Acasă / Publicaţii / Hotărîri şi Rapoarte
HOTĂRÎREA nr. 1 din 04 februarie 2014 privind Raportul auditului performanței în domeniul mediului „Protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii”

Numar 53-59 din data de 2014-02-04 Nr. cerinte: 4 Nr. recomandari: 17

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului mediului dl Gh.Șalaru, viceministrului mediului dna V.Țapiș, șefului adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl V.Stîngaci, directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat dl A.Puțuntică, directorului adjunct al Agenției „Apele Moldovei” dl I.Șavga, precum și a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului performanței în domeniul mediului Protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii”.
Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 și art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 20132.
Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului, în funcție de  domeniul auditat.
În cadrul auditului s-au analizat activitățile ce țin de protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, s-au identificat dificultățile și cauzele acestora la realizarea politicilor în domeniu, precum și s-a analizat îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Obiectivul auditului a fost: Mecanismele existente și cele aplicate permit realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor din rîuri și fluvii?
Reieșind din interesul statelor riverane fluviului Dunărea și din necesitatea revizuirii progreselor în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a  fluviului Dunărea,  auditul a avut ca subobiectiv: Instrumentele aplicate și activitățile realizate sînt suficiente și adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea ?
Auditul s-a efectuat la Ministerul Mediului și la 4 instituții din subordinea acestuia: Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenția „Apele Moldovei”, Fondul Ecologic Național, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, fiind colectate probe, efectuate intervievări/înaintate chestionare la 27 autorități ale administrației publice locale și agenții economici responsabili de poluarea apelor din rîuri și fluvii, precum și solicitate informații de la autoritățile centrale de specialitate.
Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a constatat:

Pentru Republica Moldova problemele de mediu privind protecția apelor din rîuri și fluvii prezintă o provocare și necesită politici și măsuri de protecție, situațiile vulnerabile ale apelor din rîuri fiind obiect de discuție la diverse foruri naționale și internaționale. În vederea realizării politicii statului, legislația națională a fost și continuă să fie racordată la acquis-ul comunitar, Republica Moldova aderînd la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. De asemenea, a fost adoptată Legea apelor, care creează un cadru legal oportun pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă.
Domeniul gestionării resurselor acvatice este unul vulnerabil, auditul constatînd situații problematice și deficiențe în managementul gospodăririi apelor de suprafață. Astfel,
  • lipsește o strategie națională de dezvoltare a domeniului, ceea ce condiționează neasigurarea relevantă a gestionării durabile a apelor din rîuri și fluvii;
  • pentru prevenirea  poluării și  refacerea  ecologică  a rîurilor și fluviilor, este necesară consolidarea eforturilor tuturor factorilor de decizie responsabili de buna guvernare a domeniului;
  • administrațiile publice de toate nivelurile nu au stabilit și sistematizat activități și măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din rîuri și fluvii prin diminuarea efectelor negative, precum și activități suficiente de prevenire a poluărilor, de implicare și coordonare a acțiunilor în domeniu, ceea ce nu a asigurat obținerea rezultatelor scontate;
  • autoritățile de competență nu au întocmit balanţa apelor din rîuri și fluvii, fapt ce a condiționat lipsa informației privind fluxul apelor de suprafață;
  • întru asigurarea gestionării durabile a apelor din rîuri și fluvii, organul central de specialitate nu dispune de informații centralizate privind necesitatea și situația alocațiilor financiare în domeniu;
  • autoritatea centrală de specialitate nu a asigurat o monitorizare eficientă a alocațiilor financiare efectuate în domeniu, ceea ce a determinat nerealizarea în unele cazuri a obiectivelor stabilite, fiind create situații care implică utilizarea mijloacelor publice în mod fragmentar, cu risc de fraudă, astfel neasigurîndu-se o continuitate a scopurilor determinate;
  • pentru diminuarea riscurilor, autoritățile din domeniu nu au stabilit proceduri analitice și nu dispun de o evaluare a costurilor în cazul poluării apelor din rîuri și fluvii, precum și a beneficiilor în cazul protecției lor.

Potrivit Convenţiei ratificate privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, care are drept scop protecția și îmbunătățirea de durată a fluviului Dunărea și a apelor din bazinul său hidrografic, auditul a constatat unele imperfecțiuni, ce pot influența respectarea angajamentelor stabilite. În acest context, se relevă lipsa unui plan de lucru, nedetalierea activităților necesare și a intențiilor stabilite pentru îndeplinirea angajamentelor, a costurilor  implementării acestora, nefiind determinate punctele forte și punctele slabe instituționale și legale la acest capitol.
Grupul de lucru responsabil de coordonarea activităților în cadrul Convenției nu dispune de reglementări, iar experții grupului desfășoară activitățile în mod separat, nu se întrunesc în ședințe în vederea consolidării rezultatelor obținute, situația dată neasigurînd evaluarea progreselor înregistrate și stabilirea obiectivelor pentru perioadele viitoare.

În contextul celor menționate, se expune următoarea concluzie generală a auditului:
Mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din rîuri și fluvii nu asigură o implementare eficientă a politicilor de sector, instrumentele în acest sens nefiind definitivate. În aceste circumstanțe, gestionarea resurselor acvatice nu are un caracter durabil, avînd un impact major asupra ecosistemelor acvatice și societății în întregime.
Realizarea eficientă a obiectivelor necesare în procesul de protecție și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii reprezintă o condiție vitală în procesul asigurării obținerii unor rezultate benefice domeniului. Deși Ministerul Mediului a întreprins unele măsuri privind protecția apelor de suprafață, acesta, prin prisma competențelor și responsabilităților ce îi revin, nu în toate cazurile a realizat activități pentru o bună gospodărire a domeniului vizat.
Reieșind din angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, este imperativă stabilirea unor obiective naţionale şi identificarea priorităţilor, iar actorii implicați urmează să dezvolte acțiuni relevante pentru asigurarea realizării obiectivelor stabilite.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi


hotărăște:
1. Se aprobă Raportul auditului performanței în domeniul mediului Protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, care se anexează la prezenta Hotărîre.
2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:
2.1. Ministerului Mediului și se cere:
2.1.1. să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, și implementarea recomandărilor expuse în Raport;
2.1.2. să elaboreze reglementări și acțiuni în vederea consolidării activităților instituționale întru îndeplinirea angajamentelor Convenției ratificate de Republica Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;
2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor și se cere să asigure coordonarea cu Ministerul Mediului a activităților de extragere a nisipului din albia rîurilor și fluviilor;
2.3. Primăriei municipiului Chişinău, pentru informare și luare de atitudine în vederea prevenirii și excluderii situațiilor care creează premise de poluare a apelor din rîul Bîc, avînd în vedere neregulile și problemele constatate de audit;
2.4. Guvernului, pentru informare privind rezultatele auditului și luare de atitudine;
2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;
2.6. Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei permanente mediu și schimbări climatice a Parlamentului, pentru documentare;
2.7. Procuraturii Generale, cu anexarea materialelor  aferente  situațiilor constatate de audit la finanțarea și implementarea proiectului cu obiectivul „Reconstrucția stației de pompare și de reabilitare a rețelelor de canalizare din orașul Strășeni”, pentru examinare după competență.
3. Se ia act că materialele auditului privind faptele ce presupun risc de fraudă la utilizarea resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional în cadrul implementării proiectelor „Dislocarea și reparația digului de protecție în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni”, „Reparația digului de protecţie în s.Ustia, raionul Dubăsari” și „Reconstrucţia şi reparaţia digului de protecţie a rîului Răut în s.Ustia, raionul Dubăsari, și s.Zolonceni, raionul Criuleni” au fost remise, în perioada efectuării auditului, la Procuratura Generală, pentru examinare după competență.
4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct. 2.1.-2.3. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

1 M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
2 Hotărîrea Curții de Conturi nr.54 din 04.12.2012 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

Recomandari (17)

1.1. să identifice și să valorifice oportunități privind conlucrarea cu operatorii apă-canal în vederea obținerii informațiilor despre consumatorii de apă, debitul de apă livrat și captat, precum și privind luarea la evidență a agenților economici poluatori ai apelor de suprafață;

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Este supusă evidenţei de stat folosirea resurselor de apă de către întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile industriale, de construcţii, transport, agricole etc, indiferent de forma de proprietate, volumului de apă uzată deversat în bazinele de apă de suprafaţă sau debitate pe terenurile irigate, colectoare, văgăuni, şi alte rezervoare. Lista consumatorilor ce se iau la evidenţa de stat este determinată de către ÎS „Direcţia bazinieră de gospodărire a apei" a Agenţiei „Apele Moldovei" şi sunt obligaţi să prezinte raportul în conformitate cu formularul "1-gospodărirea apelor". Luarea la evidenţă a agenţilor economici poluatori ai apelor de suprafaţă, se efectuează anual prin verificarea calculelor plăţii pentru emisiile (deversările) poluanţilor şi depozitarea deşeurilor. Pentru anul 2013 au fost verificate, coordonate şi monitorizate 4903 calcule. Scrisoarea MMed nr. 04-07/461 din 10.03.2016 - conlucrarea cu operatorii apă-caal în vederea obținerii informației despre activitatea acestora are loc anual prin două modalități: a) În conformitate cu HG nnr. 489 din 10.08.2015 cu privire la măsurile de pregătire a economiei naţionale şi a sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iamă, Ministerul Mediului (Agenţia „Apele Moldovei”) a prezentat o dată la 2 luni, pînă la data de 20 a lunii respective, în perioada august- decembrie 2015, informaţia privind pregătirea întreprinderilor prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare pentru funcţionare în perioada de toamnă-iamă 2015-2016. b) Asociaţia „Moldova Apă-Canal” (AMAC) este o societate benevolă necomercială a întreprinderilor prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare din Republica Moldova. Scopul acesteia este de a acorda asistenţă întreprinderilor prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare din Republica Moldova în activitatea de producţie, tehnică şi ştiinţifică, comercială etc, precum şi apărarea intereselor lor în organele administraţiei publice centrale şi locale, alte organe. Anual AMAC publică informaţia generalizată privind indicii financiari şi de producţie ai activităţii întreprinderilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

1.2. să întreprindă măsuri comune cu AAPL privind stoparea acumulărilor de deșeuri în zonele de protecție a rîurilor și fluviilor din localități și să asigure monitorizarea continuă a respectării de către AAPL a indicațiilor obligatorii, inclusiv a normelor legale privind protejarea apelor de suprafață;

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Anual, la nivel local şi naţional se desfăşoară "Campania de salubrizare şi amenajare", care sensibilizează întreaga societate. Această acţiune este organizată în cadrul Concursului naţional „Cea mai modernă, mai salubră şi mai amenajată localitate" instituită în baza Hotărîrii Guvernului nr. 678 din 06.06.2008 şi Acţiunea „Rîu curat de la sat la sat". In scopul asigurării şi desfăşurării eficiente a acţiunilor de salubrizare şi amenajare a localităţilor IES, anual elaborează şi prezintă dispoziţii către Agenţiile Ecologice (AE)/Inspecţiile Ecologice (IE) cu privire la salubrizare şi amenajare. Concomitent se elaborează şi se prezintă Programul de acţiuni în care sunt determinate măsuri şi activităţi privind organizarea şi desfăşurarea campaniei de salubrizare. La rîndul lor, Agenţiile şi Inspecţiile Ecologice (AE/IE), la acordarea ajutorului .consultativ-metodologic APL şi la întocmirea programelor şi planurilor locale de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de salubrizare se conduc de măsurile din Programul de activitate al AE/IE care sunt promovate efectiv prin intermediul APL-urilor. Pînă în prezent AE/IE teritoriale au acordat autorităţilor publice locale de ambele niveluri, suport necesar în vederea elaborării planurilor de măsuri locale şi crearea grupurilor de lucru din reprezentanţii serviciilor desconcentrate din teritoriu, care monitorizează şi desfăşoară acţiunile de salubrizare şi amenajare a localităţilor. Conform rapoartelor prezentate de către AE/IE în perioada Acţiunii Concursului "Rîu curat de la sat la sat" al anului 2014 au fost salubrizate 920,43 km a zonelor şi fîşiilor reverane a nurilor, 545,46 km din zonele de protecţie a fîntînilor şi bazinelor acvatice, amenajate 19751 fîntîni şi 4646 izvoare.

1.3. să intervină cu recomandări (inclusiv prin acordarea suportului metodologic) privind elaborarea de către AAPL (de nivelul I și nivelul II) a planurilor locale de mediu, cu stabilirea activităților concrete pentru implementarea acestora, inclusiv prin avizarea de către IES a autorizațiilor eliberate agenților economici amplasați în zonele de protecție a apelor de suprafață;

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Instituţiile din subordinea Ministerului Mediului participă permanent în şedinţele AAPL cu recomandări a acţiunilor concrete în conformitate cu documentele de politici elaborate de către Ministerul Mediului. În condiţiile avizului Expertizei Ecologice de Stat a proiectelor de execuţie, autorizaţiilor de folosinţa specială a apelor sunt încluse recomandări şi măsuri concrete agenţilor economici amplasaţi în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă. În I semestru al anului 2014 au fost expertizate 17 proiecte a obiectivelor preconizate spre amplasare în zonele de protecţie, eliberate 51 autorizaţii de folosinţa speciala a apei. scris.nr.20-05/1091 din 07.06.17 Pe parcursul anului 2017 Ministerul Mediului a inițiat elaborarea proiectului Ghidului privind procesul de elaborare a planurilor locale de acțiuni în domeniul mediului. Totodată, primăria mun. Chișinău a elaborat un Plan de acțiuni local în domeniul protecției mediului, care a fost avizat și coordonat cu Ministerul Mediului.

1.4. să elaboreze proceduri şi activități continue de informare a populaţiei despre protecția și utilizarea apelor din rîuri și fluvii, inclusiv despre riscurile şi măsurile de protecție, bazate pe principiul participării, implicînd populația și actorii responsabili.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 De menţionat, că pînă ia declanşarea Campaniei de primăvară se fac publicaţii la presa locală, radio, TV, despre Startul Campaniei de primăvară şi despre măsurile/acţiunile preconizate spre realizare. La data de 24 aprilie 2014 Centrul Naţional de Mediu a semnat un Acord de colaborare cu .Inspectoratul General de Poliţie şi Inspectoratul Ecologic de Stat în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor în domeniul protecţiei mediului. Astfel, în cadrul acestui acord, colaboratorii Inspectoratului de Poliţie vor acorda asistenţă şi suport colaboratorilor Inspecţiilor Ecologice în vederea identificării persoanelor care au încălcat legislaţia de mediu, asigurarea pazei corporale şi respectării ordinii publice, iar reprezentanţii Centrului Naţional de Mediu, cu ajutorul presei vor avea rolul de mediatizare a activităţilor realizate. De asemenea, în contextul celebrării Zilei mondiale a apei, colaboratorii ministerului şi instituţiilor din subordine au oferit interviuri la radio şi publicaţii în ziare despre necesitatea protecţiei şi utilizării durabile a apelor din rîuri şi fluvii. La fel, în data de 29 iunie, Ministerul Mediului a organizat evenimentul dedicat Zilei Dunării, care a avut loc în s. Giurgiuleşti şi a avut drept scop informarea şi conştientizarea populaţiei despre protecţia şi utilizarea raţională a apelor din fluviul Dunărea şi afluenţii acestuia. La fel, informarea populaţiei privind protecţia şi utilizarea apelor se realizează prin plasarea pe pagina web a IES a comunicatelor din domeniu. In acelaşi timp specificăm că, trimestrial se prezintă informaţia necesară pentru editarea buletinului periodic „Cronica Apelor".

2. Primăria municipiului Chișinău să opereze modificări în Regulamentul „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău” referitor la avizarea de către IES a autorizațiilor eliberate agenților economici amplasați în zonele de protecție a apelor de suprafață și stabilirea de condiții speciale, cu obligația privind amenajarea teritoriilor adiacente și protecția zonelor aferente.

response:
Scrisoarea Primăriei Nr. 02-109/1117 din 31.07.2014 – răspunsul nu este relevant recomandării înaintate. Scrisoara Primăriei nr. 02-109/117/2014 din 09.3.2016 Curtea a fost informată că Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii lucrează în vederea elaborării noului Regulament care să conțină punctul recomandat de Curte.

RO_3076_primaria Chisinau 09.03.16.pdf

3.1. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine: să elaboreze măsuri concrete privind stabilirea modalității de asigurare a continuității procedurii de transportare a apelor meteorice cu impurități petroliere, monitorizarea întregului proces, asigurarea minimizării riscului deversării neregulamentare în receptoarele naturale;

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Prin efectuarea controalelor anuale instituţiile subordonate Ministerului Mediului verifică eficacitatea instalaţiilor de epurare locale la staţiile PECO şi transportarea deşeurilor formate la aceste instalaţii. Apele uzate specifice formate la staţiile PECO sunt acumulate şi transportate la întreprinderile specializate în baza contractelor. Ca exemplu servesc staţiile PECO din mun. Chişinău, SRL „Defoi" şi „Sanatrix", care conform contractului transportă apele uzate specifice la SA „Tirex-Pertol".

3.2. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine: să evalueze prejudiciile cauzate de lipsa sau de funcționarea neeficientă a stațiilor de epurare, întru efectuarea unei analize, cu întreprinderea, în comun cu autoritățile publice locale, a unor acțiuni de competență, care ar diminua impactul asupra apelor din rîuri și fluvii și ar responsabiliza factorii de decizie.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Pentru evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă din or. Soroca de către IE Soroca a fost calculat prejudiciu în sumă de 5 029 920 lei SA "Regia Apă Canal Soroca", care la moment este înaintat în instanţă de judecată. De către IE Străşeni în repetate rînduri au fost întocmite procese-verbale contravenţionale în privinţa responsabililor de colectarea şi epurarea apelor uzate. La fel a fost calculat şi înaintat prejudiciu în sumă de 70 567 lei către IM "Apă Cana Străşeni", care la moment este înaintat în instanţă de judecată. In ce priveşte epurarea insuficientă a apelor uzate de la staţiile de epurare a or. Ungheni şi or. Anenii Noi (Bulboaca), la fel sunt întocmite procese-verbale în baza Codului Contravenţional al RM, date prescripţii şi înaintate prejudicii în sumă de 228 510 lei (ÎM „Apă Canal Ungheni", care la moment este înaintat în instanţă de judecată) şi respectiv 318 278 lei (ÎM DP„Apă Canal Anenii Noi", care la moment prejudiul în cauză se achită în rate). Totodată, prin acte control ecologice se prescriu indicaţii obligatorii în vederea lichidării poluării apelor de suprafaţă prin deversarea apelor uzate neepurate.

4. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să întreprindă măsuri și să realizeze activități în vederea stabilirii și calculării daunelor provocate apelor de suprafață de către factorii poluatori, precum și să publice aceste informații prin intermediul rapoartelor sale anuale.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 De către Centrele de Investigaţii Ecologice se efectuiază controlul analitic şi monitorizarea aprecierii gradului de poluare a apelor de suprafaţă. Pe parcursul anului 2014 au fost efectuate 10 564 de analize. Intru prevenirea şi asigurarea respectării normelor stabilite prin autorizaţiile de mediu de folosinţă specială a apei au fost verificaţi 916 agenţi economici (I semestru 2014). Informaţia referitoare la calcularea, înaintarea şi achitarea prejudiciilor cauzate mediului sunt reflectate în Anuarele şi Rapoartele Inspectoratului Ecologic de Stat.

5. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să elaboreze proceduri obligatorii privind implementarea unui sistem de monitorizare a executării în termen a indicațiilor obligatorii prescrise în actele de inspectare, inclusiv cu ieșirea la fața locului și raportarea de către agentul economic asupra măsurilor întreprinse.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 În baza planurilor de activitate a instituţiilor din subordine a Ministerului Mediului se efectuiază controlul ecologic a obiectivelor şi îndeplinirea indicaţiilor obligatori prescrise în actele precedente, care deasemenea sunt monitorizate.

6. Ministerul Mediului să examineze oportunitatea înaintării în modul stabilit a propunerilor de operare a modificărilor în Legea cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti", cu reglementarea exhaustivă a tipurilor de plăți care urmează să fie achitate de către agenții economici ce activează pe teritoriul acestui port.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Ministerul Mediului a examinat posibilitatea modificării Legii cu privire la Portul Liber Internaţional „Giurgiuleşti" şi anume reglementarea exhaustiva a tipurilor de plăţi care urmează să fie achitate de către agenţii economici ce activează pe teritoriul acestui port şi vă informează că va fi elaborat un proiect de lege pentru a modifica actul normativ nominalizat, prin care vor fi stabilite reglementări referitoare la achitarea costurilor pentru prejudiciul cauzat resurselor piscicole ca consecinţă a exploatării portului de către agenţii economici.

7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor să coordoneze cu Ministerul Mediului efectuarea lucrărilor în zonele de protecţie a apelor, precum și să elaboreze proceduri și mecanisme privind monitorizarea exhaustivă a lucrărilor efectuate.

response:
Vezi cerința nr. 2.2. scris.nr.03-02-5/383 din 24.06.17 MTID prin scrisorile nr, 10-531 din 26.06.2014 şi nr. 10-553 din 19.09.2014. a informat Curtea de Conturi, referitor la măsurile întreprinse. in concepţia MTID. proiectul de Regulament privind efectuarea lucrărilor de menţinere a senatului navigabil urma să soluţioneze toate problemele legate de efectuarea neautorizată şi fără supraveghere din partea organelor competente din Republică, a lucrărilor pe căile navigabile interne ale Republicii, şi care va permite executarea corespunzătoare a prevederilor Acordului european privind marile şi căi navigabile de importanţă internaţională, incheiat la Geneva la 19 ianuarie 1996, la care Republica Moldova este parte, în perioada anilor 2014 - 2016, au avut loc nenumărate şedinţe comune ale MTID şi Ministerului Mediului, scopul cărora era de a ajunge la un consens referitor la definitivarea procedurilor de efectuare a lucrări lot pe căile navigabi le interne. însă. in pofida tuturor eforturilor depuse, proiectul Regulamentului privind efectuarea lucrărilor de întreţinere a căilor navigabile interne (menţinerea .şenalului navigabil) şi a sectoarelor navigabile transfrontaliere. nu a fost avizat de Ministerul Mediului, şi respectiv nu este in vigoare. Mai mult ca atât. la ultima şedinţă comună dintre reprezentanţii MTID şi cei ai Ministerului Mediului, cu participarea conducerii ambelor ministere. Ministerul Mediului şi-a exprimat dezacordul cu formula propusă de finanţare a lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil.

RO_1783_MTID 20.06.14.pdf

8. Ministerul Mediului să elaboreze reglementări interne privind colaborarea dintre SHS, IES, Agenție, cu asigurarea cunoașterii situației operative, reale și cu eficientizarea procesului de depistare și monitorizare a poluării apelor de suprafață.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 În scopul eficientizării procesului de depistare şi monitorizare a poluării apelor de .suprafaţă, Ministerul Mediului a emis Ordinul nr. 19 din 27 februarie 2014 cu privire la asigurarea difuzării informaţiei meteorologice, hidrologice şi poluarea componentelor de mediu. Conform prevederilor acestuia a fost aprobată ordinea şi schema de difuzare a avertizărilor în cazurile excepţionale.

9. Ministerul Mediului, avînd în vedere Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, să elaboreze Strategia de dezvoltare a resurselor de apă în Republica Moldova.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 Programul menţionat nu se realizează în termenele stabilite, deoarece conform Legii Bugetului de Stat nu a fost prevăzută alocarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea acestei acţiuni, iar identificarea altor surse financiare nu a fost posibilă.

10. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să efectueze lucrări de marcare pe teren a hotarelor zonelor fîșiilor riverane de protecție și lucrări de protecție a apelor din rîuri și fluvii, cu sistematizarea acestora.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 În conformitate cu Hotărirea Guvernului nr. 32 din 16.01.2001 cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor nurilor şi bazinelor de apă, Agenţia „Apele Moldovei" urma să stabilească pe teren hotarele terenurilor fondului apelor. Din lipsa finanţării, aceste lucrări nu s-au îndeplinit.

11. Ministerul Mediului să supravegheze eficient și regulamentar, prin întocmirea unor planuri de activități de monitorizare și evaluare, implementarea proiectelor finanțate din FEN, astfel încît mijloacele financiare să fie alocate beneficiarilor de proiecte doar la prezentarea documentelor justificative aferente acestora.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 În procesul de examinare, aprobare şi implementare a proiectelor finanţate din Fondul Ecologic Naţional (FEN) sunt respectate toate procedurile ce reies din prevederile legislaţiei naţionale, inclusiv documentaţia tehnică, avizele expertizelor de stat (tehnică şi ecologică), etc. În scopul utilizării eficiente a mijloacelor FEN, toate proiectele aprobate spre finanţare din FEN au fost supuse procedurilor legale de efectuare a achiziţiilor publice. Finanţarea proiectelor începe doar după prezentarea de către beneficiari a contractelor înregistrate la Agenţia Achiziţii Publice.

12. Ministerul Mediului să elaboreze un plan de acțiuni şi modul de raportare privind realizarea angajamentelor Republicii Moldova în contextul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

response:
Scris. MMed nr. 06-05/1523 din 14.08.2014 În scopul asigurării coordonării implementării prevederilor Convenţiilor internaţionale de mediu şi a instrumentelor conexe ale acestora la care Republica Moldova este parte, inclusiv Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia. 29 iunie 1994) de către ministrul mediul a fost aprobat ordinul nr. 15 din 20 februarie 2014 prin care au fost stabilite responsabilităţile coordonatorilor naţionali privind implementarea convenţiilor internaţionale, precum şi modul de raportare privind activitatea desfăşurată în cadrul Convenţiilor.

13. Ministerul Mediului să elaboreze și să aprobe un Plan de acțiuni privind activitățile de realizare a Convenției privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și Regulamentul de activitate al Grupului de lucru responsabil la acest capitol.

Cerinte (4)

2.1.1. să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, și implementarea recomandărilor expuse în Raport;

response:
Scrisoarea MMed nr. 04-07/461 din 10.03.2016 - informații privind recomandarea nr. 1.1.

RO_3080_MMed 10.03.16.pdf

2.1.2. să elaboreze reglementări și acțiuni în vederea consolidării activităților instituționale întru îndeplinirea angajamentelor Convenției ratificate de Republica Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;

2.2. să asigure coordonarea cu Ministerul Mediului a activităților de extragere a nisipului din albia rîurilor și fluviilor;

response:
În scrisoarea MTID nr. 10-531 din 26.06.2014 Curtea a fost informată despre faptul că MTID a elaborat un regulament care a fost expediat în adresa MMed pentru examinare și semnare. Acest regulament va permite monitorizarea lucrărilor, destinația cărora este menținerea șenalului navigabil. Scrisoarea MTID nr. 10-553 din 19.09.2014 – proiectul Regulamentului privind efectuarea lucrărilor de întreținere a căilor navigabile interne (menținerea șenalului navigabil) și a sectoarelor navigabile transfrontaliere, care la 04.08.14 a fost remis cu aviz negativ. Au fost organizate 2 ședințe comune pentru discutarea obiecțiilor și propunerilor MMed. ulterior MTID va informa CC despre executarea cerinței. Scrisoarea MTID nr. 12-16 din 11.03.2016 Proiectul Regulamentului privind efectuarea lucrărilor de întreținere a căilor navigabile interne nu a fost avizat de către MMed, respectiv nu este aplicat. MMed a exprimat dezacoedul cu formula de finanțare a lucrărilor de menținere a șenalului navigabil. scris.nr.03-02-5/383 din 24.06.17 în baza art 2 art. 6 alin .3 ale I.egii nr. 176 din 12.07.2013 "privind transportul naval intern’, a fost elaborat un proiect dc Regulament privind efectuarea lucrărilor de menţinere a senatului navigabil, care urma să fie aprobat prin ordin comun a MT1D şi Ministerul Mediului. După elaborarea acestuia MTID. prin scrisoarea nr. 10-532 din 27.06.2014 a expediat proiectul menţionat in adresa Ministerului Mediului pentru examinare. Din motivul neacceptării de către Ministerul Mediului formulei dc finanţare a lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil, acest ordin nu a fost semnat Totodată, citeva adresări către Ministerul Mediului (nr. 141 din 01.09.2014. nr. 49 din 02.04.2015. nr. 60 din 27.04.2015. nr. 24 din 15.03.2016. nr 25 din 15.03.2016. nr. 40 din 07.04.2016. nr. 69 din 10.06.2016. nr 83 din 07.07.2016) s-au soldat fară succes. în data de 10.03.2016 şi 20.06.2016 Guvernul RM a fost informat privind blocarea de către Ministerul Mediului a activităţilor de extragere a nisipului din albia rîurilor şi fluviilor.

RO_1783_MTID 20.06.14.pdf

2.3. informare și luare de atitudine în vederea prevenirii și excluderii situațiilor care creează premise de poluare a apelor din rîul Bîc, avînd în vedere neregulile și problemele constatate de audit;

response:
scrisoarea Primariei mun. Chișinau, Nr. 02-109/1117 din 31.07.2014 – răspunsul nu este relevant cerinței înaintate. Prin scrisoarea SA “Apă-Canal Chișinău” nr. 01-1792 din 15.08.2014 Curtea este informată despre următoarele acțiuni: • a fost elaborat Planul de măsuri şi investiţii privind protecţia mediului, cu verificarea şi actarea de către Inspectoratul Ecologic de Stat a măsurilor realizate; • Au fost elaborate graficele privind controlul calităţii apelor uzate la intrarea în Staţia de epurare (SE) din r. Bâc, 500m amonte de SE, 500m aval de SE etc. • Au fost elaborate şi aprobate Planul de măsuri şi Ordinul nr. 14 din 07.02.2014 privind funcţionarea stabilă a Staţiei de epurare din mun. Chişinău (SE) şi gestionarea nămolurilor produse la staţie; • A fost elaborat şi aprobat Ordinul nr. 29 din 11.03.2014 privind organizarea controlului calităţii apei potabile şi a apelor uzate epurate la SE şi deversate în r. Bâc, inclusiv, calitatea apei din rîu; • Primăria mun. Chişinău a adoptat dispoziţia nr. 772-d din 04.08.2014 „Cu privire la identificarea surselor de poluare a r. Bîc şi afluenţilor lui în teritoriul mun. Chişinău"; În scrisorile Primăriei nr. 02-109/1117/2014 din 03.03.2016 și nr. 02-109/1117/2014 din 09.03.2016, Curtea a fost informată suplimentar privind examinarea stării ecologice-sanitare a r. Bîc pe porțiunea or. Vatra-or. Sîngera, cu implicarea mai multor autorități în domeniu și despre rezultatele măsurilor comuniate anterior. Astfel, au fost identificate mai multe surse de poluare care au fost lichidate. De asemenea, ceea ce ține de Stația de Epurare Chișinău (SE), în anul 2015 a demarat priectul de modernizare a SE, conform Programului de Investiții Prioritare care prevede: I fază - vor fi construite și reabilitate stația de pompare a apelor uzate transportate, iar în faza II - se va efectua modernizarea completă stației cu construcția etapei terțiare pentru eliminarea azotuluiși fosforului. Funcționalitatea executării cerinței va putea fi verificată în cadrul unei misiuni de audit ulterioare.

RO_1876_prim mun. Chisinau 31.07.14.pdf
RO_3075_primaria Chisinau 03.03.16.pdf
RO_3076_primaria Chisinau 09.03.16.pdf