Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 3 din 28 ianuarie 2013 privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”

Numar din data de 2013-01-28 Nr. cerinte: 2 Nr. recomandari: 15

Curtea de Conturi, în prezenţa președintelui Comisiei Electorale Centrale dl Iu.Ciocan, Consilierului tehnic șef al Proiectului PNUD "Suport Electoral pentru Moldova" şi al Programului "Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral" dna K.Sullivan, viceministrului justiției dl Vl.Grosu, șefului Marelui Stat Major, comandant al Armatei Naționale, dl V.Stoian, şefului Direcţiei finanţele autorităților publice a Ministerului Finanţelor dl A.Prisăcari, şefului adjunct al Direcţiei politici în domeniul tehnologiilor informaţionale a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor dl A.Cușcă, directorului general al Întreprinderii de Stat "Centrul de telecomunicaţii speciale" dl S.Popovici, vicedirectorului general al Întreprinderii de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru"" dl V.Ciornîi, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul instituțiilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă "Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?".

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd ca scop obţinerea probelor de audit competente, relevante şi rezonabile, întru susţinerea raţionamentelor, constatărilor şi concluziilor formulate în Raportul de audit, în vederea înaintării recomandărilor constructive, fiabile şi utile.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Misiunea de audit şi-a propus să răspundă la următoarea întrebare:

- Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?

La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităților de organizare şi desfășurare a alegerilor şi a oricăror altor activităţi specifice aferente domeniului vizat.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

a constatat:

Evaluările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existența deficiențelor, problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor de automatizare a procesului electoral, care, în mare parte, au fost realizate în cadrul Proiectului "Suport Electoral pentru Moldova" (în continuare - Proiect), precum şi a constrîngerilor ce au creat impedimente considerabile în atingerea obiectivelor stabilite.

Ţinîndu-se cont de nivelul redus în obţinerea de soluţii finite şi fiabile, abordarea de audit a fost una orientată pe probleme, prin identificarea factorilor ce au constituit principalele impedimente, riscurilor de bază în dezvoltarea ulterioară a domeniului, precum şi căilor optime pentru excluderea situaţiilor nefavorabile pe viitor.

Automatizarea proceselor electorale a constituit o componentă importantă în dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova, prin consolidarea şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei acestora. Informatizarea proceselor electorale a fost desemnată drept o componentă foarte importantă a Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale - "Moldova electronică"[2]. Astfel, Comisiei Electorale Centrale (în continuare - CEC) i-au fost trasate, în acest sens, sarcini pentru perioada anilor 2005-2010. Rezultatul pozitiv urma să fie consemnat prin implementarea Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" (în continuare - SIAS "Alegeri") şi a Registrului de stat al alegătorilor (în continuare - RSA), fapt ce trebuia să ducă la simplificarea proceselor electorale, excluderea factorului uman şi la crearea de premise pentru votul de la distanţă.

Situaţia actuală constatată denotă lipsa de soluţii finite în domeniul automatizării proceselor electorale, astfel nefiind atinse obiectivele stabilite în acest sens şi fiind ratate beneficiile scontate.

Concepţia SIAS "Alegeri"[3] indică asupra necesității soluţionării unui şir de probleme de ordin organizaţional şi tehnic, precum şi a operării unor modificări în cadrul legal. Deşi Concepţia a stabilit obiective cutezătoare, însă nefiind luată în calcul starea de lucruri şi capacităţile reale ale instituţiilor responsabile de proces, factorii externi şi situaţia nefavorabilă în domeniul tehnologiilor informaționale si comunicațiilor (în continuare - TIC) în ţară, lucrurile nu au mers conform scenariului planificat.

Se atestă un şir de factori cu influenţă considerabilă, care au contribuit la rezultatele modeste în domeniul alinierii proceselor electorale la standardele internaţionale, după cum urmează:

• Eşecul realizării acţiunilor Strategiei "Moldova electronică" care a dus la lipsa de rezultate în domeniul interoperabilităţii, interconexiunii şi disponibilităţii sistemelor informaţionale din instituţiile de stat.

• Lipsa unui studiu complex asupra situaţiei în domeniul TIC, posibilităţilor şi capacităţilor reale ale participanţilor în procesul electoral.

• Nivelul scăzut de dotare cu tehnică de calcul şi cunoştinţe în domeniul TIC, precum şi problemele în asigurarea cu canale suficiente de comunicare în autorităţile publice locale (în continuare - APL).

• Desfășurarea unui număr mare de scrutine în perioada de referinţă.

• Reţineri în identificarea surselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de Proiect.

• Realizarea obiectivelor de automatizare a proceselor electorale care a fost limitată la activităţile prevăzute în cadrul Proiectului, acesta suferind deseori revizuiri radicale în activităţi şi în metodele de realizare.

• Eficienţa redusă de implicare a factorilor interesaţi de proces, pentru identificarea constrîngerilor şi depăşirea impedimentelor.

• Deficienţe considerabile în controalele generale TI în cadrul CEC.

• Implicarea necorespunzătoare a CEC în cadrul realizării Proiectului şi, drept urmare, lipsa informaţiei necesare referitor la activităţile întreprinse în cadrul acestuia.

Factorii menţionaţi au dus la materializarea mai multor riscuri, astfel suplinindu-i cu mai multe cauze ce au avut impact negativ:

♦ Lipsa de consecvenţă şi clarviziune în procesul de realizare a activităţilor din cadrul Proiectului.

♦ Ajustările în activitate ce au avut loc ca urmare a necesităţii depăşirii deficienţelor, dar nu a unor analize complexe strategice.

♦ Lipsa datelor necesare funcţionării RSA şi SIAS "Alegeri".

♦ Dependenţa directă a RSA şi SIAS "Alegeri" de existenţa şi calitatea datelor externe.

♦ Întîrzierea implementării integrale a semnăturii digitale.

♦ Lipsa cadrului necesar de reglementare şi standardizare în domeniul TIC.

♦ Dezvoltarea de sine stătătoare în cadrul Proiectului a unei soluţii elaborate "de la zero".

♦ Capacitatea redusă de asimilare a Comisiei Electorale Centrale şi nivelul scăzut în gestionarea de sine stătătoare a sistemelor informaţionale complexe.

În condiţiile existente, automatizarea completă a proceselor electorale nu este posibilă. Astfel, pentru a optimiza eforturile şi a eficientiza investiţiile, este foarte importantă valorificarea completă a oportunităţilor şi realizărilor existente sub aspectul atingerii obiectivelor reale şi tangibile. În acest sens, se recomandă separarea completă a RSA de componentele funcţionale ale SIAS "Alegeri" şi concentrarea la formarea de soluţii simple şi scalabile[4] în domeniile cele mai importante. În acest context, se identifică cîteva riscuri importante, care trebuie luate în consideraţie la etapele ulterioare:

  • Învechirea morală a elaborărilor în cadrul soluţiei curente.
  • Necesitatea revizuirii complete a concepţiei şi documentelor tehnice existente, inclusiv sub aspectul respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
  • Efectuarea elaborărilor din cadrul Proiectului de către un cerc restrîns de persoane, fiind documentate insuficient etapele acestui proces.
  • Documentarea insuficientă a soluţiilor tehnice şi infrastructurii.
  • Fluctuaţia cadrelor, în special a personalului TI, datorită nivelului scăzut al salarizării.
  • Incapacitatea Comisiei Electorale Centrale de a asigura la un nivel corespunzător controalele generale TI din cadrul instituţiei.
  • Imposibilitatea oferirii unui nivel suficient de asigurare cu tehnică de calcul şi personal calificat în cadrul autorităților publice locale şi secţiilor de votare.
  • Necesitatea operării de modificări considerabile în legislaţie, care poate întîmpina dificultăţi şi reţineri.
  • Necesitatea reingineriei proceselor interne din cadrul părţilor participante (preponderent CEC), care va necesita investiţii şi activităţi suplimentare, precum şi reformarea completă a activităţii CEC.
  • Dependenţa CEC de disponibilitatea, exactitatea şi veridicitatea datelor altor participanţi, fapt ce poate periclita orice efort în direcţia automatizării proceselor electorale, precum şi implicarea insuficientă a Guvernului în domeniul creării unui spaţiu informaţional unic în ţară.
  • Preluarea de către Programul "Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral" (activităţile Proiectului urmează a fi finalizate în august 2013) doar a unor activităţi nefinalizate din cadrul Proiectului, astfel celelalte fiind abandonate.

Se accentuează importanţa analizei detaliate a riscurilor identificate în Raportul de audit şi prezenta Hotărîre, precum şi necesitatea revizuirii complete a modului de abordare a automatizării proceselor electorale, prin prisma problemelor identificate şi capacităţilor reale ale părţilor implicate.

Actualmente este importantă conştientizarea necesităţii asigurării continuității şi sustenabilității automatizării proceselor electorale atît de Guvern, cît şi de Parlament. Rezultatele pot fi obţinute nu în urma unor investiţii masive şi eforturi izolate, ci a creării unui mediu instituțional, legal, informaţional şi tehnologic favorabil. Astfel, dezvoltarea domeniului TIC în perspectivă poate fi privită drept fructificarea beneficiilor unor investiţii inteligente la nivel de ţară, fiind create toate condiţiile necesare realizării unor iniţiative de dezvoltare instituțională.

Concluzionînd cele menţionate în Raportul de audit, precum şi în prezenta Hotărîre, se atestă că performanţele scontate în automatizarea proceselor electorale nu au fost atinse. Se remarcă importanţa asigurării unei viziuni unice, la nivel de ţară şi de instituţie, a modului de abordare a problemelor strategice de dezvoltare şi necesitatea efectuării unei monitorizări adecvate a tuturor iniţiativelor în domeniu, întru asigurarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii iniţiativelor.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă "Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?".

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în subpunctele 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Comisiei Electorale Centrale, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre.

2.2. Ministerului Justiţiei, pentru analiză şi înaintarea propunerilor de ajustare a actelor legislative ce fac referinţă la "Registrul judiciar", precum şi pentru identificarea distinctă a obiectului automatizării, inclusiv ce ar include deciziile instanţelor de judecată, necesare funcţionării mai multor resurse informaţionale de stat, cu identificarea autorităților publice responsabile de ținerea acestuia.

2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:

2.3.1. întreprinderea acţiunilor necesare definitivării sau elaborării şi punerii în aplicare a registrelor necesare realizării Concepţiei Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" şi Registrului de stat al alegătorilor, prioritar a Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;

2.3.2. examinarea oportunității asigurării nivelului corespunzător de dotare cu tehnică de calcul şi canale de comunicaţii în cadrul autorităților publice locale şi al secţiilor de votare, necesar implementării reformelor;

2.3.3. acordarea suportului metodologic şi logistic Comisiei Electorale Centrale, întru elaborarea şi aprobarea cadrului legal necesar funcţionării Registrului de stat al alegătorilor;

2.3.4. sporirea eforturilor în vederea eficientizării procesului de consolidare a spaţiului informaţional în cadrul instituţiilor de stat şi îmbunătăţirea performanţelor procesului de schimb de date;

2.3.5. efectuarea unei analize complexe întru identificarea registrelor şi altor surse de date, care trebuie să servească drept bază pentru crearea resurselor informaţionale de stat şi de ramură;

2.3.6. examinarea oportunităţi păstrării funcţiei de creare a listelor electorale de către autoritățile publice locale pînă la finalizarea implementării Registrului de stat al alegătorilor, ţinîndu-se cont de faptul că automatizarea completă a procesului respectiv, la momentul actual, nu este posibilă;

2.3.7. identificarea metodelor de elaborare a unui context normativ, necesar numirii persoanelor responsabile de crearea şi calitatea listelor electorale din cadrul autorităților publice locale;

2.3.8. identificarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare adecvată a Proiectelor de automatizare care au loc în prezent în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de analiză, asimilare şi fructificare a acţiunilor deja finalizate;

2.3.9. examinarea oportunității privind identificarea metodelor de stimulare şi motivare a personalului TI din cadrul instituţiilor de stat, pentru minimizarea efectului fluctuaţiei ac

Recomandari (15)

2.2. Ministerului Justiţiei, pentru analiză şi înaintarea propunerilor de ajustare a actelor legislative ce fac referinţă la „Registrul judiciar", precum şi pentru identificarea distinctă a obiectului automatizării, inclusiv ce ar include deciziile instanţelor de judecată, necesare funcţionării mai multor resurse informaţionale de stat, cu identificarea autorităților publice responsabile de ținerea acestuia.

1. să efectueze o analiză completă a componentelor SIAS „Alegeri" şi, luînd în consideraţie capacităţile interne, să decidă oportunitatea dezvoltării ulterioare a acestora sub aspectul importanţei lor şi eficienţei investirii de resurse;

2. să examineze oportunitatea revizuirii concepţiei SIAS „Alegeri", în contextul constatărilor expuse, şi să prezinte Guvernului o notă de argumentare, pentru promovarea şi adoptarea acesteia de către Parlament;

3. în comun cu MTIC, să elaboreze și să aprobe, în termene restrînse, documentele de reglementare a RSA, precum şi un plan clar de acţiuni privind necesităţile de ajustări în legislaţie, aferente implementării acestora;

4. să elaboreze şi să înainteze Guvernului o notă de argumentare, în vederea solicitării creării unui număr suficient de căsuţe poştale electronice securizate, cu specificarea cerinţelor minime faţă de acestea, întru asigurarea necesităţilor în cadrul scrutinelor şi reieşind din volumul prognozat al informaţiei, precum şi din conţinutul acesteia;

5. în comun cu Cancelaria de Stat, MTIC, MJ, MAIE, MA, să formeze un grup permanent de lucru, pentru coordonarea tuturor aspectelor legale şi tehnice, necesare asigurării eficiente a schimbului de date;

6. să efectueze o reevaluare a modului de realizare a soluţiei tehnice pentru SIAS „Alegeri" încît să fie luată în consideraţie necesitatea reingineriei proceselor, precum şi să prevadă posibilitatea utilizării metodelor moderne scalabile de dezvoltare a aplicaţiilor.

7. în comun cu reprezentanţii Proiectului, să realizeze oferirea treptată a drepturilor de acces deplin pentru toate mediile SIAS „Alegeri" şi componentele acestuia către personalul TI din cadrul Comisiei, încît să fie asigurată posibilitatea tehnică de gestionare independentă;

8. în conformitate cu rolurile sale în cadrul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova", să întreprindă măsurile necesare pentru a obţine toate Rapoartele de progres, de activitate şi financiare, precum şi procesele-verbale ale Consiliului de administrație şi alte documente aferente realizării acestuia întru asigurarea continuităţii activităţilor iniţiate în cadrul Proiectului;

10. să efectueze o reingenerie a business-proceselor sale, pentru a identifica care din ele ar trebui să fie automatiză și, ca rezultat, să desfășoare o inventariere privind modulele (inclusiv funcționalitățile) SIAS „Alegeri" finalizate, aflate în elaborare și/sau testare/pilotare, precum și a celor care urmează a fi elaborate;

9. în comun cu reprezentanţii Proiectului, să identifice şi să definitiveze structura, componentele şi descrierea tehnică a SIAS „Alegeri" integral şi a fiecărei componente separat, precum şi să asigure prezenţa documentaţiei tehnice, preferabil și în limba de stat;

11. să elaboreze un plan de acțiuni privind soluționarea problemelor ce țin de crearea şi gestionarea listelor electorale, cu o eventuală separare a proceselor respective de SIAS „Alegeri";

12. să încheie cu Î.S. „CRIS „Registru"" un acord de lungă durată, în care să fie prevăzute instrumente de verificare a corectitudinii şi completitudinii procesului de schimb de date şi mecanisme de interacţiune între bazele da date la nivel de interpelări sau comenzi pentru verificare/actualizarea clasificatorilor.

13. să întreprindă toate acţiunile necesare pentru înlăturarea deficienţelor în controalele generale TI, precum şi în cele fizice şi de mediu, în baza analizei prezentate de către echipa de audit, o atenţie deosebită urmînd să fie atrasă realizării prioritare a punctelor (a)-(d), menţionate anterior;

14. să lanseze, în regim de urgenţă, procesele de conformare şi de certificare a instituţiei cu Standardele recunoscute internaţional în domeniul securităţii informaţiei şi managementului calităţii.

Cerinte (2)

2.1. Comisiei Electorale Centrale, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre.

2.2. pentru analiză şi înaintarea propunerilor de ajustare a actelor legislative ce fac referinţă la „Registrul judiciar”, precum şi pentru identificarea distinctă a obiectului automatizării, inclusiv ce ar include deciziile instanţelor de judecată, necesare funcţionării mai multor resurse informaţionale de stat, cu identificarea autorităților publice responsabile de ținerea acestuia.

response:
Scris.nr.13/7489 din 11.07.17: Agenția de administrare a instanțelor judecătorești: Сomunicăm că în partea ce ține de sistemul informational judiciar, potrivit Regulamentului potrivit organizarea și funcționarea Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 650 din 26.05.2017, Agenția administrează sistemul informational judiciar, gestionează activitatea de creare, exploatare şi ţinere a conţinutului informaţional al Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, precum şi asigură controlul asupra funcţionalităţii acestuia, etc. Totodată, comunicăm că obiect al automatizării sistemului informational judiciar constituie cererile și dosarele înregistrate în instanțele de judecată, inclusive deciziile, hotărîrile emise de instanțele de judecată care sunt automatizat publicate pe portalul national al instanțelor de judecată acces la care are publicul larg. Mai mult ca atît, în viitorul apropiat în conformitate cu Planul Guvernului pentru anii 2016-2018 se preconizează asigurarea interoperabilității dintre sistemul informational judiciar și alte sisteme informaționale ale autorităților publice în scopul asigurării schimbului securizat de date.