Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei publice din 28 noiembrie 2014 Raportul auditului performanței „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficiență energetică sînt modeste".
La şedinţă au fost prezenţi Mihail Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Călin Negură, directorul executiv al Fondului pentru Eficiență Energetică, Viorel Munteanu, administratorul Fondului pentru Eficiență Energetică, Gheorghe Croitorul, şef Direcţie în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţie, Viorel Pană, şef Direcţie în cadrul Ministerului Finanţelor, Oleg Izvoreanu, șef Direcție în cadrul Ministerului Economiei, Vladimir Verstiuc, Serviciul de Stat pentru Verificare şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor, precum şi alţi oficiali cu funcţii de răspundere.
Obiectivul general al auditului a constat în stabilirea, dacă măsurile întreprinse de autoritățile responsabile au impulsionat realizarea obiectivelor politicii de eficiență energetică în Republica Moldova.
Urmare a delegării Ministerului Economiei cu competențe în promovarea politicii de eficiență energetică, au fost evidențiate rezultate pozitive care au impulsionat procesul de realizare a obiectivelor strategice în domeniul vizat. Astfel, au fost elaborate și aprobate principalele documente de planificare strategică pe termen lung și termen mediu, care identifică prioritățile politicii de eficiență energetică, a fost creată Agenția pentru Eficiență Energetică - structură la nivel național care implementează politica statului în domeniul eficienței energetice, a fost creat Fondul pentru Eficiență Energetică ca un instrument financiar pentru promovarea și implementarea proiectelor de eficiență energetică.
Verificările efectuate în cadrul auditului performanței, au relevat că mecanismele de implementare a obiectivelor de eficiență energetică au fost elaborate cu rețineri majore de timp. Procesele de selectare, evaluare, implementare și monitorizare a proiectelor de eficiență energetică s-au desfășurat cu unele abateri de la exigențele cadrului regulator, totodată, identificîndu-se un șir de probleme, care au limitat activitatea eficientă a Fondului pentru Eficiență Energetică, care, în ansamblu, nu au permis atingerea impactului scontat.
Cauzele care au limitat eficiența activităților desfășurate de actorii implicați în elaborarea, promovarea și implementarea politicii de eficiență energetică, precum și nevalorificarea resurselor financiare disponibile, sînt următoarele:
- Neelaborarea și tergiversarea implementării actelor legislativ-normative cu privire la promovarea politicii de eficiență energetică;
- Calitatea redusă a Rapoartelor de audit energetic, care urmau să identifice necesitățile de eficientizare a consumului de energie;
- Capacitățile instituționale limitate ale Fondului pentru Eficiență Energetică, care a generat nevalorificarea în anii 2012-2014 a mijloacelor disponibile în valoare de 271,9 mil. lei;
- Numirea, în componența atît a Consiliului de administrare, cît și a Comitetului de investiții, a unor persoane care sînt axate, prioritar, în realizarea funcțiilor de bază;
- Tergiversarea semnării contractelor de grant între Fondul pentru Eficiență Energetică și beneficiarii de proiecte de eficiență energetică, care urmau să asigure asimilarea mijloacelor financiare alocate;
- Nestabilirea unor termene de examinare a propunerilor de proiecte pentru fiecare etapă din managementul circuitului general al proiectelor;
- Modificarea indicatorilor de remunerare a Administratorului Fondului, care nu reflectă performanța atinsă în implementarea proiectelor, a condiționat cheltuieli de 3,5 mil. lei;
- Contractarea cu întîrziere a consultanților tehnici, responsabili de verificarea calității lucrărilor executate, precum și neajunsurile stabilite de aceștia la executarea lucrărilor
- Capacitățile instituționale reduse ale autorităților administrației publice locale de nivel II, care urmau să elaboreze planurile și programele locale de eficiență energetică;
- Calitatea necorespunzătoare a proiectelor tehnice de execuție a lucrărilor, iar în unele cazuri lipsa acestora, a tergiversat implementarea proiectelor;
- Deficiențe la organizarea și desfășurarea achizițiilor publice de lucrări pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică;
Rezumînd cele menționate, se concluzionează că realizarea obiectivelor stabilite în Programul național de eficiență energetică 2011-2020 și Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice 2013-2015 au o importanță majoră în diversificarea surselor de energie, promovarea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă. Cu toate că, au fost depuse eforturi și întreprinse măsuri care au contribuit la crearea mecanismului de implementare a politicii de eficiență energetică, auditul a constatat un șir de probleme și deficiențe care au minimizat eficiența activității actorilor implicați în atingerea obiectivelor prestabilite în documentele de politici.
Întru remedierea situației și asigurarea implementării politicii de eficiență energetică, precum și asigurarea gestionării și valorificării mijloacelor disponibile ale Fondului pentru Eficiență Energetică, este necesară consolidarea capacităților instituționale ale Fondului pentru Eficiență Energetică, Ministerului Economiei, Agenției pentru Eficiență Energetică, precum și ale autorităților administrației publice locale de nivelul II.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.