Sistemul de pensii din Republica Moldova, aproape de colaps din cauza pensiilor speciale

Mărimea pensiei este ghicită de autorităţi, modul de calculare a acestora rămâne un mister pentru moldoveni, veniturile la fondul de pensii sunt tot mai mici, iar militarii, deputaţii sau procurorii primesc la bătrâneţe sume la care unii angajaţi care au muncit decenii la rând pot doar să viseze. Această stare de lucruri va băga în colaps sistemul de pensii, iar Ministerul Muncii promite să remedieze situaţia.

Curtea de Conturi din Republica Moldova (CCRM) a prezentat ieri raportul auditului de performanţă al sistemului de pensii. Potrivit constatărilor auditorilor, nu este clară metoda stabilirii pensiilor în Republica Moldova, deoarece la anumite etape de calcul cifrele sunt rotunjite, în dosare lipseşte confirmarea beneficiarilor privind solicitarea de a exclude din calculul pensiei a unei anumite perioade de activitate, anii de muncă sunt înregistraţi cu venituri zero dacă nu există acte care ar proba acest lucru, iar pensionarii nu cunosc cum le este calculată pensia şi, astfel, nu pot contesta suma stabilită.

Tot mai puţini bani din contribuţii în fondul de pensii

În acelaşi timp, CCRM a atestat faptul că în bugetul destinat achitării pensiilor se acumulează tot mai puţini bani, statul fiind nevoit să aloce tot mai mari sume pentru acoperirea deficitului, doar în doi ani creşterea fiind de 96,4 milioane de lei, în total constituind 1,12 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor sociale a fost afectat şi prin amnistia fiscală din perioada comuniştilor, când agenţilor economici le-a fost şterse datorii în sumă de aproape un miliard de lei, pierderi care nu au mai fost compensate ulterior. O altă problemă privind acumularea veniturilor la buget ţine de nivelul mic de achitare a contribuţiilor sociale, datoriile la acest capitol fiind de 1,1 miliarde de lei.

Pensii de lux pentru militari, deputaţi sau procurori

Totuşi, auditorii atestă faptul că, în mod paradoxal, bugetul pentru pensii este sărac, dar nu pentru toţi, pensionarii din şase instituţii care constituie 3% din numărul total al acestora asimilând 9% din cheltuielile totale ale sistemului, inechitatea socială în acest caz fiind principala cauză a riscurilor privind sustenabilitatea fondului de pensii. Autorii raportului susţin că cel mai grav este că organele de forţă nu au o evidenţă clară a celor care primesc aceste pensii, nu există claritate în actele din dosarele beneficiarilor „elitari", nu se ştie câţi dintre ei sunt decedaţi, iar perioada de achitare a contribuţiilor este foarte mică. „Bugetul pentru aceşti pensionari este stabilit prin intuiţie, nu există un regulament intern clar. Cel care munceşte toată viaţa ia o pensie mai mică şi achită contribuţii pentru pensionarii de 30 de ani care obţin un suport cu mult mai mare la bătrâneţe din partea statului. Este necesar ca sistemul să fie unificat", a menţionat preşedintele CCRM, Serafim Urecheanu.

5 000 de pensionari la Ministerul Apărării

În replică, reprezentantul Ministerului Apărării, Vasile Rebeja, a dat asigurări că poate comunica în orice clipă numele pensionarilor şi sumele pe care le primesc, deşi a recunoscut că programul de evidenţă este unul învechit, nu au un contract cu „Registru" pentru a li se prezenta lista persoanelor decedate şi abia acum iniţiază elaborarea unui regulament intern. Referitor la vârsta de pensionare, Vasile Rebeja, a declarat că sunt câteva persoane care ies în fiecare an la pensie la vârsta de 30 de ani, dar este vorba despre piloţi sau cei care au luptat în misiuni speciale, precizând că în total în cadrul Ministerului Apărării sunt achitate pensii pentru 5 000 de persoane. „Faptul că pensiile sunt mari se explică prin faptul că salariile sunt achitate integral legal şi, astfel, şi contribuţiile sunt mari", a adăugat Rebeja.  La rândul său, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Mihail Capbătut a menţionat că dacă nu ar fi facilităţi la pensii, nu ar mai dori nimeni să se angajeze în structurile de forţă, iar în cazul unificării sistemului de pensii chiar şi în UE au fost înregistrate mai multe probleme.

Mircea Buga vrea echitate socială printre pensionari

Prezent la eveniment, ministrul Muncii, Mircea Buga, a recunoscut că legislaţia în domeniul pensiilor este depăşită şi fragmentată şi urmează în modul cât mai apropiat să remedieze situaţia. Potrivit ministrului, este necesar ca sistemul de pensii să fie unificat, iar inechitatea socială să fie eliminată prin reforme. „Avem un sistem de pensii problematic din punct de vedere al sustenabilităţii financiare şi suntem în pragul întreprinderii unor măsuri foarte nepopulare. Despre ce fel de echitate socială putem vorbi dacă unii au pensii de 800 de lei, iar alţii - de 8 000 de lei şi mă refer aici nu numai la militari, dar şi la procurori, deputaţi sau funcţionari. Lucrând în zona rurală 30-35 de ani, muncitorii au o pensie mizeră comparativ cu cei care plătesc cu mult mai puţini ani contribuţii la stat. Indexarea la acelaşi procent a unei pensii de câteva sute de lei şi a unei pensii de mii de lei duce la faptul că cei cu pensii mari sunt favorizaţi.", a precizat Mircea Buga. Ministrul Muncii susţine că nu există nici un impediment pentru ca gestionarea fondului de pensii de la cele şase instituţii să treacă în cadrul Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Mircea Buga a mai atenţionat asupra faptului că până în 2050 ponderea pensionarilor în totalul populaţiei va fi mai mare decât cea a ponderii angajaţilor.

Licitații cu abateri de la lege

Podcastul „În esență...” | Cum se cheltuiesc banii publici în R. Moldova