Actualizat: Sîmbătă, 20 Iulie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Ministerul Mediului şi Fondul Ecologic Naţional – subiecte ale auditului CCRM

  • 25.11.2013
  • 582

Raportul auditului regularităţii executării bugetului și gestionării patrimoniului public la Ministerul Mediului şi utilizării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional pe anul 2012 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 25 noiembrie 2013.

La şedinţă au fost prezenţi Valentina Ţapiş, viceministrul Mediului, vicepreședintele Consiliului de administrare al Fondului Ecologic Național (FEN), Marin Adam, directorul Agenției  „Apele Moldovei", Viorel Pană, şef adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice al Ministerului Finanţelor, Maria Malic, şeful Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă am Ministerului Mediului (MM), Elena Creangă, şeful Serviciului evidenţă şi control al FEN, Igor Suruceanu, directorul Î.S. „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chișinău", Nistor Mîța, directorul Î.S. „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ștefan Voda", Vasile Cojocari, directorul Î.S. „Direcţia Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca", Chiril Sîrbu, directorul Î.S. „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Hînceşti", precum şi alte persoane oficiale.

Scopul misiunii de audit a fost examinarea, dacă Raportul pentru anul 2012 privind executarea bugetului Ministerul Mediului şi Fondului Ecologic Naţional nu prezintă denaturări semnificative și dacă documentul oferă o imagine reală a situației financiare și a celei patrimoniale, iar tranzacțiile financiare au fost efectuate regulamentar.

În funcție de riscurile evaluate şi având în vedere obiectivele misiunii de audit, a fost auditat Ministerul Mediului (inclusiv Fondul Ecologic Național), precum şi au fost acumulate probe de audit la unii beneficiari ai proiectelor finanțate din contul Fondului Ecologic Național.

Informaţie generală

Ministerul Mediului este organul central de specialitate al administrației publice care elaborează și promovează politica statutului în domeniul protecției mediului și utilizării raționale a resurselor naturale, managementului deșeurilor, conservării biodiversității, cercetărilor geologice, folosirii și protecției subsolului, hidroameliorației, gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu apă și canalizare, reglementării activităților nucleare și radiologice, controlul ecologic de stat, hidrometeorologiei și monitoringului calității mediului.

Fondul Ecologic Naţional (FEN) a fost creat în conformitate cu prevederile Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993 şi Hotărîrea Guvernul nr. 988 din 21.09.1998 despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice, având drept scop colectării de mijloace suplimentare pentru finanţarea măsurilor de protecţie a mediului şi de reconstrucţie a ecosistemelor.

Veniturile FEN în 2012 au constituit 235,6 mil. lei, inclusiv: mijloace transferate de către fondurile ecologice locale (30% din veniturile totale ale acestora) -  3,2 mil. lei şi plata pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului - 232,5 mil. lei.

În anul 2012 Consiliul de administraţie a FEN a examinat 442 proiecte, dintre care au fost aprobate spre finanţare 212 proiecte în sumă de 206,4 mil. lei. În anul 2012 din mijloacele FEN au fost finanţate 367 proiecte (cu alocaţii aprobate de 324,0 mil. lei), din care 39 proiecte aprobate în anul 2010 şi 189 în 2011. Valoarea totală a finanţării acestor proiecte în perioada 2010 - 2013 (6 luni) a constituit 345,2 mil. lei.

 Auditarea procedurilor existenţe în cadrul FEN la etapa de aprobare, implementare, monitorizare şi finalizare a proiectului s-a efectuat prin verificarea a 38 proiecte (10%) cu valoarea finanţării aprobate de 183,0 mil.lei şi transferurilor efectuate din FEN în sumă de 122,8 mil. lei (35,6%). 

Constatări de audit

Ministerul Mediului 

Ministerul Mediului (MM) nu a întreprins suficiente acţiuni în vederea implementării  prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern, controlul intern la instituţie fiind în stadiul incipient.

Achizițiile publice în cadrul MM au fost efectuate cu abateri de la legislația în vigoare, care se exprimă prin: lipsa planurilor anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice, cazuri de divizare a achizițiilor publice în scopul aplicării unor alte proceduri de achiziție decât cele prevăzute de actele normative și legislative în vigoare etc.

Modul de salarizare a personalului finanţat din FEN este lipsit de suport legal şi normativ, aprobarea salarizării fiind făcută de MM, invocînd prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1108 din 25.09.2006, care în realitate nu se regăsesc. Contrar cadrului legal-normativ în vigoare, angajaţilor MM, care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul mediului, din contul mijloacelor FEN le-au fost achitate premii pentru realizarea măsurilor de protecţie a mediului în sumă de 242,5 mii lei, fiind suportate cheltuieli de 306,8 mii lei (inclusiv contribuţii sociale şi medicale).

Deşi în Raportul auditului Fondului Ecologic Național pentru perioada anilor 2008 - 2009, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21.05.2010 s-a indicat că alocarea mijloacelor FEN pentru premiere s-a efectuat în lipsa „criteriilor de evaluare, a aportului real al personalului, a rezultatelor obţinute în domeniul protecţiei mediului de către fiecare angajat al ministerului şi membru al Consiliului care au beneficiat de premii", aceste abateri au fost constatate şi în prezent. Astfel, pentru rezultatele activității trimestriale în 2012 (după data de 01.04.2012) au fost acordate premii în sumă de 112,8 mii lei (din alocaţiile de bază) şi 163,7 mii lei din alocaţiile FEN, în lipsa unor prevederi legale în acest sens.

Statutul juridic al 6 oficii şi 3 unități de implementare a proiectelor formate pe lângă MM, este neuniform şi nu corespunde cadrului legal existent, iar în unele cazuri competențele acestora parţial se suprapun cu atribuţiile MM în ceea ce priveşte elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor de mediu, cooperarea internaţională, etc.

Pentru recuperarea datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat în sumă de 3207,1 mii lei, au fost întreprinse măsuri insuficiente şi ineficiente. De menţionat că MM nu are stabilite criterii clare de determinare a datoriilor debitoare cu termen expirat de achitare formate urmare a valorificării mijloacelor FEN alocate diferitor proiecte, care la 31.12.2012 constituiau 18,8 mil. lei.

MM a autorizat achitarea în anul 2012 a serviciilor de consultanţă în sumă de 792,0 mii euro, fără a se asigura de prestarea efectivă a acestora. Auditul a constatat că doar o parte din prevederile contractuale au fost executate de consultant, iar compania beneficiară de consultanţă a implementat doar parţial unele recomandări a consultanţilor.

Verificările conformării cerinţelor şi recomandărilor rezultate din auditurile realizate anterior de către Curtea de Conturi indică faptul că managementul MM nu a depus eforturile necesare pentru implementarea recomandărilor. Astfel, din totalul de 11 de recomandări înaintate în Raportul aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21.05.2009, MM a implementat parţial doar 4 recomandări.

Fondul Ecologic Naţional

Misiunea de audit a stabilit prezența unui vădit conflict de interese la aprobarea unor proiecte, un membru al Consiliului de administrare fiind și conducătorul şi fondatorul instituțiilor beneficiare sau a furnizorilor, antreprenorilor antrenaţi în executarea proiectelor. Pe parcursul anilor 2011-2012, Consiliul de administrare al FEN a aprobat finanțarea a două proiecte ecologice, pentru realizarea cărora Uniunii pentru valorificarea Deșeurilor ,,Pentru o Moldovă Curată" au fost alocate 2 353,2 mii lei și, respectiv, AO ,,Asociația pentru valorificarea deșeurilor" - 250,0 mii lei. Membrul Consiliul de administrare al FEN - reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în perioada 29.03.2010-18.05.2012 a fost concomitent şi conducător al Uniunii pentru valorificarea deșeurilor ,,Pentru o Moldovă curată" și AO ,,Asociația pentru valorificarea deșeurilor". De asemenea, această persoană a beneficiat de remunerări de la 2 furnizori de mărfuri, contractaţi de beneficiarii acestor proiecte. Contractarea antreprenorilor şi furnizorilor în ambele proiecte s-a efectuat netransparent şi cu nerespectarea prevederilor legale.

Contrar prevederilor regulamentare, la 18.05.2012 Consiliul de administrare a aprobat, în lipsa cvorumului necesar, finanțarea din FEN a 35 de Proiecte în sumă de 23,1 mil. lei.

Pentru unul şi acelaşi obiect Consiliul de administrare al FEN aprobă finanţarea în mai multe etape, fiecare etapă fiind înregistrată ca proiect aparte, ca urmare fiind necesară respectarea aceleiaşi proceduri de aprobare, ca şi pentru depunerea unui nou proiect. Practicarea unui astfel mod de abordare tergiversează implementarea proiectelor, nu oferă o imagine fidelă referitor la mersul implementării proiectului. De asemenea, acest fapt determină riscul nefinalizării proiectului din cauza lipsei surselor financiare şi, respectiv, nerealizarea scopului implementării proiectelor - protecţia mediului.

Deși Consiliul de administrare are competențe în elaborarea regulamentelor și instrucțiunilor interne, în prezent lipsește o metodologie cu privire la procesul de monitorizare a derulării proiectelor finanțate din FEN. Pe parcursul anului 2012, Consiliul de administrare al FEN nu a examinat proiectele aflate la monitorizare în contextul atingerii scopului proiectului finanţat. În cadrul Ministerului Mediului nu exista un registru exhaustiv al proiectelor aflate sub monitorizare, cu specificarea la ce stadiu de implementare se află proiectele respective. Totodată, auditul a stabilit că monitorizarea proiectelor se efectuează de către Serviciul Evidență și Control al FEN, fără a fi stabilite procedurile de control intern, fapt ce generează un șir de deficiențe la acest compartiment. Absenţa unei metodologii exhaustive privind documentele necesare de a fi prezentate de către beneficiar la etapa de executare şi finalizare a proiectului, precum şi a modului de confirmare a primirii acestora duce la neasigurarea prezenţei tuturor documentelor necesare efectuării unei monitorizări calitative, iar lipsa unei metodologii de îndosariere generează riscul substituirii sau sustragerii documentelor.

Lipsa unui mecanism clar, prevăzut regulamentar, de acceptare și înregistrare a cheltuielilor aferente proiectelor, generează riscul utilizării ineficiente sau contrar destinaţiei a mijloacelor FEN. Astfel, în cele mai dese cazuri înregistrarea cheltuielilor se face de FEN în baza copiilor dispozițiilor de plată a beneficiarilor privind transferul mijloacelor financiare, fără a avea certitudinea utilizate conform destinației proiectului.

Nerespectarea reglementărilor legale ce ţin de domeniul contabilităţii, neconformitatea evidenţei contabile, reflectarea incorectă în evidenţă a operaţiunilor efectuate, neînregistrarea corespunzătoare a mijloacelor fixe şi valorii lor aduc la raportarea incorectă a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea rapoartelor financiare atât la FEN, cât şi la beneficiarii Proiectelor.

Deşi procesul de executare a lucrărilor se află sub o monitorizarea din partea mai multor persoane şi organizaţii, aceasta nu asigură realizarea calitativă a lucrărilor. Astfel, cadrul legal existent prevede verificarea calităţii execuţiei construcţiilor atât de către responsabili tehnici atestaţi, cât şi de către supravegherea de autor a proiectanţilor, nefiind clar delimitate responsabilităţile între ei, ceea ce duce la dublarea cheltuielilor privind verificarea calităţii în construcţie şi neclarităţi în responsabilităţile acestora. 

Lipsa unei metodologii exhaustive privind modul de gestionare şi raportare a digurilor de protecție determină riscul pierderii drepturilor de proprietate asupra acestora, o raportare neveridică a situațiilor patrimoniale de către staţiunile tehnologice pentru irigare (STI) teritoriale. Verificările efectuate la beneficiarii proiectelor a scos în evidenţă abateri substanţiale la implementarea proiectelor.

Lipsa unui control intern eficient la beneficiarii proiectelor, precum şi deficienţele existente în procesul de monitorizare a implementării proiectelor a generat majorarea neregulamentară a valorii lucrărilor executate şi bunurilor procurate.

 Î.S. ,,STI Chișinău":

  • a majorat valoarea lucrărilor executate în regie la digul din satul Puhăceni cu 809,8 mii lei;

Î.S. ,,STI Ștefan Vodă":

  • la realizarea proiectelor, a procurat până la data de 21.10.2013 bunuri, lucrări și servicii în sumă de 28,6 mil. lei într-un mod netransparent, contrar cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice;
  • a acceptat procesele verbale de recepție a lucrărilor executate de către antreprenori în care au fost incluse cheltuieli neconfirmate documentar în sumă de 1963,2 mii lei;
  • a majorat nejustificat cheltuielile executate în regie cu 310,8 mii lei (inclusiv beneficiu și TVA).

Î.S. STI Hînceşti:

  • a înlocuit lucrările în valoare de 7309,6 mii lei (sau 70% din valoarea lucrărilor iniţial contractate de 10441,0 mii lei) cu alte tipuri de lucrări în aceiaşi sumă, ceea ce constituie modificarea esenţială a contractului şi contravine cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice;
  • nu a asigurat încasarea garanţiei pentru bună execuţie a lucrărilor în mărime de 5% din valoarea lucrărilor contractate;
  • a acceptat procesele verbale de executare a lucrărilor de către antreprenor cu includerea a unor cheltuieli neconfirmate documentar, inclusiv privind prețul la apă folosită pentru compactarea digurilor (27,97 lei/m3, deşi în proiectul de deviz valoarea apei constituie 0 lei), ceea ce a dus la majorarea valorii lucrărilor executate cu 985,3 mii lei.

Î.S. „Direcţia Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca":

  • a acceptat majorarea cu 276,8 mii lei a valorii lucrărilor executate în satul Dumeni (de la 3147,6 mii lei până la 3424,4 mii lei), fără a modifica valoarea lucrărilor contractate şi în lipsa fundamentărilor necesare;
  • a majorat valoarea lucrărilor iniţial contractate în satul Proscureni cu suma de 2,9 mil. lei (de la 11,6 mil. lei până la 14,5 mil. lei), din care 1,9 mil. lei majorări nejustificate a preţurilor la materiale;
  • a acceptat procesele verbale de recepție a lucrărilor executate de către antreprenori în care a fost majorat costul pietrei utilizate şi extrase cu suma de 490,9 mii lei şi, respectiv, cu 1070,1 mii lei.

Consiliile Raionale Telenești și Rîșcani, primăriile comunelor Gura Căinarului și Bubuieci nu au asigurat existenţa unor fundamentări corespunzătoare (tehnico-economice) a proiectelor care implică activităţi economice improprii instituţiilor publice, inclusiv privind determinarea cotei-părţi de participare în finanţare a diferitor parteneri privați, precum şi a determinării modului de gestiune ulterioară a procesului de producţie. Aceste informaţii nu au fost solicitate nici de FEN.

De asemenea, consiliile raionale Rîșcani și Telenești, precum și primăria Bubuieci nu au asigurat punerea în funcţiune a utilajelor procurate şi utilizarea acestora conform destinaţiei.

Consiliul raional Telenești a acceptat livrarea unui utilaj în sumă de 1 065,0 mii lei fără TVA, deşi, conform contractului de achiziţie încheiat, preţul utilajului urma să conţină TVA, ceea ce a dus la majorarea neargumentată a valorii utilajului livrat cu 177,5 mii lei.

Primăria comunei Bubuieci a suportat cheltuieli nejustificate economic în sumă de 2177,5 mii lei, ca urmare a procurării utilajului în valoare de 3900 mii lei prin intermediari, utilajul fiind importat contra sumei de 1722,5 mii lei (inclusiv TVA).

Pe parcursul efectuării auditului entităţile supuse auditului au întreprins unele măsuri privind eliminarea deficienţelor constatate şi recuperarea prejudiciilor aduse, cum ar fi: micşorarea valorii lucrărilor executate de către Î.S „STI Chişinău" în sumă de 809,8 mii lei; luarea la evidenţă a programului informaţional WEB-GIS Portalul de mediu cu valoarea de 1104,7 mii lei. 

Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului consolidat de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

 

Prezentare_25.11.2013_MM.pdf

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY