Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Raportul auditului performanței/TI privind Proiectul ” e-Transformare a Guvernării”

Raportul auditului performanței/TI privind Proiectul ” e-Transformare a Guvernării”

Noiembrie 21, 2017 accesari 380

Prezentarea

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 21 noiembrie curent, Raportul auditului performanței/TI ”Care sunt progresele și impedimentele/riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”?”

Tehnologiile informaționale și comunicații (TIC) influențează pozitiv asupra tuturor sferelor vieții și contribuie la dezvoltarea social-economică a statului și la schimbări în viața populației, constituind una din direcțiile strategice ale dezvoltării mondiale, în scopul integrării Republicii Moldova în spațiul informațional internațional, edificarea societății informaționale în republică a fost declarată drept una din prioritățile naționale.

Guvernul, cu asistența Băncii Mondiale, a conceput și implementat pe parcursul perioadei 2010-2016 Proiectul „e-Transformare a Guvernării”, fiind angajat în acest sens un credit în sumă de 12,7 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a 20,0 milioane dolari SUA), precum și contribuția Guvernului Republicii Moldova în sumă de 3,0 milioane dolari SUA.

Acțiunile de audit au fost realizate la Cancelaria de Stat, Instituția Publică „Centrul de Guvernare Electronică (e-Government)” (în continuare – CGE), precum și au fost colectate probe de audit relevante de la beneficiarii serviciilor electronice dezvoltate din contul Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (Autoritatea Națională de Integritate, Agenția Națională Transport Auto, Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal etc.).

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea progreselor, care s-au înregistrat ca rezultat al implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, precum și a riscurilor/impedimentelor ce pot afecta impactul acestuia.

Abordarea de audit a fost una combinată, orientată pe rezultate și pe identificarea problemelor, disfuncționalităților care au tergiversat realizarea obiectivelor sau pot afecta impactul, sustenabilitatea și durabilitatea Proiectului, inclusiv a cauzelor.

Generalizând constatările auditului, Curtea de Conturi denotă că, deși obiectivul Proiectului, potrivit indicatorilor stabiliți, a fost realizat, fiind obținute un șir de produse TI (platforme și servicii guvernamentale), există unele rezerve de îmbunătățire în aspect de materializare a impactului scontat privind impulsionarea procesului de modernizare tehnologică a guvernării. Cele mai semnificative aspecte se exprimă prin faptul că:

  • avantajele platformelor tehnologice guvernamentale (MCloud, PGRAP, MConnect etc.) nu se valorifică în deplină măsură, inclusiv ca urmare a utilizării fragmentare a serviciilor acestora, ceea ce diminuează eficiența și eficacitatea investițiilor realizate;
  • numărul nesemnificativ al serviciilor publice digitizate, ale căror beneficiari direcți sunt cetățenii, nu s-a soldat cu schimbări simțitoare privind accesul și utilizarea masivă de către populație a acestora;
  • procesul de selectare a serviciilor publice pentru digitizare nu a întrunit în totalitate normele stabilite, având un caracter sporadic și netransparent. În consecință, nu a fost pe deplin respectat principiul de prioritizare a serviciilor destinate cetățenilor și mediului de afaceri, fiind digitizate servicii destinate unui număr mic de utilizatori;
  • după ce au fost realizate investiții semnificative, un sistem de tip SaaS (SIGEDIA) și trei servicii publice (Registrul digital agricol, e-Autorizația transport, e-Integritate), nu funcționau la momentul auditului, iar perspectiva utilizării lor pe viitor este una incertă;
  • fiind preponderent digitizate procesele aferente front-office (depunerea solicitărilor etc.), elaborarea unor servicii electronice publice nu a rezultat cu modernizarea tehnologică a proceselor interne ale autorităților publice;
  • entitățile beneficiare de servicii electronice nu dispun în totalitate de capacitățile necesare pentru asigurarea durabilității serviciilor publice electronice elaborate, astfel asimilarea e-serviciilor rămânând a fi una scăzută etc.

Neajunsurile constatate sunt cauzate în principal de un cumul de factori sistemici, inclusiv: pregătirea insuficientă a Proiectului, disfuncționalitatea sistemului managerial pe dimensiunea de supraveghere a Proiectului per ansamblu, precum și de coordonare a activităților în entitățile publice; carențele cadrului regulator relevant domeniului; aplicarea unor indicatori de performanță irelevanți în raport cu obiectivul Proiectului; managementul insuficient al riscurilor aferente Proiectului, cât și a subproiectelor din cadrul acestuia, lipsa/insuficiența în cadrul entităților publice a personalului cu competențe în domeniul TI etc.

Urmare celor menționate, pentru realizarea unui spectru larg de activități și atingerea obiectivelor strategice prestabilite în documentele de politici, se relevă necesitatea de susținere și încurajare din partea Parlamentului, Guvernului, precum și de conlucrare constructivă, mai eficientă și mai transparentă între subiecții implicați, inclusiv cu Centrul de Guvernare Electronică, precum și cu alte autorități publice relevante.

Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.