La data de 27 februarie anul curent, Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei publice Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Care au fost progresele reale și care sunt perspectivele automatizării Registrului unic de licențiere?".
La şedinţă au fost prezenţi Valentin Guznac, directorul Camerei de Licenţiere, Eduard Hadei, director adjunct al Camerei de Licenţiere, Dumitru Calalb, şeful Serviciului E-transformare în cadrul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vasile Ciornîi, vice-directorul Î.S. „CRIS „Registru", Ghenadie Andruşca, specialist principal în Direcţia baze de date şi TI a Camerei Înregistrării de Stat, Matei Dohotaru, director adjunct al Departamentului reglementare şi supraveghere bancară al Băncii Naţionale a Moldovei, Marcel Oţel, şeful Direcţiei juridice şi reglementări în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Tatiana Ciobanu, şef adjunct al Direcţiei generale asistenţă juridică a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Gheorghe Lupan, şeful Departamentului reglementări, investiţii şi calitate al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Ala Baidauz, şeful Direcţiei reglementări a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.
Curtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Camera de Licențiere în vederea identificării registrelor, serviciilor şi proceselor interne de interes sporit, evaluării modului de aplicare a tehnologiilor informaţionale pentru eficientizarea activităţilor aferente, precum şi localizării zonelor problematice.
Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea eficienței activităților de automatizare în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător prin prisma furnizării de rezultate, obținere de plus-valoare și respectare a cadrului legal specific cu identificarea problemelor şi constrângerilor cu care se confruntă domeniul şi cu identificarea metodelor şi căilor adecvate de optimizare a rezultatelor.
Camera de Licenţiere este organul public de specialitate în subordinea Ministerului Economiei, care implementează politica statului în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, conform competenţei, şi care asigură controlul asupra respectării de către titularii de licenţe a condiţiilor stabilite prin legile ce reglementează expres activităţile licenţiate, a căror respectare este obligatorie la desfăşurarea genului respectiv de activitate.
În conformitate cu art.8 alin.(1) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001, în prezent, în Republica Moldova sunt supuse reglementării prin licențiere 44 de genuri de activităţi (dintre care: de către Camera de Licențiere - 32 de genuri de activitate; de către BNM - 1 gen de activitate; de către CNPF - 5 genuri de activitate; de către ANRE - 3 genuri de activitate; de către ANRCETI - 2 genuri de activitate; și de către CCA - 1 gen de activitate).
Se relevă că licențele reprezintă doar un segment din actele cu caracter permisiv destinate reglementării activității de întreprinzător. Astfel, de către diferite organe de specialitate mai sunt eliberate autorizații, patente, permisiuni, certificate, etc. În acest context, reformele guvernamentale îndreptate spre facilitarea activităților de întreprinzător ar trebui să ia în considerație perspectivele de unificare a instrumentelor de evidență a tuturor actelor cu caracter permisiv.
Echipa de audit a identificat numeroase impedimente şi limitări, care au generat rezultate modeste în automatizarea proceselor în domeniul reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Situaţia curentă reprezintă un risc pentru capacitatea Camerei de Licențiere de a atinge obiectivele în domeniul aplicării tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor întru micșorarea poverii administrative și facilitarea activității de antreprenoriat, conform prevederilor în cadrului legal.
În prezent, deşi s-au realizat mai multe activităţi ce au vizat direct sau indirect dezvoltarea Subsistemului informațional automatizat Registrul unic de licențiere în cadrul Camerei de Licențiere, se constată un nivel redus al performanţelor atinse la acest capitol şi o pondere scăzută a automatizării business proceselor aferente domeniului reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
Misiunea de audit a identificat diferiţi factori şi numeroase impedimente ale căror efecte nu au putut fi atenuate din cauza lipsei de activităţi structurate la capitolul gestiunii riscurilor şi managementului proiectelor. Astfel, în contextul complexităţii aspectelor necesare automatizării, efectele negative au avut un impact considerabil, fiind amplificate de situaţia nefavorabilă în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor la nivel de ţară, de subfinanţarea domeniului şi reticenţa factorilor externi.
Activități aferente implementării și dezvoltării Registrului menționat au fost efectuate în cadrul Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale - „Moldova electronică" în anul 2007, iar ulterior - în cadrul Proiectului „Reglementarea activității de antreprenoriat și administrarea fiscală" (USAID/BIZTAR).
În cadrul misiunii de audit s-a constatat că activitățile menționate n-au generat rezultatele scontate. Procesele aferente creării, implementării și dezvoltării Subsistemului informațional automatizat Registrul unic de licențiere nu au fost documentate corespunzător. În special, se accentuează lipsa Regulamentului de funcționare, Concepției, descrierii tehnice și a arhitecturii sistemului, precum și lipsa codului sursă. Acest fapt face imposibilă buna gestiune a sistemului, ajustarea și dezvoltarea lui.
Se atestă că scopurile trasate privind automatizarea Registrului unic de licențiere nu au fost atinse, iar în prezent posibilitățile de redresare a situației pot fi privite doar din perspectiva conceptualizării unei abordări noi asupra modului de automatizare a proceselor aferente domeniului licențierii. Astfel, în condițiile problemelor tehnice și funcționale existente, Subsistemul respectiv nu poate asigura la un nivel tolerant exactitatea, veridicitatea integritatea și disponibilitatea datelor. Acest fapt generează riscuri asociate și afectează direct procesul de formare și funcționare a altor sisteme importante, dintre care menționăm Registrul de stat al unităților de drept și serviciul electronic „e-licențiere".
Pentru serviciul electronic „e-licențiere", care este destinat solicitării on-line a eliberării/prelungirii sau reperfectării licenţei, din cauza problemelor tehnice și lipsa documentației aferente Subsistemului informațional automatizat Registrul unic de licențiere nu a putut fi asigurată interconexiunea serviciului electronic cu acesta, schimbul de date fiind ineficient. Persistența problemelor tehnice și lipsa de fiabilitate a acestuia pune sub pericol funcționarea serviciului electronic.
În cadrul programului de activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare", au fost planificate activități menite să îmbunătăţească și să simplifice procesul de eliberare și evidență a documentelor permisive, facilitarea procedurilor aferente reglementării micului business, inclusiv prin crearea „ghișeului unic" și desemnarea organului unic de licențiere - Camera de Licențiere.
În acest scop este necesară unificarea modului de automatizare a proceselor de eliberare și evidență a actelor cu caracter permisiv în cadrul Camerei de Licențiere în baza unei soluții fiabile, flexibile și scalabile. Astfel, pentru a exclude urmările aferente materializării riscurilor ce reies din problemele existente în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, urmează a fi efectuate investiții inteligente și asigurată creșterea numărului personalului specializat.
În prezent Camera de Licențiere, precum și majoritatea instituțiilor de stat se confruntă cu probleme în asigurarea unei gestiuni conforme și eficiente a domeniului TIC din mai multe motive, după cum urmează:
- Lipsa posibilității de a asigura instituția cu suficient personal calificat în domeniul TIC și fluctuația mare a acestuia.
- Nivelul general scăzut al cunoștințelor și culturii angajaților în domeniul TIC.
- Lipsa directivelor strategice de dezvoltare a domeniului TIC și necorelarea inițiativelor în domeniu cu obiectivele strategice ale instituției.
- Investițiile nesemnificative și lipsite de continuitate în domeniu.
- Ineficiența proceselor interne din perspectivele automatizării acestora.
- Lipsa descrierii business-proceselor și modificări frecvente în cadrul de reglementare și metodologic.
- Reglementarea incompletă a domeniului TIC în țară.
- Lipsa sau inexactitatea și indisponibilitatea surselor informaționale, a clasificatoarelor și a identificatorilor.
În situația curentă, reieșind din importanța domeniului, dependența de circulația datelor și beneficiile ce vor putea fi obținute prin automatizarea proceselor, este esențială conlucrarea constructivă între părțile interesate: Ministerul Economiei; MTIC; Camera de Licențiere; Î.S. „CRIS „Registru""; Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" și alte instituții ce eliberează acte cu caracter permisiv.
Pentru a putea identifica căile univoce în abordarea problemelor existente la capitolul aplicarea pe larg a tehnologiilor informaţionale şi automatizarea proceselor, este primordială implicarea mai activă şi eficientă a Guvernului în gestiunea şi monitorizarea proiectelor de automatizare, precum şi în stabilirea corectă a priorităţilor de finanţare.
Implicarea tuturor instituţiilor de stat care au domenii de responsabilitate aferente formării primare sau înregistrării datelor şi evenimentelor în crearea unui spaţiu informaţional integrat unic la nivel de ţară trebuie privită drept sarcină primordială, care urmează a fi promovată de Guvern şi de instituţiile abilitate în domeniu.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului consolidat de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.