Astăzi, la iniţiativa Curţii de Conturi a fost organizată o masă rotundă privind problema managementului deşeurilor menajere solide. În cadrul evenimentului au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor publice abilitate în acest domeniu (Comiisia Parlamentară economie, buget şi finanţe, Ministerul Mediului, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Ecologic de Stat, Primăria mun Chişinău, Ministerul SĂnătăţii şi Cancelaria de Stat), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile (Mişcarea Ecologistă din Moldova şi Transparency International) şi mass-media.
În cadrul mesei rotunde au fost puse în discuţie problemele identificate de către Curtea de Conturi în procesul auditului mediului, precum şi o serie de probleme enunţate de către entităţile prezente. Totodată, s-a discutat şi despre o serie de soluţii şi paşi concreţi care ar putea servi drept pistă de pornire în rezolvarea problemei ecologice per ansamblu.
Acest eveniment a fost o premieră pentru Curtea de Conturi, care consideră că este de responsabilitatea fiecărei instituţii implicarea în soluţionarea problemei ecologice, mai ales că şi auditul realizat pe marginea acestui subiect este o premieră pentru ţară şi a fost executat la solicitarea organizaţiilor internaţionale din grupul cărora Curtea de Conturi a Republicii Moldova face parte.
Mai jos este prezentat raportul controlorului superior de stat, Olesea Djurenco, responsabilă de auditul mediului.
„Situaţie alarmantă în domeniul gestionării deşeurilor menajere solide”
Constatări şi probleme identificate în cadrul auditului efectuat de Curtea de Conturi
În cadrul auditului au fost constatate un şir de probleme alarmante în acest domeniu.
1. Astfel, conform datelor înregistrate, în anul 2009 numărul total al depozitelor de deşeuri menajere solide (gunoişti) a crescut cu 109 depozite, comparativ cu anul 2008, constituind 1868 depozite, din care doar 55% (1026) sînt depozite autorizate (cu 45 mai multe comparativ cu anul 2008).
Suprafaţa ocupată de gunoişti în anul 2009 a crescut cu 312,3 ha comparativ cu anul 2001 şi a constituit 1415,0 ha, din care gunoişti autorizate – 971,7 ha şi neautorizate – 443,3 ha.
O creştere considerabilă a înregistrat şi volumul deşeurilor menajere acumulate în anul 2009 pe platformele/rampele de depozitare autorizate şi neautorizate cu 39,7 mil. m3 comparativ cu anul 2001, înregistrînd la finele anului 2009 volumul de 45,7 mil. m3.
2. O altă problemă fundamentală este modificarea structurii morfologice a deşeurilor în ultimii 10 ani, în care s-a majorat cota deşeurilor fabricate din plastic, sticlă etc. Astfel, în componenţa volumului deşeurilor depozitate sînt şi deşeurile cu o perioadă îndelungată de descompunere ca: plasticul - 100-1000 ani, sticlă - 1000-4000 ani.
Depozitarea acestor deşeuri, care nu se descompun în timp, duce la poluarea solului, la imposibilitatea utilizării acestor terenuri timp de o perioadă îndelungată.
Totodată, o mare parte din deşeurile din plastic poate fi reciclată, ceea ce nu doar contribuie la protecţia mediului, ci şi reprezintă o activitate cu un avantaj economic.
Cu toate că conform Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000, au fost prevăzute măsuri de colectare separată a deşeurilor, acesta nu a fost realizat.
Proiectele finanţate din FEN în anii 2008-2009 (40 proiecte) în sumă de 7415,2 mii lei au fost destinate creării unor rampe de depozitare a deşeurilor, procurării mijloacelor de transport, construcţia unor platforme de precolectare a deşeurilor, precum şi pentru procurarea containerelor, nefiind finanţate proiecte privind implementarea colectării separate cu prelucrarea ulterioară a deşeurilor.
3. Un risc major pentru mediul înconjurător în Republica Moldova reprezintă depozitarea pe sol, care este metoda cea mai utilizată pentru eliminarea deşeurilor, deoarece în rezultatul descompunerii lor devin periculoase cauzînd prejudiciu acestuia, prin infiltrarea toxinelor în sol şi emisiilor de gaze în atmosferă. În acelaşi timp depozitarea se efectuează în lipsa unor reglementări procedurale aprobate pentru a selecta, construi (amenaja) şi autoriza terenurile (locurile) pentru eliminarea deşeurilor, ceea ce determină crearea unor rampe de deşeuri neadecvate. În timpul vizitelor în teritoriu, s-a constatat că depozitele nu sînt amenajate în modul care să asigure protecţia mediului înconjurător.
4. Autorităţile administraţiei publice locale în majoritate nu dispun de servicii care ar colecta, transporta şi depozita deşeurile menajere solide, ca rezultat deşeurile se evacuează în mod dezorganizat (în unele cazuri de populaţie de sine stătător) în locuri neautorizate, creînd numeroase gunoişti stihiinice. Anual se identifică peste 3000 de astfel de gunoişti, cu o suprafaţă de peste 443,3 ha. În cadrul vizitelor în teritoriu, auditul, de asemenea, a constatat locuri de depozitare neautorizată, care nu doar influenţează negativ asupra mediului, ci şi creează o imagine neestetică.
5. O problemă a fost identificată pentru mun. Chişinău, deoarece termenul de exploatare a Gunoiştii municipale, aflate în s.Ţînţăreni, r-nul Anenii Noi, expiră la finele anului 2010, Consiliul municipal Chişinău nedispunînd de soluţii la acest capitol.
O intenţie de soluţionare a acestei probleme a fost contractarea construcţiei uzinei de ardere a deşeurilor, însă pentru care nu există reglementări în ceea ce priveşte construirea, valori-limită pentru emisii, precum şi autorizarea de funcţionare a acestora.
6. Nu s-au creat condiţii de incinerare a deşeurilor medicale şi nu au fost create crematorii. Lipsa crematoriilor şi cuptoarelor de incinerare agravează situaţia din domeniul depozitării deşeurilor, deoarece apare şi riscul contaminării solurilor şi apelor în urma depozitării unor deşeuri infecţioase. Astfel spitalele sînt puse în situaţia de a transporta deşeurile generate, inclusiv cele infecţioase, la depozitele de deşeuri menajere. La unele spitale există cuptoare de incinerare, însă din lipsa unor reglementări şi cerinţe faţă de acestea nu poate fi evaluat impactul funcţionării acestora asupra mediului, precum şi de a analiza raportul dintre avantajul şi prejudiciul adus mediului. Totodată, spitalele, în localităţile unde nu există servicii funerare, nu pot organiza înhumarea deşeurilor pato-morfologice, practicîndu-se transmiterea lor persoanelor fizice, acestea urmînd să le înhumeze.
Auditul denotă că cauzele ce determină problemele pentru acest domeniu au fost:
1. Cadrul juridic la capitolul reglementarea deşeurilor menajere solide conţine mai multe carenţe, goluri, imperfecţiuni ale normelor de drept, ele fiind lipsite de precizie, sau sînt depăşite.
2. În republică nu există o strategie generală cu privire la gestionarea deşeurilor şi modul de optimizare a spaţiilor de eliminare a deşeurilor, nu au fost efectuate careva evaluări oficiale privind necesităţile republicii, precum şi a situaţiei actuale şi a posibilităţilor de remediere. Aceasta cauzează existenţa unui număr exagerat de depozite pe teritoriul ţării.
3. Sistemul de monitorizare nu asigură prevenirea şi lichidarea la timp a consecinţelor impactului negativ asupra mediului a deşeurilor menajere solide, aceasta fiind cauzat de: neprecizarea exhaustivă a responsabilităţilor pentru autorităţile publice de toate nivelele şi pentru toate domeniile şi ramurile de activitate, lipsa pîrghiilor şi metodologiilor de realizare, lipsa criteriilor reglementate.
4. Statul nu dispune de o capacitate tehnologică suficientă pentru colectare, reciclare sau recuperare a deşeurilor şi pentru utilizarea lor ca materie primă secundară pentru alte procese tehnologice, ceea ce determină că majoritatea deşeurilor generate ajung la gunoişti, conţinînd materii utile precum sticlă, metal, hîrtie, plastic, precum şi deşeuri medicale potenţial infecţioase etc.
5. Nu există politici de reglementare a preţurilor de evacuare a deşeurilor care să includă şi costurile pentru întreţinerea depozitelor şi recultivarea ulterioară a acestora. Nu au fost determinate procedurile de elaborare a normativelor de depozitare a deşeurilor, precum şi nu au fost stabilite limite de depozitare a acestora, deşi aceasta este prevăzut de lege.
6. Nu în ultimul rînd este de menţionat şi lipsa responsabilităţii unei mare părţi a populaţiei de toate vîrstele, care nu conştientizează pericolul privind degradarea continuă a mediului, ceea ce prezintă o afectare directă a sănătăţii întregii societăţi.
În urma celor relatate se constată că sistemul actual pentru reglementarea şi gestionarea colectării şi eliminării deşeurilor solide din Republica Moldova nu este eficace şi nu minimizează efectele negative asupra mediului în urma eliminării deşeurilor.