Comisia parlamentară a examinat performantele și deficiențele implementării Proiectul „Livada Moldovei”

Proiectul „Livada Moldovei” a adus numeroase beneficii directe pentru cetățenii Republicii Moldova prin asigurarea accesului la produse agricole alimentare de înaltă calitate, concomitent fiind admise unele neconformități în procesul de organizare și realizare a Proiectului.

Rezultatele Raportului de audit al performanței privind utilizarea mijloacelor financiare în cadrul Proiectului „Livada Moldovei” au fost prezentate astăzi, 10 iulie, de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice.

Alexandru Munteanu, membru al CCRM și echipa de audit au relatat Comisiei parlamentare despre rezultatele și constatările auditului care au stat la baza formulării concluziei generale, precum și a recomandărilor înaintate.

Auditorii CCRM au relatat că în anul 2014, ca urmare a încheierii unui Contract de finanțare cu BEI, Guvernul Republicii Moldova a inițiat Proiectul „Livada Moldovei”, pentru a asigura consolidarea și dezvoltarea lanțului valoric horticol al Republicii Moldova, prin sporirea gradului de ocupare a forței de muncă, diversificarea producției pentru consumul populației, precum și pentru a impulsiona activitatea de inovare și cercetare în domeniul horticol. Proiectul a fost lansat oficial  în anul 2016 și urma să fie implementat până în ianuarie 2023, fiind prelungit prin deciziile Parlamentului până în ianuarie 2027.

Proiectul a fost conceput ca o linie de creditare, în care Guvernul contractează împrumut de stat de la BEI pentru recreditarea, la condiții avantajoase, a persoanelor juridice publice și private, care implementează proiecte investiționale în domeniul sectorului horticol. Totodată, Guvernul și-a asumat responsabilitatea de a finanța din bugetul de stat valoarea totală a cheltuielilor aferente echipării cu resurse adecvate și personal calificat Unitatea de implementare a Proiectului „Livada Moldovei”. În acest sens, în perioada anilor 2016-2023, Unității de implementare i-au fost alocate din bugetul de stat 78,4 mil. lei.

Pe parcursul anilor 2016-2023, în cadrul Proiectului au fost finanțate 514 subproiecte investiționale în sumă totală de 197,5 mil. euro, dintre care valoarea creditului BEI constituie 90,4 mil. euro, sau echivalentul a 75,3% din soldul disponibil al creditului BEI (120,0 mil. euro).

În context, auditul a relevat că nevalorificarea deplină a creditului BEI disponibil a fost condiționată de unele aspecte neconforme în procesul de organizare și realizare a Proiectului, fiind admise carențe privind legalitatea proceselor și activităților desfășurate, care pot afecta atingerea rezultatelor așteptate ale Proiectului și utilizarea eficientă a resurselor alocate.

De asemenea, Curtea de Conturi a stabilit că, în vederea menținerii atractivității Proiectului și stimulării în continuare a investițiilor în sectorul horticol, statul a contribuit indirect în cadrul Proiectului cu alte 596,9  mil. lei, inclusiv prin acordarea facilităților fiscale și vamale pentru importul sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor și serviciilor destinate Proiectului, subvenționarea investițiilor efectuate și dobânzilor achitate conform contractelor de credit încheiate și, respectiv, scutirea de TVA pentru livrările de bunuri și servicii din cadrul Proiectului.

Curtea de Conturi a înaintat un șir de recomandări entităților auditate, care se referă la ajustarea cadrului de reglementare aferent activității Unității de implementare la prevederile actelor legislative în vigoare, consolidarea proceselor de monitorizare a subproiectelor investiționale și raportarea rezultatelor acestora, precum și asigurarea ținerea evidenței contabile conform prevederilor cadrului normativ din domeniu.

Natalia Trofim a fost numită membru al Curții de Conturi

Concluziile auditului la Ministerul Sănătății, examinate la ședința Curții de Conturi