti şi materiale provenite în urma tranzacţiilor economice externe întemeiat n-au fost acceptate de către BNM.

Totodată, nu există un mecanism comun de conlucrare şi informare operativă între BNM, CCCEC şi Departamentul Vamal, care ar asigura aprecieri şi acţiuni identice, precum şi o statistică similară şi veridică privind respectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti şi materiale.

Codul penal nu prevede răspunderea penală pentru încălcarea legislaţiei cu privire la repatrierea de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii, iar Codul cu privire la contravenţiile administrative - răspunderea administrativă a persoanelor cu funcţii de răspundere care n-au asigurat repatrierea de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii din plăţile la extern şi n-au respectat prevederile instrucţiunilor BNM privind controlul asupra repatrierii mijloacelor şi asupra plăţilor pentru importul de mărfuri şi servicii.

Nerepatrierea de mijloace financiare este unul din factorii care au un impact negativ indirect asupra balanţei de plăţi a Republicii Moldova, elasticităţii cursului valutei naţionale şi formării rezervelor valutare. Astfel, deficitul balanţei comerciale (bunuri şi servicii) s-a menţinut în creştere şi a constituit: în a. 2001 - 352,5 mil. dolari SUA, în a. 2002 - 412,9 mil. dolari SUA, iar în 9 luni ale a. 2003 - 405,8 mil. dolari SUA.

Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi lacunele depistate, în conformitate cu art.25 şi 26 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94,

 hotărăşte:

1. Se menţionează încălcarea prevederilor Legii "Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe" nr.1466-XIII din 29.01.98 de către unii agenţi economici la repatrierea de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.

2. Se informează Banca Naţională a Moldovei (dl L.Talmaci) despre rezultatele controlului efectuat şi se propune:

2.1. luarea de măsuri pentru lichidarea încălcărilor depistate în activitatea sistemului bancar privind exercitarea atribuţiilor în domeniul repatrierii de mijloace băneşti, completarea cartelelor de plată, declaraţiilor de repatriere a valutei şi altor documente;

2.2. elaborarea şi aprobarea formularului-tip al actului (documentului) de recepţie a serviciilor din import la Instrucţiunea BNM nr.136 din 22.05.98 în corespundere cu cerinţele respective;

2.3. intensificarea supravegherii activităţii băncilor comerciale, atrăgînd o deosebită atenţie la respectarea în activitatea acestora a legilor şi actelor normative ce reglementează repatrierea de mijloace băneşti.

3. Se propune Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (dl M.Pop) să efectueze controale asupra respectării de către S.A "Tomai Vin", S.A. "Fabso", S.R.L. "Sălcuţa" şi S.A. "Migdal-P", în perioada anilor 2002-2003 (9 luni), a prevederilor art.124 (3) al Titlului IV din Codul fiscal, să determine şi încaseze după caz accizul de la exportul de mărfuri în urma nerespectării prevederilor art.123 (5) din Titlul respectiv.

4. Se recomandă Departamentului Statistică şi Sociologie de comun acord cu CCCEC să elaboreze şi să implementeze modul de evidenţă şi statistică a importului-exportului de servicii.

5. Se aduc la cunoştinţa Departamentului Vamal (dl N.Vîlcu) rezultatele controlului efectuat şi se propune:

5.1. aplicarea regimului "stop export", conform prevederilor art.5 (6) din Legea nr.1466-XIII, faţă de agenţii economici care au restanţe la repatrierea de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe;

5.2. conlucrarea eficientă cu BNM, CCCEC şi alte autorităţi centrale de specialitate în vederea asigurării executării Legii nr.1466-XIII.

6. Se informează Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (dl A.Roibu) despre rezultatele controlului efectuat şi se propune ca de comun acord cu Banca Naţională a Moldovei şi Departamentul Vamal să elaboreze Instrucţiunea cu privire la controlul asupra repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, care să prevadă un mecanism unic de evidenţă, informare şi colaborare reciprocă.

7. Se transmit pentru examinare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (după competenţă) materialele controlului:

7.1. în vederea investigării cazurilor de nerepatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe şi după caz perceperea la bugetul de stat a sancţiunilor pecuniare de la: S.R.L. "Tonis", S.A. "Tomai Vin", S.A. "Fabso", S.A. "Basvinex", Î.M. "Fivils" S.R.L, S.A. "Migdal-P", S.R.L. "Anvar Com", S.R.L. "Sălcuţa", S.A. "Floarea Soarelui", S.R.L. "Vierul Vin, S.A. "Agrofirma Cimişlia", Î.M. "EFES Vitanta-Moldova Brevery" S.A şi S.R.L. "Elia";

7.2. privind agenţii economici (cu restanţe la repatriere) care n-au prezentat dări de seamă fiscale, rapoarte financiare şi au efectuat operaţiuni financiare cu rezidenţi ai zonelor off-shore (S.R.L. "Margarad-Lux"- 1,7 mil. dol. SUA, S.R.L. "Banirtex"- 1,5 mil. dol. SUA S.R.L. "Rostor- Prod"- 1,2 mil. dol. SUA, S.R.L. "Decentes"-1,4 mil. dol. SUA, S.R.L. "Guademo" -1,9 mil. dol. SUA, S.R.L. "Indtehcom" -1,5 mil. dol. SUA , S.R.L. "Ripostaz" - 654,4 mii dol. SUA, Î.M. "Tecca" - 685,4 mii dol. SUA, S.R.L. "Codapun" - 826,7 mii dol. SUA etc.), precum şi referitor la Compania de asigurare "Mobias" S.A care a efectuat operaţiuni financiare cu un rezident al zonei off-shore;

7.3. pentru executarea pct.2 (3) din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.15 din 26.01.01 cu privire la rezultatele controlului asupra respectării Legii nr.1466-XIII în anii 1998-1999 şi 9 luni ale a.2000 referitor la perceperea la buget a sancţiunilor pecuniare în sumă de 98491,8 mii lei.

8. Se cere de la CCCEC efectuarea controalelor asupra integralităţii importului de mărfuri şi prestărilor de servicii în cadrul exportului-importului la S.A. "Cricova Acorex", S.R.L. "Orvento-Metal", Î.M. "KPMG Moldova" S.R.L., S.R.L. "Simco-Euro", S.R.L. "Lion-Gri", S.R.L. "Plus-Asconi", Î.M. "Transline" S.R.L., Î.M. "CMC-Knauf" S.A.

9. Se informează Guvernul Republicii Moldova despre încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului, pentru luare de atitudine, şi se propune înaintarea în Parlamentul Republicii Moldova a unor iniţiative legislative referitor la:

9.1. completarea Codului penal vizînd răspunderea penală pentru încălcarea legislaţiei cu privire la repatriere;

9.2. completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative vizînd răspunderea administrativă a persoanelor cu funcţii de răspundere care nu asigură repatrierea din plăţile la extern, nu îndeplinesc cartelele de plată, declaraţiile de repatriere în urma tranzacţiilor de export-import şi alte prevederi ale instrucţiunilor cu privire la controlul asupra repatrierii mijloacelor şi asupra plăţilor pentru importul de mărfuri şi servicii;

9.3. modificarea Legii nr.1466-XIII în ce priveşte limitarea termenelor de repatriere în cazurile de returnare a mijloacelor băneşti şi materiale şi în cazuri de înaintare a pretenţiei;

9.4. aprobarea unei liste în care să fie indicate ţările ce reprezintă zone off-shore, ţările care nu dispun de norme contra spălării banilor sau dispun de norme inadecvate în acest sens; aplicarea unei taxe speciale la tranzacţiile comerciale de export-import efectuate de către agenţii economici prin zonele considerate off-shore; elaborarea şi aprobarea setului de acte legislative şi normative referitor la modalitatea de declarare de către rezidenţi a serviciilor de expediţie şi transport, asigurare, turism, marketing, consulting etc. în urma tranzacţiilor economice externe de import-export;

9.5. întreprinderea unor măsuri în vederea conlucrării eficiente a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu Departamentul Vamal, Banca Naţională a Moldovei, alte organe de control şi de drept, întru asigurarea corectitudinii şi plenitudinii repatrierii în termen a mijloacelor băneşti şi materiale provenite din tranzacţiile economice externe.

10. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului.

11. Despre rezultatele executării pct.2-9 din prezenta hotărîre Curtea de Conturi va fi informată în termen de două luni.

Raport complet

Recomandari (0)

Cerinte (0)