CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) salută implicarea activă a mai multor organizații non-guvernamentale (ONG) în soluționarea problemelor stringente privind managementul deșeurilor din plastic din Republica Moldova. Ca urmare a Raportului CCRM, audiat la data de 21 iunie curent, Camera de Comerț Americană din Moldova, Asociația Businessului European și Asociația Importatorilor și Producătorilor de Ambalaje din Moldova au elaborat o declarație comună privind politica de stat în domeniul gestionării deșeurilor din plastic, se arată în comunicat.
ONG-urile pledează pe o susținere legală din partea statului în vederea asigurării gestionării eficiente a deșeurilor din plastic în Republica Moldova. În acest sens, au fost redactate mai multe propuneri, precum revizuirea conceptuală a sistemului de plăți privind poluarea mediului, adoptarea cadrului regulatoriu de toate nivelele în vederea creării premiselor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu principiile ierarhiei, revizuirea prohibițiilor legale privind comercializarea și utilizarea pungilor și accesoriilor privind serviciile de masă, etc.
Menționăm că, Curtea de Conturi a realizat auditul performanței de mediu privind managementul deșeurilor din plastic cu scopul de a prezenta starea sistemului național de gestionare a acestuia în fața viitoarei ere de limitare a consumului de plastic, de a identifica zonele cu risc înalt de influență degradabilă asupra mediului și de a aduce o valoare adăugată domeniului prin impulsionarea consolidării capacităților manageriale în vederea luării deciziilor de îmbunătățire și schimbare a lucrurilor spre binele cetățeanului, cu impact minim asupra mediului.
Factorii decizionali din toate statele trebuie să se asigure că sistemele de gestionare a deșeurilor sunt bine sprijinite pentru a face față deșeurilor plastice actuale și viitoare. Uniunea Europeană (UE) atrage atenția asupra necesității de a majora rata de valorificare a deșeurilor din plastic, ceea ce presupune o colectare separată și o sortare calitativă, precum și o valorificare majorată, cu minimizarea eliminării plasticului la gunoiști. Republica Moldova se alătură treptat acestei tendințe globale în lupta împotriva poluării cu plastic.
Modelul actual de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova este unul simplu și primitiv, și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare, care de mai mulți ani este prerogativa UE. Potrivit experților, serviciile de colectare a deșeurilor există preponderent în localitățile urbane, dar și aici ponderea deșeurilor colectate separat, sortate și transmise spre reciclare este una infimă.
Pe teritoriul Republicii Moldova anual se identifică peste 1200 de gunoiști neautorizate, în care se acumulează deșeuri mixte, efectul cărora fiind unul negativ. Lipsa unei evidențe calitative a deșeurilor, nu permite auditului evaluarea cantitativă a celor din plastic printre cele eliminate în gunoiști. Însă potrivit datelor statistice se observă că, rata de reciclare a deșeurilor este foarte joasă, deoarece cca 90% din deșeurile generate sunt eliminate la gunoiști, iar plasticul, fiind deșeu voluminos, ocupă cca 40% din totalul deșeurilor eliminate.
Totodată, autoritățile de mediu în calitate de autorități de reglementare și supraveghere a pieței, nu au luat în calcul că în perioada 2019-2020 a continuat importul pungilor din plastic, ceea ce a produs în continuu efect negativ asupra mediului. Astfel, pe parcursul anilor 2018-2020, importul s-a majorat cu 500 tone de pungi din plastic, costul de intrare în țară a cărora a însumat de la 134 mil. lei în 2018 până la 169 mil. lei în anul 2020.
Prevederile legislative nu specifică clar care sunt ambalajele interzise de a fi comercializate, ceea ce permite tratarea ambiguă a normelor existente și servește temei pentru comercializarea ilicită continuă a pungilor de plastic.
Deși, poluarea cu deșeuri pare a fi un impact invizibil asupra sănătății și mediului, lipsa de acțiuni cruciale este un motiv real de îngrijorare, îndeosebi în lipsa unui sistem de management integrat al deșeurilor, care să asigure buna coordonare și funcționare atât a sistemului instituțional în general, cât și a sistemelor de monitorizare, informare și responsabilizare a poluatorilor ținând cont de situația în domeniu.
