Fiecare a șasea mașină din zece importată fără achitarea taxelor fiscale de persoanele cu probleme locomotorii este condusă de altcineva decât beneficiarul, iar 40 la sută dintre automobilele care ajung în Republica Moldova pe această cale sunt din clasa lux. Autoritățile admit că unele persoane și-ar putea însuși ilegal facilitățile vamale dedicate exclusiv acestei categorii vulnerabile, însă procurorii nu au până la moment niciun dosar penal în gestiune. Deși Serviciul Vamal a documentat peste 170 de cazuri de abuz și a emis decizii de recuperare a taxelor vamale neplătite în contul statului, procedura s-a dovedit a fi ineficientă, iar în vistieria statului a ajuns o parte nesemnificativă din suma totală. Între timp, autoritățile au schimbat regulile de joc - automobilele vor trebui importate deja reutilate, astfel fiind eliminate potențialele abuzuri. Beneficiarii declară însă că aceste modificări le vor îngreuna existența, deoarece vor cheltui mai mult pentru a aduce în țară mașina lor de vis.
Victor Malic are 42 de ani, iar de 20 de ani mișcarea sa depinde de scaunul cu rotile. Soarta a făcut ca tot viteza să-l lipsească de capacitățile locomotorii, fiind victima unui accident rutier, atunci când se afla la volanul unei motociclete. După o lungă perioadă de reabilitare peste hotare și readaptare la noile condiții de viață a decis să urce din nou la volan. Așa cum compensația unică de care beneficia pentru serviciile de transport nu acoperea nici pe departe necesitățile pe care le avea a decis să-și achiziționeze un automobil.
Se întâmpla acum doi ani, atunci când Victor s-a dezis de compensația pentru transport, care era în acel moment de 180 de lei, și a luat calea pregătirii actelor necesare pentru importul unei mașini fără achitarea taxelor vamale. A găsit un microbuz reutilat după propriile necesități în Germania, la un centru specializat pe suportul persoanelor cu dizabilități.
Victor povestește că, deși dizabilitatea sa nu poate fi mimată, dar mai ales ascunsă, acesta a avut de parcurs un drum lung până când a urcat la volanul noului automobil. Mai întâi de toate a trebuit să pregătească un nou set de acte care demonstrează gradul de invaliditate. Procedura de obținere a noului act confirmativ a durat mai bine de o lună.
A ajuns cu automobilul în vama Leușeni într-o seară din luna aprilie 2022. Chiar dacă avea pachetul de acte solicitat și agreat de structurile de stat responsabile de eliberarea certificatului de invaliditate nu a fost lăsat de vameși să treacă hotarul.
Discuțiile au avansat în scurt timp la nivel de ceartă, fără să-i fi fost adus vreun argument al refuzului. „Pur și simplu nu au dorit să-mi facă în mod gratuit procedura de devamare”, spune Victor, dând de înțeles că nimeni nu trece vama „fără taxe”.
Calea propusă de vameși era să lase mașina în vamă, să se deplasese la Chișinău și să facă acolo procedura de devamare, iar ulterior să mai facă un drum până la vamă să-și ridice mașina. Bărbatul s-a împotrivit acestei soluții și a încercat să-și apere drepturile fără să se miște din loc. Datorită insistenței i-a fost eliberat un act de tranzit și a fost lăsat să intre în țară ca ulterior să continue procedura la biroul vamal din capitală.
Devamarea putea fi făcută chiar în vamă, ne spune Victor, dar „nu au vrut să se complice sau nu știau pur și simplu că am dreptul să beneficiez de importul unui autoturism fără să achit taxe vamale, ceea ce... nu cred”.
„M-am apropiat la vamă la Leușeni, nu au dorit să facă devamarea pe loc acolo invocând faptul că nu cunosc, ceea ce nu prea cred. Mi-au făcut un tranzit și am venit la Chișinău, dar fără tranzit trebuia să o las în parcare la vamă, dar parcarea la vamă e cu plată 100%. Bani din start nu aveau cum să perceapă pentru că le-am spus din start că „bani nu sunt, facem totul după lege”. Ei sunt datori să facă acest lucru. Ei au invocat că nu au făcut niciodată și că nu cunosc, să zicem că așa e, deși nu cred. La un moment dat nici transit nu voiau să-mi dea, atunci am strigat puțin, am ridicat vocea și le-am spus că chem televiziunea. Când au auzit asta repede au făcut tot și: Drum bun!”, spune bărbatul.
În cele din urmă a ajuns la Chișinău, aici unde a și finalizat procedura.
Este știut faptul că facilitățile fiscale oferite persoanelor cu dizabilități le vine mănușă profitorilor. Pentru a scăpa de greul taxelor, unii își achiziționează bijuterii pe patru roți, iar procedura de devamare o fac pe seama celor care au fost condamnați de soartă să fie neputincioși și anume a celor cu nevoi speciale. În schimbul unor sume modeste de bani, aceștia acceptă ca situația lor vulnerabilă să fie folosită de profitori pentru a-și introduce în țară automobile luxoase fluturând în fața vameșilor actele pseudo-beneficiarului cu probleme locomotorii.
Pentru a tăia din lăcomia unora, aleșii poporului au intervenit în legislație. Astfel, conform noilor prevederi legislative, în vigoare din iunie 2023, persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor pot introduce în țară și plasa în regim vamal de import cu facilități fiscale și vamale, o dată la 5 ani, un mijloc de transport clasificat la poziția tarifară 8703, cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 inclusiv, reutilat în mod corespunzător.
Mai exact, automobilul trebuie să fie utilat cu agregate necesare și cu mecanisme speciale pentru adaptarea acestora corespunzător necesităților persoanelor cu dizabilități locomotorii – în acest caz, persoana cu dizabilități locomotorii este conducătorul mijlocului de transport cu destinație specială; sau să fie construite/adaptate special pentru transportarea persoanelor cu dizabilități locomotorii (rampă, elemente de fixare, loc pentru fixarea scaunului cu rotile etc.) – în acest caz persoana cu dizabilități locomotorii este pasager.
Autorii modificărilor, deputații partidului de guvernare Dorian Istratii și Sergiu Lazarencu, au precizat în momentul înregistrării propunerii că „aceste prevederi vor crea condiții necesare pentru facilitarea importului autoturismelor de către persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor”.
Un alt obiectiv al proiectului este eliminarea fenomenului de atragere a persoanelor cu dizabilități locomotorii în scheme dubioase ce țin de importul și utilizarea autoturismelor, și anume utilizarea de către persoane terțe contrar destinației finale, cu facilități vamale și fiscale. Numărul impunător de automobile luxoase care au fost importate cu facilități fiscale pune sub semnul întrebării utilizarea ulterioară a acestor automobile și, mai ales, destinația lor finală.
„S-a vrut mai bine, dar e mai rău decât era”
S-a vrut mai bine, dar rezultatul îngreunează și mai mult procedura de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Mai exact, multe persoane refuză confortul unui automobil personal din cauza costurilor mari pentru reutilare și pentru perfectarea actelor, astfel încât automobilul să bifeze cap-coadă cerințele unui transport cu „destinație specială”.
Aflăm aceste detalii tot de la Victor care ne-a spus că, în prezent, de facilități vamale beneficiază doar acei care importă un automobil total readaptat în funcție de necesitățile personale.
„Este diferență de cost. Plus la asta readapteaz-o în România, iarăși bani. Eu înțeleg de ce au introdus aceste modificări, dar e complicat pentru noi. Ar fi bine să găsească o altă metodă pentru aceia care au adus/aduc mașini pe seama noastră, dar nu așa să suferim noi pentru ei. E absurd, ne complică viața. De aici ne dau vămuire gratis, dar fă asta, asta și asta, 180 de lei pe lună și ajungi că poți să o vămuiești din banii propria, alții așa și fac”, spune Victor.
Peste 700 de automobile de lux cu „destinație specială” introduse în țară
La începutul anului curent, Curtea de Conturi a prezentat raportul de audit al conformității asupra activității Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.
În cadrul acestuia auditorii au constatat că utilizarea automobilelor de către beneficiari sau de însoțitorii legali ai acestora s-a efectuat cu abateri de la prevederile legislației. Auditul relevă că, „din totalul de 2.057 de automobile importate în perioada 2021 - 2023, 1.237 de automobile (cu facilități fiscale în sumă de circa minimum 77.962,4 mii lei și maximum 126.720,1 mii lei), sau 60,1% din numărul total al acestora, sunt în folosința persoanelor terțe, care nu au dreptul de a le conduce”.
• pentru 167 de dosare a fost imposibil de identificat diagnoza care a stat la baza acordării gradului de dizabilitate, deoarece dosarele sunt din perioada anilor 2016-2020, iar în sistemul informațional nu sunt scanate și introduse informațiile necesare;
• pentru 41 beneficiari lipsesc informațiile în sistemul informațional;
• pentru 18 beneficiari, conform diagnozelor medicale locomotorii stabilite și explicațiilor medicilor din cadrul Consiliului, aceștia nu sunt capabili de conducerea automobilului, deci există riscul de acordare neconformă a gradului de dizabilitate sau a permiselor de conducere.
Totodată, potrivit sursei citate, informațiile prezentate de Serviciul Vamal relevă că în perioada auditată au fost importate 785 de automobile din clasa lux (conform tipului și mărcii automobilului) în valoare de 80.125,4 mii lei, sau 40% din totalul automobilelor importate (BMW, Seria 5 – 85 de automobile; X5 – 3 automobile; Mercedes-Benz, Clasa E – 235 de automobile; GLK – 18 automobile; Volvo, XC90 – 107 automobile; Audi, Q5 – 3 automobile, A6 – 42 automobile etc.).
Curtea de Conturi a constatat următoarele probleme și neconformități:
-
indicarea neconformă a datelor/certificatelor oferite de către Consiliul Național de Determinare a Dizabilităților și Capacității de Muncă aferente persoanelor și deciziilor privind gradul de dizabilitate locomotorie;
-
aplicarea fragmentată a legislației naționale de către instituțiile implicate în coordonarea și supravegherea acordării facilităților fiscale oferite de stat;
-
lipsa monitorizării asupra aplicării normelor privind utilizarea de către beneficiarii sau însoțitorii legali ai acestora în scopul propus a automobilelor.
și a înaintat 25 de recomandări către instituțiile reponsabile, care până la sfârșitul anului trebuie să vină cu soluții pentru a remedia situația.
În cadrul aceleiași ședințe, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale din cadrul Ministerul Finanțelor, Corina Alexa, a precizat din numele instituției că „suportul pentru persoana cu dizabilități ar trebui să fie făcut prin alte metode decât cele de ordin fiscal”, mai ales că în cazul în care sunt depistate abateri capacitățile statului sunt limitate.
„În pofida efortului făcut de către Serviciul Vamal se mai constată iregularități și se constată că efortul care trebuie depus este unul considerabil. Din 2019 până în prezent avem 190 de cazuri documentate. În raport cu 160 deja s-au făcut acțiuni de executare silită. Partea complicată a acestor acțiuni e că și în cazul executării silite există impedimente, întrucât în cadrul procesului de administrare nu ai de la cine să încasezi. S-au constatat situații că persoana este într-adevăr cu dizabilitate, dar nu este beneficiarul efectiv al mijlocului de transport și să aplici o măsură de contravenție pur și simplu nu ai pe ce și asupra căror bunuri”, a susținut Alexa.
„Noul cadru normativ este o mare eroare”
Despre abuzuri ne-a vorbit și directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), Vitalie Meșter. Managerul asociației obșești a menționat pentru Anticoruptie.md că admite că „o persoană cu dizabilitate care nu are mijloace financiare suficiente să procure un automobil și nici nu-și dorește acest lucru oferă acest drept „contra-cost” unei alte persoane. Cea din urmă beneficiază în mod abuziv de situația unei persoane cu nevoi speciale.
Totodată, mai spune Vitalie Meșter, ultimele prevederi legale nu sunt în beneficiul persoanei cu dizabilități.
„S-a modificat cadrul normativ, dar aceasta este o eroare mare. O persoană care are dizabilitate locomotorie și suferă de mobilitatea unui picior, picior protezat, ea poate conduce o mașină cu cutie automată, nu este nevoie ca mașina să fie reutilată, nu are nevoie de ghidare manuală. Respectiv, acum o persoană pe de o parte are dreptul de a importa o mașină pe numele propriu cu scutire vamală pentru că este o persoană cu dizabilitate locomotorie, dar nu poate face acest lucru pentru că este obligat ca să reutileze acest automobil. Iar o altă situație este legată de un părinte care importă un automobil pentru copilul său cu paralizie infantilă, care din cauza stării de sănătate precare fizice nu are cum să conducă un automobile, respectiv automobilul este condus de un părinte, o rudă și tot nu are nevoie de reutilare”, a precizat directorul CDPD.
O altă problemă expusă de Meșter este că în Republica Moldova nu există stații de deservire auto care pot reutila astfel de automobile.
„Serviciul Vamal admite că unii abuzează de aceste facilități vamale”
Într-un răspuns oferit de Serviciul Vamal pentru Anticoruptie.md, instituția a precizat că admite că unii abuzează de aceste facilități vamale și că „acest fapt nu poate fi negat odată ce se constată cazuri de utilizare neconformă a acestor mijloace de transport”.
Menționăm aici că, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a precizat într-un răspuns pentru Anticoruptie.md că, „potrivit datelor parvenite de la Structurile teritoriale de asistență socială, pe parcursul anului 2023, circa 137 beneficiari, au renunțat la compensația pentru serviciile de transport în schimbul facilităților fiscale și vamale”. Aflăm de la Serviciul Vamal că în aceeași perioadă, pe parcursul anului trecut până în prezent de facilități fiscale și vamale au beneficiat doar 48 de persoane.
Comparând informațiile putem deduce fie că obligațiile birocratice taie din elanul persoanelor cu necesități speciale din dorința de a importa un autoturism, fie continuă schema profitorilor, fie sunt mai puțini doritori de a beneficia de facilitățile vamale.
În răspunsul de la Serviciul Vamal suntem informați că pe parcursul anului 2023 și primele cinci luni ale anului curent nu au fost propuși spre aplicarea sancțiunilor disciplinare funcționarilor vamali pe faptul favorizării importului de autoturisme folosindu-se de facilități fiscale destinate persoanelor cu dizabilități.
În ultimii trei ani, susține Serviciul Vamal au fost documentate 175 de cazuri prin care s-a depistat că autoturismul este condus de o persoană terță care nu are dreptul să facă acest lucru. Respectiv, inspectorii de control din cadrul Serviciului Vamal au întocmit decizii de regularizare în sumă de 31,77 milioane lei, mai exact de achitare a taxei de devamare. Din suma totală doar 7,65 milioane lei au ajuns înapoi în bugetul statului.
Responsabili din cadrul instituției au specificat pentru Anticoruptie.md că unii beneficiari recunosc că automobilul a fost folosit de o altă persoană care nu are acest drept și achită taxa vamală și acciza, în timp ce alții, marea majoritate, pur și simplu se împotrivesc constatării făcute de inspector și merg în judecată, de aici și procedura de recuperare a banilor de la acei care au obținut în mod abuziv dreptul de a importa un autoturism cu facilități vamale este practic blocată.
Niciun dosar în procuratură și niciun profitor pedepsit
Jurnaliștii Anticoruptie.md au încercat să afle dacă a răspuns cineva pentru foloasele necuvenite obținute la importul autoturismelor. În timp ce „în baza de date a Procuraturii Anticorupție nu au fost identificate careva investigații cu referire la faptele invocate” și nici în cea a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Procuratura Generală a avut nevoie de timp pentru pregătirea răspunsurilor la solicitarea făcută. Până în momentul publicării materialului nu a fost transmis niciun răspuns.
Compensația de puțin peste 200 de lei
Este de menționat faptul că persoanele cu nevoi speciale primesc o compensație anuală unică pentru serviciile de transport, în conformitate cu prevederile legale. Această compensație se stabilește de către structura teritorială de asistență socială, iar mijloacele financiare se alocă din bugetul de stat prin transferuri cu destinație specială către bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
La începutul anului 2023 numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități în Republica Moldova a constituit 168 mii persoane (6,5% din populația totală a țării), inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani (1,9% din numărul total al copiilor).
Pe parcursul anului 2023, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru Anticoruptie.md, 126 293 de persoane cu dizabilități au beneficiat de compensația pentru serviciile de transport.
Conform legii cu privire la modul de stabilire şi plată a compensației pentru serviciile de transport, mărimea compensației, pentru:
- persoanele cu dizabilități accentuate = 240,0 lei/trimestru;
- persoanele cu dizabilități severe și copiii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani = 480,0 lei, care include și compensația pentru persoanele care le însoțesc pe acestea.
Suplimentar la mărimile compensației menționate supra, persoanele cu dizabilități locomotorii (inclusiv copiii cu dizabilități locomotorii în vârstă de până la 18 ani) beneficiază, trimestrial, de un supliment în mărime de 270,0 lei.
Grup de lucru fără lucru
Întrebat ce pârghii are autoritatea centrală pentru a interveni astfel încât de facilități să beneficieze cu adevărat persoanele care au asemenea necesități?, secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, care a semnat răspunsul recepționat de CIJM, ne amintește de o ședință a Consiliului național pentru drepturile persoanelor cu dizabilități care a avut loc în data de 27 mai 2022, desfășurată la Parlamentul Republicii Moldova. La ședință au participat Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Agenția Servicii Publice, Poliția de Frontieră..
În cadrul acesteia, povestește Cușca „au fost prezentate toate problemele apărute în contextul implementării politicii respective, privind acordarea facilităților fiscale și vamale pentru importul de transport pentru persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor, inclusiv cu prezentarea propunerilor de îmbunătățire a cadrului existent. Astfel, a fost creat un grup de lucru la Ministerul Finanțelor, din care fac parte reprezentanți ai Serviciului Vamal și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, respectiv urmează examinarea și ajustarea, după caz, a cadrului normativ pentru îmbunătățirea mecanismului de import a mijloacelor de transport cu destinație specială, corespunzător necesităților persoanelor cu dizabilități locomotori”.
Potrivit Serviciului Vamal, în cazul importului mijlocului de transport, pentru a beneficia de facilităţile vamale şi fiscale, persoana cu dizabilităţi locomotorii sau reprezentantul acesteia urmează să prezente organului vamal, următoarele documente:
-
pașaportul tehnic în original şi copia de pe acesta;
-
actul de donație în original şi copia de pe acesta, care conține informații privind donatorul, beneficiarul, valoarea mijlocului de transport şi scopul – pentru utilizarea mijlocului de transport de către persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor sau pentru transportarea persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor, în cazul în care mijlocul de transport este acordat cu titlu gratuit (donație);
-
actul de identitate al beneficiarului în original şi copia de pe acesta;
-
certificatul de reutilare eliberat de stațiile/centrele tehnice autorizate în acest domeniu, care nu se află în Republica Moldova (tradus în limba română);
-
contractul de vânzare-cumpărare sau invoice-ul sau alt document comercial;
-
certificatul privind solicitarea beneficiarului de a renunța la compensații în schimbul facilităților fiscale şi vamale, eliberat de structura teritorială de asistență socială de la locul de trai;
-
procura în original şi copia de pe actul de identitate al reprezentantului – în cazul în care tranzacția se efectuează prin intermediul reprezentantului.
Conform procedurii legale, la momentul vămuirii, persoana cu dizabilități ale aparatului locomotor completează declarația pe propria răspundere, prin care se obligă să nu comercializeze, transmită în arendă, locațiune, uzufruct, leasing operațional sau financiar mijlocul de transport importat până la expirarea termenului de 5 ani de la data beneficierii de scutirea respectivă.
În cazul în care aceste prevederi nu se respectă, se calculează şi se achită taxa pentru proceduri vamale şi acciza, în funcție de capacitatea cilindrică a motorului și termenul de exploatare a mijlocului de transport.