Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Ministerul Economiei și Infrastructurii în vizorul Curții de Conturi

Ministerul Economiei și Infrastructurii în vizorul Curții de Conturi

Iunie 25, 2020 accesari 369

 

Prezentarea

Ședința video

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, în cadrul ședinței din 25 iunie curent, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) încheiate la 31 decembrie 2019.

Ministerul Economiei și Infrastructurii este organul central de specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate: economie, tehnologia informației și comunicații, construcții, transport, infrastructura calității și supravegherea pieței, securitate și eficiență energetică, turism.

Scopul misiunii de audit a fost de a testa sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, încheiate la 31 decembrie 2019, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul sau, nu conțin denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii.

Curtea de Conturi a auditat rapoartele financiare consolidate, ce cuprind rapoartele financiare individuale ale următoarelor entități, subordonate MEI:

  • Aparatul Ministerul Economiei și Infrastructurii;
  • Agenția Supraveghere Tehnică;
  • Agenția pentru Eficiență Energetică;
  • Agenția Națională Transport Auto;
  • Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței;
  • Agenția Navală;
  • Autoritatea Aeronautică Civilă;
  • Administrația de Stat a Drumurilor (doar Unitatea de implementare a proiectelor cu finanțare externe);
  • Unitatea de Implementare a proiectului PAC (Proiectul Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității);
  • Unitatea consolidata de implementare a proiectelor în domeniul Energetic;
  • Unitatea de Implementare a Grantului acordat de Guvernul Japoniei.

Patrimoniul consolidat gestionat de către entitățile din sistemul MEI aparține în totalitate statului și, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit la finele anului 2019 – 5,7 mld. lei. Totodată, veniturile consolidate ale Ministerului pe anul 2019 au însumat 2,6 mld. lei, iar cheltuielile suportate - 2,5 mld. lei.

Curtea de Conturi anual efectuează auditul financiar al rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat, inclusiv și în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii. Astfel, remarcăm că, recomandările, înaintate anterior de către Curtea de Conturi, au fost realizate la un nivel de numai 62%. Din cele 21 de recomandări înaintate s-au realizat integral – 12 recomandări, parțial – 2 recomandări și nu s-au realizat – 7 recomandări.

În context, ca urmare a neimplementării de către ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a recomandării, prin care aceasta urma să corecteze și să raporteze corespunzător veniturile anticipate (aferente încasării în anul 2018 a garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate), acestea nefiind corectate, au fost prezentate repetat eronat și în rapoartele financiare consolidate încheiate la 31 decembrie 2019, fiind diminuată valoarea lor cu 211,4 mil. lei. Totodată, a fost raportat eronat și rezultatul financiar, fiind majorată valoarea lui cu aceiași sumă.

Astfel, se denotă că, rapoartele financiare consolidate, supuse auditului, cu excepția efectelor aspectelor expuse, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară aplicate în sistemul bugetar.

Totodată, nerealizarea integrală a unor recomandări a condiționat persistența unor aspecte, care nu au influențat opinia de audit, și anume:

  • neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor patrimoniale asupra clădirii Parlamentului Republicii Moldova, precum și asupra unor bunuri imobile aflate în gestiunea entităților subordonate MEI, impactul fiind necorespunderea informațiilor din rapoartele financiare consolidate privind bunurile imobile aflate în gestiune cu drepturile patrimonialele real înregistrate asupra acestora;
  • neasigurarea transmiterii integrale a capitalului social entităților aflate anterior în subordinea MEI și trecute către APP, ceea ce condiționează majorarea nejustificată, cu 1461,9 mii lei a informațiilor aferente acțiunilor și altor forme de participare în capital în interiorul țării din rapoartele financiare consolidate;
  • neinstituirea unui sistem corespunzător de calculare a cheltuielilor beneficiarului, precum și a indicelui pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a personalului cu funcții de beneficiar din cadrul Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, ceea ce mărește nejustificat nivelul de valorificare a subsidiilor acordate, precum și costurile de reparație sau construcție a drumurilor publice.

În cadrul misiunii de audit a fost constatată existența riscului semnificativ de prejudiciu financiar bugetului de stat, determinat de existența unor obligații asumate print-un Acord încheiat în anul 2007 între Administrația de Stat a Aviației Civile (în prezent – Autoritatea Aeronautică Civilă) și un agent economic, în vederea construirii, întreținerii și operării pistei de aterizare/decolare a elicopterelor, care este valabil până la onorarea integrală a obligațiilor asumate de către părți.

Astfel, potrivit Acordului menționat, Administrația de Stat a Aviației Civile urma să asigure: proiectarea și construirea pistei, într-un termen rezonabil de șase luni; aterizarea și decolarea netulburată fără plata a elicopterelor agentului economic pe pistă sau a terților persoane, la cererea acestuia, pe o perioadă de 25 ani de la darea în exploatare a pistei; întreținerea și operarea pistei în conformitate cu standardele aplicabile. Pe de altă parte, agentul economic și-a asumat achitarea, în trei tranșe, a sumei de 678,6 mii lei, destinată achitării lucrărilor de proiectare și construcție a pistei și căilor de acces. De menționat că, până în prezent pista nu a fost dată în exploatare și este înregistrată în evidența contabilă a Autorității Aeronautice Civile la grupa de conturi „Investiții capitale în active în curs de execuție” cu valoare de 866,3 mii lei, ultimele lucrări de construcție fiind efectuate încă în anul 2007.

Totodată, potrivit clauzelor Acordului, în situația în care Acordul va fi încetat din vina sau din inițiativa Administrației de Stat a Aviației Civile, aceasta va fi obligată să ramburseze agentului economic suma achitată (407,1 mii lei), recalculată, aplicând rata inflației și dobânda la suma supusă rambursării, corespunzător unei dobânzi bancare rezonabile pentru depozitele la termen. Astfel, în cazul rezilierii Acordului, suma rambursării, potrivit estimărilor, la situația din 31 decembrie 2019 constituie cca 1527,6 mii lei, iar, ținând cont de sursa finanțării activității Autorității Aeronautice Civile, această sumă urmează a fi restituită din contul bugetului de stat.

Pe parcursul misiunii de audit au fost identificate și unele deficiențe legate de controlul intern managerial. Astfel,

  • în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii nu a fost asigurată efectuarea autoevaluării a sistemului de control intern managerial în termenul stabilit de cadrul regulator respectiv, precum și a fost emisă tardiv Declarația de răspundere managerială pe anul 2019 și, prin urmare, Raportul anual consolidat privind controlul intern managerial a fost remis către Ministerul Finanțelor cu depășirea termenului stabilit;
  • în perioada supusă auditului, în cadrul sistemului Ministerului Economiei și Infrastructurii a avut loc reorganizarea Autorității Aeronautice Civile din entitate cu buget autonom, care activa în baza principiilor autogestiunii și autofinanțării, în entitate bugetară finanțată din bugetul de stat. În cadrul acestei reorganizării instituționale, în Autoritatea respectivă nu a fost asigurată organizarea activității de audit intern. Astfel, conducătorul Autorității a fost privat de un instrument ce asigură gestionarea prudentă a riscurilor, îmbunătățirea controlului intern managerial, precum și sporirea gradului de eficiență și eficacitate a proceselor și operațiunilor gestionate.

Un alt aspect important constituie acumularea numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (12 807 de zile la situația din 31 decembrie 2019), ceea ce implică, potrivit estimărilor, existența obligațiilor legale față de personalul încadrat de cca 7,0 mil. lei (inclusiv contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii – 1 275,0 mii lei și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală – 249,4 mii lei), care urmează a fi realizate în exercițiile financiare viitoare, nefiind acoperite cu resurse financiare bugetare și condiționând perturbarea echilibrului bugetar al Ministerului.