Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Misiunea de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor de către UAT din raionul Rîșcani

Misiunea de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor de către UAT din raionul Rîșcani

Octombire 29, 2018 accesari 420

 

Prezentarea

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, în cadrul ședinței din 29 octombrie curent, Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor, aprobate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.18 din 23.06.2016 privind Raportul auditul conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din raionul Rîşcani pe anul 2015.

Obiectivul general al misiunii de follow-up a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că oficialii din cadrul entităților vizate în Hotărârea Curții de Conturi au întreprins toate măsurile necesare în vederea asigurării implementării cerințelor și recomandărilor de audit.

Probele misiunii de follow-up au fost colectate în cadrul administrației publice locale (APL) de nivelul I și II (inclusiv la aparatul președintelui raionului (AP), direcția finanțe), primăriile orașelor, satelor și comunelor: Rîşcani, Costești, Alexăndrești, Aluniş, Borosenii Noi, Branişte, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Gălășeni, Grinăuți, Hiliuți, Horodiște, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petrușeni, Pîrjota, Pociumbăuți, Pociumbeni, Răcăria, Recea, Singureni, Sturzeni, Şaptebani, Şumna, Vasileuți, Văratic, Zăicani, în calitate de entități auditate de bază, precum și a informațiilor prezentate de către alte entități vizate în Hotărârea Curții de Conturi –  Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Pentru remedierea situațiilor atestate, prin Hotărârea Curții de Conturi nr.18 din 23 iunie 2016 au fost dispuse spre implementare către 32 de entități, în total 30 de cerințe și 166 de recomandări.

Reieșind din specificul acțiunii de follow-up, a fost selectată o abordare orientată spre rezultate, pentru a obține o imagine reală asupra progresului înregistrat în anii 2016-2018, comparativ cu anul 2015 ca punct de referință.

Principalele carențe stabilite de auditul precedent au constat în:

• nerespectarea cadrului legal-normativ în materie de patrimoniu public local;

• preocuparea necorespunzătoare privind înregistrarea, evidența și gestiunea operațională a patrimoniului public;

• nefinalizarea procesului de identificare, delimitare, înregistrare și evidență a patrimoniului public local, de stat și privat;

• lipsa unei evidențe concludente a patrimoniului public și a raportării veridice a situațiilor patrimoniale.

Testările efectuate de misiunea actuală au stabilit că, oficialii responsabili au întreprins un șir de măsuri privind eliminarea deficiențelor identificate, atât în perioada stabilită prin hotărârea precedentă, cât și pe parcursul prezentei misiuni, ce a contribuit la remedierea acestora în valoare totală de circa 26,4 milioane lei. În special, prin încheierea și modificarea contractelor de arendă a unor terenuri publice, fiind obținute venituri suplimentare în sumă de 0,2 milioane lei. Totodată, au fost încasate restanțe pentru arenda terenurilor în sumă de 0,4 milioane lei și au fost contabilizate bunuri imobile proprietate publică în valoare totală de 5,8 milioane lei. La fel, a fost corectată contabilizarea și raportarea patrimoniului public transmis în gestiunea entităților fondate (întreprinderi municipale, instituții medico-sanitare publice) în valoarea de circa 20 milioane lei.

Cu toate acestea, potrivit Curții de Conturi, nu sunt depuse eforturi maxime în privința eliminării integrale a deficiențelor nominalizate, ca rezultat, nu este asigurată evaluarea concludentă a potențialului economic, precum și gestionarea regulamentară a patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Prin urmare, potrivit rezultatelor misiunii de follow-up seremarcă că, din totalul de 196 cerințe și recomandări înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.18 din 23.06.2016  la 32 entități au fost  implementate integral 65 cerințe și recomandări sau 33 %, executate parțial - 52 cerințe și recomandări sau 26 %, au rămas neexecutate - 62 recomandări sau 32 %, şi 17 recomandări sau 9 % și-au pierdut actualitatea.

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit se rezumă la:

• implicarea insuficientă a autorităților pentru a pune în practică aceste recomandări, precum și de a monitoriza și de a administra acțiunile de implementare;

• capacitatea instituțională redusă a administrațiilor responsabile, determinată de lipsa pârghiilor de influență asupra unor domenii de activitate ce intră în competența APL.

Insuficiența măsurilor adecvate care să diminueze și să înlăture deficiențele constatate de către auditul precedent condiționează persistența și materializarea acestora în continuare, neatingerea obiectivelor trasate, respectiv, riscul de administrare neconformă și ineficientă a fondurilor publice.