Raportul auditului performanței sistemului administrării veniturilor publice a fost examinat în cadrul ședinței publice a Curții de Conturi din 20 noiembrie 2015.
Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi și conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015. Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit și bunele practici în domeniu.
Totodată acesta a fost realizat cu suportul experților spanioli și finlandezi, constituind obiectul unui audit-pilot în cadrul Proiectului Twinning „Consolidarea capacităților de audit ale Curții de Conturi a Republicii Moldova",
Pentru susținerea constatărilor și concluziilor, auditul s-a desfășurat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, cu colectarea probelor de audit la Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Justiției, Agenția Națională Transport Auto, Î.S. „CRIS Registru", Camera de Licențiere, Departamentul de Administrare Judecătorească, Uniunea Executorilor Judecătorești.
Activitatea de audit a fost orientată spre realizarea obiectivelor de audit: obiectivul I „Care sunt factorii ce au influențat nivelul de încasare a veniturilor publice?" și obiectivul II „Dispun administratorii de venituri publice de procese eficiente în administrarea veniturilor publice ?".
Evoluția economiei naționale în ultimii ani s-a caracterizat printr-un șir de transformări cu impact direct și indirect asupra finanțelor publice, care reprezintă ansamblul relațiilor economice aferente formării și administrării resurselor componentelor bugetului public național. Colectarea deplină a veniturilor ce revin bugetului public național este în interesul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, fiind principala sursă de finanțare a necesităților statului, context în care, rolul de bază revine sistemului de administrare a veniturilor publice.
Realizarea principalilor indici a veniturilor bugetului public național în dinamica anilor 2011-2014 a înregistrat o tendință de creștere stabilă cu circa 10% - 15% anual, constituind 42455,8 mil.lei la finele anului 2014.
Performanța sistemului administrării veniturilor publice este afectată de prezența a unora și acelorași probleme majore, care persistă pe parcursul a mai multor ani, cu impact negativ asupra îmbunătățirii rezultatelor de asigurare a statului cu resursele necesare pentru exercitarea funcțiilor sale.
În vederea minimizării riscurilor de evaziune fiscală, administratorii veniturilor publice, prin prisma atribuțiilor ce le revin, urmează să consolideze activitățile aferente proceselor de administrare a veniturilor aferente plății în bugetul public național cu înlăturarea carențelor și problemelor, care afectează semnificativ calitatea fundamentării prognozelor de venituri bugetare, colectarea deplină și în termenii legali a obligațiilor calculate, monitorizarea și controlul facilităților fiscale și vamale, urmărirea și aplicarea măsurilor de executare silită, etc.
Astfel, conform raportului de audit, se evidențiază următoarel deficiențe și probleme:
- Carențele în procesul de estimare/prognozare a unor venituri publice influențează calitatea indicilor bugetari, cauzînd frecvența modificării acestora în dependență de gradul de colectare a veniturilor în bugetul public național.
- Neasigurarea, în aspectul IFS teritoriale și Birourilor vamale, a încasării impozitelor și taxelor la nivelul stabilit, ceea ce indică la prezența rezervelor în procesul de administrare a veniturilor fiscale/vamale în aspectul responsabililor.
- Neevaluarea facilităților fiscale/vamale în aspectul costurilor acordate, impactului așteptat și realizat în creșterea economică a statului, precum și nerevizuirea termenului îndelungat de beneficiere de careva grupuri de acordare a facilităților fiscale limitează efectul scontat.
- Administrarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător este afectată de modalitatea actuală de achitare și raportare a obligației fiscale pe acest tip de impozit, iar nivelul scăzut de conformare voluntară a unor contribuabili a generat creșterea esențială a restanțelor.
- Lipsa unor reglementări, precum și existența reglementărilor incomplete sau insuficiente privind modalitatea de planificare și organizare a activităților de control fiscal și vamal; clasificarea obligațiilor calculate dar neplătite; specificarea/nominalizarea categoriilor de bunuri ce pot beneficia de regim preferențial pentru întroducerea în capitalul social; prioritizarea măsurilor de încasare a plăților cuvenite bugetului public național de către executorii judecătorești; modul de raportare de către alte autorități a obligațiilor calculate și celor neplătite, etc., determină apariția riscurilor majore la care se expun procesele de administrare a veniturilor publice.
- Vulnerabilitățile stabilite la aplicarea măsurilor de executare și asigurare silită; neconlucrarea organelor abilitate cu dreptul de administrare a veniturilor publice; nefuncționarea unor procese aferente activității de licențiere; administrarea nerezultativă de către executorii judecătorești a restanțelor la bugetul public național a determinat semnificativ creșterea volumului arieratelor fașă de buget.
- Evidența actuală a obiectului impozabil nu reflectă o bază rezonabilă pentru estimarea exactă a veniturilor de la taxa de folosire a drumurilor, iar prezența vulnerabilităților și problematicilor în administrarea acestei taxe limitează colectarea integrală la buget.
- Executarea unor sarcini nespecifice organelor fiscale, stipulate în cadrul legal, afectează activitatea de bază a organelor fiscale prin imobilizarea resurselor umane, utilizarea timpului aferent activității de bază, implicînd cheltuieli financiare.
Curtea de Conturi urmează a fi informată despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărîrea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.