CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Cea mai mare problemă a sistemului de sănătate nu este lipsa banilor, ci lipsa interesului de a-i folosi corect. Numai anul trecut au fost cheltuiți defectuos peste 70 de milioane de lei din totalul de 94 de milioane, pe care CNAM i-a alocat pentru proiecte de dezvoltare. Cu alte cuvinte, 90 la sută din bani, sau peste 3,5 milioane de euro, au fost cheltuiți cu abateri, nereguli și în ultimă instanță - fără eficiență.
Licitații fără caiete de sarcini, prețuri umflate, tehnică scumpă, dar de proastă calitate și bani aruncați în vânt pentru diverse penalități - astfel se cheltuie banii în sistemul de sănătate, bani despre care vorbim într-una că sunt prea puțini.
Un raport al Curții de Conturi a scos în evidență numeroase probleme la capitolul cheltuieli în sănătate. Cea mai mare se atestă la proiectele de finanțare din Fondul de dezvoltare al CNAM. Astfel, banii din 8 proiecte, care au atins suma de 94 de milioane de lei, cea mai mare sumă, adică peste 70 de milioane au fost folosiți neconform, a precizat Liuba Bulimaga, auditor la Curtea de Conturi.
De exemplu, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie a organizat o licitație repetată pentru procurarea unui sistem de navigare intraoperatorie, după ce a câștigat un proiect din banii CNAM. Însă cu două zile înainte de a avea loc licitația au fost adăugate în caietul de sarcini accesorii adiționale, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare, de la 5,7 milioane de lei la 8,8 milioane de lei, chiar dacă instituția nu avea bani suficienți pentru a achita, înregistrând datorii.
Cumpărat cu milioane și dat „de pomană"
Un alt caz de utilizare ineficientă a banilor a fost înregistrat la Spitalul Clinic Republican, unde s-au cheltuit peste 10 milioane de lei, pentru reparația a trei secții - secția consultativ diagnostică, secția morfotapologică, Endourologie și de aritmii cardiace, pentru ultima fiind cheltuite 6,7 milioane lei. În scurt timp, însă aparatul procurat pentru această secție a fost transmis cu titlu gratuit Institutului de Cardiologie.
Neconformități au fost identificate și la Centrul Republican de Diagnostic, care a organizat o licitație încălcând toate normele legale privind achizițiile publice. Auditorii au constatat că instituția a înregistrat datorii de peste 21 milioane de lei, după ce a inclus în caietul de sarcini cerințe de acomodare a spațiilor pentru amplasarea unor echipamente fără a specifica volumul și cantitatea lucrărilor necesare. Chiar dacă a existat un singur ofertant, iar instituția nu avea bani pentru a achita toate lucrările, câștigătorul a fost desemnat.
În același context - o altă situație paradoxală. Spitalele își asumă obligații financiare ale firmelor importatoare de medicamente. Mai exact, un agent economic care urma să procure medicamente costisitoare în volum de 64 milioane de lei „a transferat obligațiile contractuale" către cele cinci spitale care le-au solicitat, aceea fiind nevoite să suporte cheltuieli, ocupându-se de procurări.
Problema, spun auditorii, este că CNAM adoptă spre finanțare proiecte în sume foarte mari fără să țină cont de capacitatea de plată și fără să verifice dacă instituțiile își duc proiectele la bun sfârșit. Astfel, s-a ajuns la situații când CNAM pur și simplu nu mai avea de unde să achite bani pentru unele proiecte câștigate, fiind înregistrate 106 cereri de finanțare către spitale, în valoare de 57 milioane lei.
Directorii de spitale sunt de vină
La rândul lor, responsabilii din cadrul CNAM se justifică, spunând că nu au resurse disponibile pentru efectuarea controalelor în teritorii, care ar verifica dacă banii sunt valorificați sau nu. „Noi facem verificări în baza facturilor pe care le primim și mai puțin mergem în teritoriu să verificăm proiectele de construcție și modul în care se implementează. Aici ar trebui să intervină și alte structuri", a spus vicedirectorul CNAM, Iurie Osoianu. De altfel, responsabilii spun că vor adopta proiecte cu termene extinse de implementare, ceea ce le-ar permite managerilor să-și ducă la bun sfârșit proiectele. Mai mult, reponsabilii de la CNAM dau vina și pe managementul directorilor de spitale.
„Au fost situații când angajamentele asumate au fost mai mari decât capacitățile. Motive sunt diferite. Capacitățile noastre de monitorizare sunt mici, dar există întrebări referitor la răspunderea managerială a fiecărui conducător. Noi nu ne eschivăm de la răspundere, dar trebuie să existe o diferențiere a răspunderii companiei și răspunderea managerilor de spitale", și-a expus opinia vicedirectorul Diana Grosu-Axenti.
Pentru anul 2014 CNAM dispunea de 218 milioane de lei pentru proiecte investiționale, însă valoarea contractelor nefinanțate a ajuns la 230 de milioane de lei.
