Acasă / Biroul de presă / Noutăți și comunicate / Sporirea responsabilității manageriale trebuie să fie o prioritate națională

Sporirea responsabilității manageriale trebuie să fie o prioritate națională

Martie 10, 2020 accesari 615

 

Curtea de Conturi pledează pentru conjugarea eforturilor Legislativului, Executivului și instituției supreme de audit din țară în vederea sporirii nivelului de responsabilitate managerială în cadrul entităților publice de nivel central și local, a remarcat Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) din 10 martie curent, în contextul examinării Raportului anual a Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public pentru anul 2018. La ședință au fost prezenți, de asemenea, membrii Curții de Conturi, șefii de subdiviziuni ai instituției supreme de audit, precum și reprezentanții entităților verificate.

În perioada supusă verificării – septembrie 2018 – septembrie 2019, Curtea de Conturi a dublat, practic, numărul de entități auditate, în cadrul a 62 de misiuni de audit fiind verificate 434 de entități, accentul fiind pus pe auditurile financiare obligatorii, pe domeniile sensibile și problematice, precum și pe entitățile care gestionează cele mai mari bugete, a remarcat Marian Lupu.

Președintele CCRM a prezentat principalele aspecte abordate în Raportul anual, problemele sistemice și constatările majore. Dl Lupu a enunțat trei mesaje-cheie ale Raportului, menționând, în primul rând, situația nesatisfăcătoare elucidată de misiunile de audit financiar, atât la nivel de autorități publice centrale (APC), cât și la nivelul autorităților publice locale (APL). Astfel, în cadrul celor 47 de misiuni de audit financiar, din totalul opiniilor exprimate, doar 10 opinii au fost fără rezerve (pozitive), 14 opinii fiind cu rezerve (constatarea unor iregularități, care nu sunt grave), 22 de opinii fiind contrare (constatarea iregularităților grave), precum și 1 caz de imposibilitate de exprimare a opiniei. Spre exemplu, din 9 ministere supuse auditului financiar obligatoriu, doar în cazul a două ministere au fost formulate opinii fără rezerve.

O situație și mai problematică a fost constatată în cadrul misiunilor de audit financiar la APL. Nicio misiune de audit nu s-a soldat cu emiterea unei opinii pozitive (favorabile), a remarcat Marian Lupu. Circa 69% din totalul de opinii negative, exprimate de auditorii Curții de Conturi, se referă la APL.

Al doilea mesaj-cheie al Raportului se referă la provocările și problemele generate de reforma Guvernului și reforma bugetar-fiscală. Insuficiența și fluctuația mare a personalului de specialitate, comunicarea tardivă a schimbărilor și instruirea precară a personalului au generat probleme majore, inclusiv în aspectul evidenței contabile, or, circa 80% din entitățile auditate înregistrează carențe la ținerea evidenței contabile, denotă Raportul Curții de Conturi.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Executivului, Președintele și membrii Curții de Conturi au abordat problemele sistemice, prezentate în Raportul anual, cum ar fi deficiențele în domeniul achizițiilor publice, neînregistrarea și neevaluarea patrimoniului public, iregularitățile în domeniul investițiilor capitale, lipsa de abordare sistemică în contextul implementării tehnologiilor informaționale, lipsa resurselor umane calificate etc.

În contextul constatărilor Raportului, Președintele CCRM a venit cu mesajul-cheie către Parlament și Guvern, subliniind necesitatea stringentă de a depune eforturi majore, cu suportul auditului public extern, pentru a ridica nivelul de responsabilitate managerială în cadrul entităților publice.

Igor Munteanu, Președintele CCFP a remarcat funcția extrem de importantă a instituției supreme de audit din țară, solicitând instituțiilor de stat să se autosesizeze privind constatările de audit și să întreprindă măsurile de rigoare pentru soluționarea problemelor și deficiențelor constatate. În context, membrii CCFP au venit cu propunerea de a organiza ședințe adiționale de lucru, pentru a examina aspecte și domenii specifice din Raportul anual de audit al Curții de Conturi.