Raportul auditului mediului în domeniul ariilor naturale protejate de stat a fost examinat în cadrul ședinței publice a Curții de Conturi din 16 iulie 2015.
Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă politicile existente în domeniul ariilor naturale protejate de stat sînt racordate la cadrul internațional, iar autoritățile implicate dispun de instrumente eficace pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului, Agenția „Moldsilva", fiind colectate probe, precum și solicitate informații de la alte entități implicate.
Utilizarea durabilă a componentelor naturii și păstrarea nealterată a biodiversității, cu menținerea echilibrului natural reprezintă un obiectiv primordial al politicii de mediu a Republicii Moldova. Politica statului la acest capitol stabilește exploatarea ecosistemelor într-o manieră durabilă, în baza unor principii non poluante și de conservare.
Întrucît Republica Moldova deține resurse naturale importante, devine stringentă asigurarea protecției acestora, prin elaborarea și implementarea mecanismelor și instrumentelor adecvate unui management durabil.
În contextul în care pierderea biodiversității subminează realizările în domeniul dezvoltării şi afectează patrimoniul natural, ariile protejate au menirea să asigure conservarea și păstrarea tuturor elementelor naturale reprezentative și rare.
În acest sens Republica Moldova a elaborat și adoptat politici privind crearea și funcționarea fondului ariilor naturale protejate de stat, mecanismul și modul de conservare a acestor zone importante, precum și unele atribuții ale autorităților în acest domeniu. În vederea aplicării bunelor practici internaționale Republica Moldova a devenit parte a numeroase convenții internaționale și acorduri bilaterale și multilaterale care creează premise pentru cooperare în diverse domenii și permite racordarea politicilor de domeniu cu valorile și standardele internaționale.
Constatările auditului remarcă unele deficiențe ale cadrului juridic național în domeniu, precum și ineficiența sistemului instituțional privind realizarea activităților caracteristice conservării și protecției ariilor protejate. În acest context se menționează următoarele:
- pentru a asigura administrarea durabilă a ariilor protejate de stat, este necesar ca politicile în domeniu să fie revizuite, actualizate și racordate la cadrul internațional relevant conservării biodiversității;
- urmare a nereglementării exhaustive în cadrul juridic, a responsabilităților autorităților implicate în managementul ariilor protejate de stat, obiectivele specifice ariilor protejate de stat instituite nu sunt realizate conform;
- nedispunerea de către autoritățile implicate a planurilor de management privind ariile protejate de stat, nu asigură buna guvernare a acestor zone, prin consolidarea eforturilor autorităților responsabile și sporirea gradului de conștientizare a societății, cu implicarea acesteia în procesele decizionale;
- integritatea patrimoniului natural este neasigurată, deoarece delimitarea și înregistrarea terenurilor aferente ariilor protejate de stat nu au fost efectuate de către responsabili, iar necesarul resurselor financiare în aceste scopuri nu a fost evaluat.
Dificultățile nominalizate afectează păstrarea și conservarea patrimoniului natural pentru generațiile viitoare, neasigurarea integrității căruia poate devine irecuperabilă. Astfel, auditul a evidențiat:
- tăierile silvice în zonele strict protejate din rezervațiile științifice „Codru" și „Pădurea Domnească" sînt în contradicție cu recomandările Uniunii Internaționale privind Conservarea Naturii, care stabilesc necesitatea de conservare și neadmitere de intervenții în aceste zone;
- nu sînt create structuri administrative pentru ariile protejate de stat Parcul Național „Orhei" (33,8 mii ha) și zonele umede de importanță internațională Ramsar: Lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos, Unguri-Holoșnița (94,7 mii ha), ceea ce nu asigură regimul de protecție instituit și realizarea angajamentelor asumate la ratificarea Convenției privind diversitatea biologică;
- extragerile ilicite de resurse minerale din monumentul naturii geologic și paleontologic „Defileul Trinca" au efect distructiv și duc la pierderea caracteristicilor unicale specifice acestei zone protejate, avînd totodată efect nociv asupra mediului;
- neîntreprinderea, de către autoritățile publice locale (s.Criva r-nul Briceni), a măsurilor necesare de marcare în teren a hotarelor zonei de protecție, poate avea efecte negative asupra monumentului naturii geologic și paleontologic peștera carstică „Emil Racoviță" cauzate de influența factorului uman;
- în zona de protecție a grădinei dendrologice din mun.Chișinău, de către autoritățile publice locale și autoritățile centrale de mediu nu a fost asigurată integritatea ariilor protejate de stat prin admiterea construcțiilor și unor lucrări de construcții pe terenul aferent al ariilor protejate, ceea ce a dus la pierderea a 6,4 ha;
- cadrul legislativ și normativ nu determină expres responsabilitatea autorităților publice de specialitate privind crearea Cadastrului de stat al obiectelor și complexelor din fondul ariilor protejate de stat, prin ce nu poate fi asigurată integritatea deplină a ariilor protejate de stat.
Curtea de Conturi urmează a fi informată despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.