Raportul auditului ,,Rezultă impact economic și social la alocarea fondurilor publice pentru învățămîntul secundar profesional?" a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 29 ianuarie 2015.
Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanței raportării deciziilor instituționale la criterii prestabilite de cost-eficiență și impact în domeniul învățămîntului secundar-profesional. Probele de audit au fost acumulate în cadrul Ministerului Educației (ME), 30 instituții de profil, fiind analizate informațiile prezentate de Ministerul Finanțelor (MF), Ministerului Economiei, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Biroul Național de Statistică (BNS).
Competitivitatea economică a unei țări depinde în mod esențial de nivelul de pregătire al forței de muncă proprii, care, la rîndul ei, depinde de calitatea sistemului de educație și formare profesională din țara respectivă. Educația propriu-zisă, reprezintă fundamentul dezvoltării umane în calitate de forță motrică pentru prosperarea unei societăți.
Învățămîntul secundar profesional se organizează ca învățămînt de zi în școli profesionale și de meserii, care asigură pregătirea profesională pentru absolvenții de gimnaziu, școli medii de cultură generală și licee. Durata studiilor în școlile profesionale constituie 3 ani, sau 1 an, iar în școala de meserii - 1 an. În anul de studii 2013-2014, existau 67 de instituții de învățămînt secundar profesional, din care 65 finanțate din bugetul de stat și 2 private, în care își făceau studiile 18,24 mii persoane. Comparativ, în anul de învățămînt 2000/2001 existau 80 de instituții de învățămînt secundar profesional, din care 77 finanțate din bugetul de stat și 3 private, în care își făceau studiile 22,8 mii persoane. În aceleași perioade, numărul elevilor în instituțiile secundar-profesionale a scăzut cu 25%, iar numărul cadrelor didactice cu 8,7% (de la 2330 persoane la 2144 persoane).
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate în instituțiile de învățămînt secundar profesional a fost în descreștere, în 2014 fiind înmatriculate 10,9 mii persoane, față de 14,2 persoane în 2010 și de 16,0 mii persoane în 2000. Numărul absolvenților în anul 2014 a scăzut pînă la 9,7 mii persoane, comparativ cu circa 13,2 mii de absolvenți în 2010.
Deși în anii 2011-2014 ME și alte autorități publice centrale au acordat o importanță deosebită reformării învățămîntului profesional și corelării cererii pieței forței de muncă cu oferta educațională, totuși s-a constatat că ritmul de implementare a reformelor în domeniul învățămîntului profesional este sub așteptările cerințelor economiei naționale, iar oferta educational-profesională încă nu este bazată pe necesitățile reale.
Cheltuielile pentru educație în Republica Moldova au atins recordul de 9,2% din PIB (media europeană fiind de 5,5% din PIB), fără a produce un impact economic și social semnificativ. Prin urmare, Moldova a înregistrat una din cele mai mici valori ale indicelui educației calculat de PNUD, ca parte componentă a indicelui de dezvoltare umană.
Autoritățile publice nu dețin informații credibile și suficiente privind necesarul forței de muncă pe piața internă.
În anii 2011-2014 Ministerul Economiei și alte autorități publice centrale au acordat o importanță deosebită reformării învățămîntului profesional, aprobînd mai multe strategii și planuri de acțiuni în acest scop, totuși s-a constatat că ritmul de implementare a reformelor în acest domeniul este sub așteptările cerințelor economiei naționale, iar oferta educațional-profesională încă nu este corelată cu cererea pieței forței de muncă.
Elaborarea unor politici publice în domeniul educației profesionale este de neconceput fără deținerea de informații suficiente și credibile privind starea de fapt a pieței forței de muncă din Moldova. În prezent lipsesc informații privind dinamica locurilor de muncă existente (ocupate și vacante) pe fiecare meserie în parte. Lipsesc informațiile privind studiile deținute de personalul angajat în aceste meserii, studiile real necesare pentru meseria în cauză, traseul profesional al absolvenților. Ca urmare, nu este posibil de stabilit exact impactul învățămîntului secundar profesional asupra economiei naționale. Informațiile existente la BNS relevă că populația cu studii secundar-profesionale ocupată - descrește, iar cea inactivă - crește, ceea ce denotă un exces de ofertă a forței de muncă cu studii secundar-profesionale pe piața din Moldova.
Ca urmare a nerespectării criteriilor stabilite de cadrul legal-normativ privind planurile de înmatriculare, precum și ca rezultat al lipsei unor proceduri formalizate la elaborarea proiecțiilor de admitere, planurile au fost aprobate fără a fi racordate la necesitățile pieței interne a forței de muncă, precum și fără a asigura certitudinea angajării ulterioare în cîmpul muncii a absolvenților, ceea ce generează o utilizare ineficientă a mijloacelor financiare pentru acest domeniu.
Astfel, la sfîrșitul anului 2013 conform datelor ANOFM, existau 9,3 mii șomeri cu studii secundar-profesionale, iar conform datelor BNS - 14,5 mii șomeri. Totuși, pentru anul 2014 planul de admitere propunea înmatricularea a 11,4 mii persoane pe locuri finanțate din buget și 680 - în bază de contract. Doar urmare a obiecțiilor înaintate de MF, conform cărora la momentul elaborării planului de admitere numărul locurilor de muncă vacante pentru muncitori constituiau 3,7 mii unități, s-a convenit de a aduce proiectul planului cu finanțare bugetară în învățămîntul secundar-profesional la 10,8 mii persoane.
În prezent nu sunt stabilite regulamentar și exhaustiv componentele sistemului de asigurare a calității învățămîntului secundar-profesional. Totodată, nu există repere cu care ar urma a fi comparată oferta educațională.
Pînă la sfîrșitul anului 2014 au fost aprobate standarde ocupaționale doar pentru 8 meserii din 82 de meserii (pentru care în 2014 s-a aprobat plan de admitere în instituţiile de profil) și, respectiv, din 350 de meserii incluse în Nomenclatorul meseriilor. Urmare a neelaborării și neaprobării standardelor ocupaționale, nu sunt posibile de elaborat și aprobat nici curriculumurile la discipline de predare a meseriilor respective.
Auditul a constatat că în prezent lipsește un sistem corespunzător de evaluare a calității și competențelor personalului didactic și de conducere, precum și nu se determină impactul activității acestora asupra calității procesului educațional-profesional.
Deși, în ultimii ani, cu ajutorul suportului extern, a fost îmbunătățită baza material-didactică a unor instituţii de învăţămînt secundar profesional (IÎSP), aceasta pînă în prezent nu este suficientă pentru a asigura un învățămînt general și profesional calitativ.
Majoritatea absolută a IÎSP duc lipsa de manuale și materiale didactice; nu sunt echipate corespunzător laboratoarele de chimie, fizică și biologie; utilajele din ateliere sunt moral și fizic uzate; materialele de consum pentru petrecerea lecțiilor practice sunt insuficiente; clădirile blocurilor de studii, atelierelor și căminelor necesită reparații capitale urgente.
Procesul de efectuare a practicii de producție, deși urma a fi un element important în evaluarea calității educației profesionale, s-a transformat într-un proces formal.
Astfel, IÎSP au permis efectuarea practicii în unele instituții care nu pot asigura un loc de muncă adecvat meseriei învățate. Pentru profesiile de tîmplar, cusători, electrogazosudori, tencuitori, contractele sunt încheiate cu instituțiile publice (primării, oficiul medicilor de familie, licee, gospodării țărănești, biserici, etc.), ceea ce relevă petrecerea unei practici formale, sau executarea de către elevi a unor lucrări neremunerate. Unele IÎSP au folosit practica de producție, în special pentru meseriile de construcție, pentru a efectua reparații curente și capitale a bunurilor imobile ce aparțin IÎSP, totodată neasigurînd remunerarea elevilor, ceea ce contravine și prevederilor art.71 din Codul muncii care interzice munca nedeclarată.
Auditul a constatat că IÎSP nu au asigurat conformitatea acordării unor facilități sociale.
Alegerea IÎSP pentru continuarea studiilor, pentru unii elevi, este motivată de oferirea diferitor facilități sociale, cum ar fi bursa, îndemnizații pentru copii orfani, alimentarea, loc de trai în cămin. Dacă pentru alte trepte de învățămînt este prevăzută acordarea burselor în dependență de rezultatele sesiunilor de examinare, pentru IÎSP astfel de prevederi lipsesc, ceea ce duce la lipsa stimulării creșterii performanțelor educaționale a elevului din IÎSP.
Deși în Regulamentul-cadru lipsesc prevederi privind lipsirea elevilor de burse în cazul absențelor nemotivate de la studii, purtării necorespunzătoare, neasigurării reușitei la disciplinele studiate, unele IÎSP au lipsit neîntemeiat elevii de burse pentru aceste motive (în 2013 - 1,1 mil. lei). De asemenea, unele IÎSP nu planifică corespunzător mijloacele necesare pentru achitarea îndemnizațiilor pentru elevii orfani și cei aflați sub tutelă/curatelă, conform Normelor provizorii aprobate, ca urmare, doar în 2013, suma îndemnizațiilor neachitate a constituit 0,09 mil. lei. Deși, norma de cheltuieli pentru alimentația elevilor orfani și cei aflați sub tutelă/curatelă sunt stabilite în mărime de 35 lei pentru o zi, unele IÎSP au reținut cîte 10 lei. Unele IÎSP, în perioada vacanțelor de iarnă și vară, practicii de producție, în zilele de odihnă și sărbătoare, nu au asigurat cu hrană elevii orfani, precum și au alocat pentru hrana elevilor mai puțin de 10 lei pe zi. Astfel, suma mijloacelor nealocate pentru hrana elevilor a constituit 0,25 mil.lei.
Situația privind asigurarea elevilor cu locuri în cămin nu este una uniformă. Suprafața locuibilă aferentă unui elev variază de la 4m2 pînă la 10m2. Astfel, 8 IÎSP nu au asigurat elevii cu spațiu conform normelor sanitare de minim 6 m2. O situație nepermisă a fost constatată la ȘP3 Chișinău, unde în unele camere din cămine sunt cazați și cîte 8 copii în 18,40 m2, fiecărui copil revenindu-i cîte 2,3 m2. Această situație este cauzată de cazarea angajaților IÎSP și altor persoane în căminele pentru elevi, uneori în lipsa acordului ME. Totodată aceste persoane evitînd toate procedurile legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, au reconstruit (modificat) încăperile închiriate în apartamente.
Cadrul legal existent nu reglementează modul de stabilire a mărimii chiriei la transmiterea în locațiune unor persoane fizice a suprafețelor locuibile din căminele instituțiilor de învățămînt. Totodată, unele IÎSP nu au recuperat costul integral al cheltuielilor aferente cazării în cămin a altor categorii de locatari decît elevii, ceea ce a dus (în 2013) la neîncasarea a 0,7 mil. lei.
Autoritățile publice (ME, MF) nu dispun de informații privind tipul și volumul mărfurilor, lucrărilor și serviciilor necesare asigurării unui proces de învățămînt (secundar profesional) calitativ, precum și nu au stabilit ce parte a acestui volum este asigurat cu finanțare bugetară.
Deși în prezent lipsește o metodologie de determinare a costului de studiere a unei meserii, IÎSP prestează servicii educaționale, la prețuri mai mici decît costul mediu de studiu aferentă unui elev suportat de bugetul de stat, precum și în lipsa aprobării regulamentare a taxei respective.
Lipsa procedurilor de control intern privind organizarea procesului educațional, respectiv de muncă a profesorilor și maiștrilor, duce la suportarea cheltuielilor ineficiente pentru retribuirea muncii și în același timp acționează negativ asupra calității studiilor.
Auditul a constatat că resursele financiare alocate IÎSP pentru remunerarea muncii sunt folosite ineficient, iar uneori sunt repartizate inechitabil între angajații instituțiilor. Astfel, elaborarea și aprobarea statelor de personal s-a efectuat în lipsa unor fundamentări, ceea ce nu corespunde prevederilor Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013 privind aplicarea normativelor de muncă, precum și Statelor titulare provizorii a instituțiilor de învățămînt preuniversitar, aprobate prin ordinul comun al ME și MF nr.542/108 din 21.08.1999. Doar în anul 2013, unele IÎSP au inclus în state supra limita stabilită 325 unități, ceea ce a dus la exagerarea fondului anual de salarizare și contribuțiilor aferente cu circa 7,8 mil. lei. Ca urmare, din cauza neocupării unor din aceste state de personal, IÎSP au înregistrat economii ale fondului de salarizare și contribuțiilor aferente în sumă de circa 4,3 mil. lei.
Nerespectarea cadrului normativ la calcularea sporului pentru grad didactic pentru personalul de conducere, a condiționat suportarea, în 2013, a unor cheltuieli ineficiente de 0,8 mil. lei. Lipsa unor prevederi privind modul de aplicare a coeficienților de multiplicare la îndemnizația de conducere a conducătorilor, precum și aplicarea neconformă a acestor prevederi pentru alte cadre de conducere a dus la suportarea în 2013 de către IÎSP a unor cheltuieli ineficiente de circa 0,14 mil. lei.
În lipsa fundamentărilor respective, în 2013, au fost acordate sporuri pentru înaltă eficiență în muncă, intensitate a muncii și executare a unor lucrări de importanță deosebită în sumă de circa 1,9 mil. lei. De asemenea în lipsa unor prevederi regulamentare care ar indica modul, cauzele și mărimea, precum și fundamentărilor respective, în 2013, a fost acordat ajutor material de circa 0,05 mil. lei. Ca urmare, unele IÎSP au acordat la unii angajați (de obicei personalului de conducere și contabil) ajutoare materiale în mărime mai mare de un salariu mediu, iar la alții (de obicei personalului tehnic) în mărime mai mică. În lipsa reglementărilor respective sunt acordate și diferite premii, ceea ce a determinat suportarea unor cheltuieli de circa 2,6 mil.lei.
IÎSP nu au asigurat gestiunea conformă a patrimoniului public, auditul stabilind mai multe încălcări de la cadrul legal-normativ.
ME și IÎSP nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a dreptului de proprietate și folosință asupra bunurilor imobile, transmise în gestiunea IÎSP, ceea ce a determinat pierderea drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile și menținerea riscului de pierdere a altor proprietăți. Astfel, pînă la finalizarea auditului nu sunt înregistrate drepturile asupra terenurilor cu suprafața de circa 384 ha, bunurilor imobile (clădiri) în valoare de circa 209,7 mil.lei
Contrar prevederilor cadrului legal, la darea în locațiune a bunurilor imobile, IÎSP nu au obținut acordul prealabil al fondatorului (ME); nu au petrecut licitații publice; plata pentru locațiune nu corespunde prețurilor de piață. Astfel, doar pentru 2013 diminuarea veniturilor aferente predării în locațiune a bunurilor a constituit circa 0,9 mil. lei.
Urmare a diminuării numărului de elevi înmatriculați la studii secundar profesionale, capacitatea utilizată a IÎSP auditate la 01.10.2014 a constituit doar 55,8%. Totodată ME și IÎSP nu au asigurat păstrarea și gestionarea eficientă a patrimoniului IÎSP, ca urmare, o parte a acestuia a degradat și se află în proces de ruinare. În perioada 2010-2014, au fost lichidate prin comasare 15 IÎSP, ceea ce a dus la neutilizarea patrimoniul instituțiilor lichidate pentru care se suportă cheltuieli pentru întreținerea și paza acestora.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.