Nereguli în gestionarea bugetului CNA: Sporuri salariale, acordate în lipsa unor indicatori de performanță

În 2014, pentru asiguarea activității Centrului Național Anticorupție, de la bugetul de stat au fost alocate 87,7 mln lei. O analiză a Curții de Conturi denotă că CNA a executat cheltuielile în limitele aprobate. Totuși, auditul a constatat și anumite deficiențe la capitolul sporuri salariale. Mai exact este vorba de lipsa unor indicatori și criterii clare de acordare a acestora.

Din bugetul CNA, cele mai multe cheltuieli au fost făcute pentru retribuirea muncii - 58,4%, urmate de transferurile către populație (pensii, indemnizații la încetarea raporturilor de muncă, compensații pentru chirie) - 17,3 %, plata mărfurilor și serviciilor - 16,7 %.

Auditul Curții de Conturi denotă că, ponderea majoră în structura cheltuielilor pentru retribuirea muncii colaboratorilor CNA o deține sporul lunar pentru eficiență în prevenirea și combaterea corupției (43,7%), urmat de indemnizația lunară conform totalurilor activității instituției (14,1%), salariul funcției (10,3%) și alte plăți salariale.

În cadrul auditului efectuat de Curtea de Conturi s-a constatat că responsabilii de la CNA nu au definit clar și în baza căror indicatori de performanță și activități operaționale angajații CNA au beneficiat de sporuri la salariu. Testările efectuate au scos la iveală faptul că în lipsa acestor criterii, pe parcursul anului trecut, angajații unor subdiviziuni le-a fost achitat sporul respectiv în sumă semnificativă.

Un alt aspect ce ține de unele cheltuieli aferente retribuirii muncii este interpretarea şi aplicarea neuniformă a prevederilor legislației, ce reglementează achitarea indemnizației unice la eliberarea din serviciu, fapt care a generat declanșarea unor litigii de muncă, care au dus la suportarea unor cheltuieli suplimentare, în baza hotărârilor de judecată.

Unele deficiențe au fost constatate și la capitolul organizării și desfășurării achizițiilor publice. Printre acestease numără neîntocmirea și nepublicarea anunțului de intenție; executarea cheltuielilor în cadrul unor proceduri de achiziții, fără estimarea valorii, precum și modificarea planului anual de achiziții. De asemenea, în cadrul procedurilor de licitație publică nu a fost asigurată desfăşurarea unor proceduri de achiziţii prin cererea ofertelor de prețuri și a numărului necesar de ofertanți, conform prevederilor legale.

Totodată, auditul denotă unele situații problematice la contractarea serviciilor auxiliare de la persoanele fizice fără statut de întreprinzător și impunerea fiscală a costului serviciilor prestate.

În aspectul gestionării patrimoniului public, entitatea nu a reflectat conform în evidenţa contabilă şi nu a înregistrat drepturile patrimoniale la organul cadastral asupra unor terenuri (0,77 ha) din gestiunea Aparatul central al și subdiviziunilor teritoriale ale CNA. De asemenea, nu a fost asigurată reflectarea conformă în evidența contabilă a unor clădiri gestionate de subdiviziunile teritoriale ale CNA.

Referitor la situația datoriilor și creanțelor, auditul atestă că, la finele perioadei de gestiune, datoriile debitoare sunt în creștere față de începutul anului cu 2,5 mln lei. Cele mai mari datorii au fost formate în urma efectuării cheltuielilor în activitatea specială de investigații în perioada 2002-2014, care poartă un caracter secret.

Lipsa învăţământului de calitate în şcolile profesionale din ţară

Podcastul „În esență...” | Cum se cheltuiesc banii publici în R. Moldova