Înregistrarea video a ședinței
Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței din 26 mai curent, Raportul auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016.
Executarea silită constituie un ansamblu de măsuri/acțiuni întreprinse de organele de stat abilitate (SFS, SV, executorii judecătorești, etc.) pentru perceperea forțată a obligației fiscale/vamale, taxei de stat și altor plăți față de BPN.
În Republica Moldova instituțiile cu atribuții în reglementarea și administrarea restanțelor în bugetul public național (BPN), inclusiv prin executare silită, sunt: Ministerul Finanțelor (MF) - cu atribuții de reglementare; Serviciul Fiscal de Stat (SFS) - cu atribuții de administrare și colectare a obligațiilor fiscale cu cele 36 de Inspectorate Fiscale Principale de Stat (IFST); Serviciul Vamal (SV) - cu atribuții de colectare a obligațiilor vamale; Ministerul Justiției (MJ) și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ) - cu atribuții de supraveghere a activității executorului judecătoresc care exercită atribuții de executare a documentelor executorii.
Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management financiar și control organizat de autoritățile cu atribuții de executare silită garantează conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN.
În cadrul acestei misiuni, auditul public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: „Mecanismele instituite pentru aplicarea măsurilor de executare silită în vederea încasării veniturilor în BPN sunt funcționale și eficace?".
Sfera auditului a cuprins evaluarea implementării cadrului normativ-legal privind modul de executare silită a obligațiilor fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în BPN, precum și a responsabilităților autorităților implicate în procesul de administrare a domeniului respectiv.
Cele mai semnificative constatări și deficiențe aferente responsabilităților ce revin Serviciului Fiscal de Stat în domeniul auditat atestă următoarele.
Nivelul actual al restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți, înregistrează o descreștere însumând 1826,0 mil.lei la data de 31.12.2016. Această diminuare reprezintă un fenomen determinat de înscrierea obligaţiilor fiscale restante/datorate în evidenţă specială a 2590 de contribuabili, în sumă de 4717,8 mil.lei, ceea ce constituie de circa 2,1 ori mai mult în anul 2016 faţă de 2014. Astfel, ca urmare a faptului că acestea, potrivit cadrului legal, nu se consideră restanţe pe perioada aflării în evidenţă specială, creează impresia îmbunătăţiri situaţiei la capitolul restanţa contribuabililor faţă de bugetul public naţional. In aceste circumstanţe, valoarea generală a obligaţiilor fiscale datorate, inclusiv a celor înscrise în evidenţa specială, constituie 6543,8 mil.lei, dintre care cele raportate de Serviciul Fiscal de Stat ca restanţe însumează 1826,0 mil.lei.
Aplicarea de către organele fiscale a celor 4 măsuri de executare silită prevăzute legal se rezumă, în cea mai mare parte, la încasările de pe conturile bancare ale contribuabililor restanţieri, care în anii 2014-2016 constituiau suma totală de 1844,3 mil.lei, sau 79,0% din totalul sumelor încasate silit (2335,4 mil.lei). Ca rezultat al aplicării celorlalte 3 măsuri, au fost încasate 491,1 mil.lei, sau 21,0% comparativ cu totalul sumelor încasate silit.
Performanța procesului de aplicare a sechestrelor afectează rezultatele şi eficacitatea încasării plăţilor restante faţă de buget. Astfel, deficienţele în procesul de aplicare a sechestrelor sunt cauzate de: instituirea cu întârziere a sechestrelor, de la 1 lună până la 3 ani; aplicarea sechestrelor pe bunurile greu comercializabile şi/sau aplicarea sechestrelor pe bunurile a căror valoare depăşeşte considerabil restanţele obligaţiilor fiscale ale contribuabililor; ridicarea sechestrelor cu întârziere în cazurile de înstrăinare a bunurilor etc. Totodată, lipsa controlului asupra respectării prevederilor Codului fiscal a condiţionat înstrăinarea bunurilor sechestrate de către contribuabili în perioada 2014-2016 în valoare de 5,4 mil.lei, iar aplicarea sechestrelor asupra roadei viitoare implică riscuri sporite de înstrăinare a producției agricole recoltate. Aceste circumstanțe sporesc efectul apariției riscurilor de neonorare a obligațiilor faţă de stat, fapt ce diminuează încasările aferente bugetului public național.
Diminuarea controlului efectiv al Serviciului Fiscal de Stat asupra procesului de executare a documentelor executorii în beneficiul statului de către executorii judecătorești a condiționat neîncasarea în termen a restanțelor față de buget.
Cele mai semnificative constatări și deficiențe aferente responsabilităților ce revin Serviciului Vamal în domeniul auditat denotă următoarele.
Măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalitate raportarea veridică a volumului restanţelor administrate, care nu includ penalităţile aferente plăţilor de bază restante. Situaţia este generată de neactualizarea/necalcularea obligaţiilor vamale restante în Sistemul Informaţional Automatizat al Serviciului Vamal. în aceste circumstanţe persistă riscurile de neîncasare în deplină măsură a obligaţiilor vamale restante.
Obligațiile vamale restante față de bugetul de stat, administrate și raportate de Serviciul Vamal la 31.12.2016, au însumat 319,5 mil.lei, acestea fiind înregistrate de 653 de plătitori vamali restanțieri. Se menționează că suma totală a restanței este în creștere cu 12,3 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului 2015, iar obligațiile vamale restante în anul 2015 s-au diminuat, față de 2014, cu 28,9 mil.lei, sau cu 8,6%.
Aparatul central al Serviciului Vamal nu a monitorizat şi nu a coordonat procesul de organizare a activității de executare silită de către birourile vamale, nefiind asigurată nici raportarea acţiunilor de executare silită de către acestea. Concomitent, aplicarea insuficientă a măsurilor de executare silită şi conlucrarea neconstructivă între Serviciul Vamal şi executorii judecătoreşti condiţionează formarea restanţelor nerecuperabile în volum deplin ca urmare a deschiderii procedurii de insolvabilitate.
Cele mai semnificative constatări şi deficienţe analizate prin prisma responsabilităţilor ce revin Ministerului Justiției, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătoreștișşi executorilor judecătoreşti în procesul de executare silită a obligațiilor restante față de bugetul public național denotă următoarele.
Gestiunea silită a restanţelor faţă de buget de către executorii judecătorești este defectuoasă şi compromisă de mai multe încălcări. Astfel, informaţiile prezentate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti nu asigură raportarea şi, respectiv, cunoaşterea de către Parlament, Guvern, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenţei, societatea civilă etc. a volumului real al restanţelor înaintate spre executare, nivelul de încasare şi transferare la buget. Rezultatul executării silite de către executorii judecătoreşti indică un nivel redus al încasării mijloacelor bănești în beneficiul statului. Astfel, la situaţia din 31.12.2016, în gestiunea executorilor judecătoreşti erau înregistrate circa 113,9 mii de documente executorii în valoare cumulativă de circa 781,0 mil.lei, constituite din plăţile neachitate în termen (restanţe) la: obligaţiile fiscale şi vamale, taxele de stat aplicate de instanţele judecătoreşti, amenzi, penalităţi etc. Conform datelor sistematizate de audit, nivelul mediu, pe anii 2014-2016, de executare a documentelor executorii aferente bugetului public naţional constituie 20,6%, sau 177,7 mil.lei.
Lipsa de supraveghere și control din partea organelor abilitate (Ministerul Justiției, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat) a determinat mai multe neconformități în activitatea executorilor judecătorești ce ține de executarea silită. Astfel, 119 din 175 de executori judecătorești, sau 68%, nu au fost supuşi controalelor din data investirii în funcţie (a. 2010) până în prezent.
În baza riscurilor estimate de audit, Curtea de Conturi a solicitat Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controalelor fiscale la 30 de executori judecătoreşti. Astfel, printre cele mai semnificative neconformităţi se semnalează: (i) depăşirea termenului legal de distribuire a sumelor încasate în buget, de la 1 zi până la 5 ani, şi menţinerea mijloacelor încasate silit în conturile curente speciale ale acestora; (ii) netransferarea în termene legale în buget (în 1495 de cazuri) a mijloacelor încasate din obligațiile restante (taxa de stat, obligațiile fiscale/vamale, amenzi, penalități și alte plăţi), în sumă totală de circa 1,8 mil.lei; (iii) dezafectarea mijloacelor băneşti, în sumă de 30,5 mil.lei, rezultate din executarea silită, prin depunerea acestora în contul de depozit şi obţinerea dobânzii în conturile proprii de onorarii în sumă de 1,2 mil.lei.
Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.