Actualizat: Joi, 09 Februarie 2023
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Marian Lupu: 2022 - un an productiv și important pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova

Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre realizările instituției pe parcursul anului 2022, despre provocări, dar și despre prioritățile pentru anul viitor.

TRIBUNA: Domnule Președinte, se apropie de final anul 2022. Cum a fost acest an pentru CCRM?

Marian Lupu: Pot afirma că anul 2022 a fost un an productiv și important pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). Anularea restricțiilor impuse de situația pandemică a ușurat munca echipelor de audit, care anterior, în perioada 2020-2021, a fost desfășurată preponderent la distanță. Revenirea la normalitate a facilitat comunicarea cu entitățile auditate în procesul realizării misiunilor de audit. De asemenea, nu a mai persistat riscul de îmbolnăvire a auditorilor.

Concomitent, anul 2022 a solicitat implicare maximă și eforturi adiționale pentru a ne îndeplini mandatul. Mediul de audit în ciclul anual de audit (septembrie 2021 – septembrie 2022) a fost diferit de cel precedent, inclusiv în contextul reformei Guvernului, care a condus la majorarea volumului muncii de audit în legătură cu apariția tranzacțiilor noi, sporirea riscurilor semnificative de audit și creșterea numărului de audituri obligatorii. Am reușit să facem față tuturor provocărilor, realizând întregul portofoliu de audituri obligatorii, precum și audituri pe domenii de risc sporit și de interes major pentru societate.

Un audit important a fost desfășurat la inițiativa Parlamentului Republicii Moldova și a vizat conformitatea cheltuielilor și investițiilor capitale la întreprinderile de gaze naturale. Auditarea acestui domeniu de importanță socială a solicitat concentrarea amplă de resurse umane de o calificare înaltă, care au muncit asiduu timp de 10 luni, ca în final să prezentăm, în premieră pentru acest domeniu, un tablou analitico-diagnostic exhaustiv.

Dincolo de activitatea de audit, în anul curent a fost relansată activitatea cu prezența fizică în cadrul acțiunilor organizate pe platformele internaționale de profil – Organizațiile INTOSAI și EUROSAI. Am conlucrat activ cu colegii din instituțiile supreme de audit omoloage în cadrul diverselor activități organizate de grupurile de lucru internaționale și alte structuri de profil, precum și în cadrul programelor transfrontaliere și transnaționale. Am participat la EUROSAI Praga Post-Congres, care a întrunit delegațiile a circa 40 de ISA membre ale EUROSAI și a oferi oportunitatea de a discuta subiecte sensibile și importante ale auditului public extern.

Pe agenda Curții de Conturi, de asemenea, a figurat activitatea în contextul obținerii statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE). În acest proces, CCRM și-a concentrat eforturile pe consolidarea auditului public extern, priorități derivate din capitolul 32 al Chestionarului UE, completat în procesul acordării statutului de țară candidată, precum și din rezultatele evaluării performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare (PEFA).

T.: În opinia Dvs., care a fost cea mai mare realizare a CCRM în 2022?

M.L: Am avut mai multe realizări importante în acest an. În primul rând, vreau să menționez aprecierea înaltă a calității activității desfășurate de instituția noastră, obținută în urma evaluărilor internaționale. În ultimii trei ani am fost subiectul a 5 evaluări internaționale. Vorbind despre anul curent, aș pune în evidență evaluarea performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare (PEFA). Am obținut o apreciere foarte bună la pilonul control extern și audit, în contextul prezentării Raportului PEFA, elaborat de Banca Mondială în cooperare cu Comisia Europeană. Evaluarea reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit Raportului PEFA, Curtea de Conturi a obținut un scor maxim la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare.

O realizare importantă pentru Curtea de Conturi este finalizarea și prezentarea rezultatelor primei evaluări internaționale „peer review” a Curții de Conturi, care este o evaluare amplă și profesionistă, efectuată la solicitarea CCRM în perioada  2020-2022 de un grup de experți internaționali condus de SIGMA – inițiativa comună a Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Scopul evaluării a fost de a atesta situația existentă pe un șir de dimensiuni strategice, cu înaintarea recomandărilor de rigoare pentru a spori performanța Curții pe criteriile analizate și de a ajusta cadrul normativ-legal în contextul Agendei europene a Republicii Moldova. Vreau să punctez faptul că, în opinia evaluatorilor, rezultatele evaluării „peer review” demonstrează că Curtea de Conturi a Republicii Moldova face totul pentru a fi cea mai de încredere, profesionistă și relevantă instituție pentru țara sa. În acest context, reprezentantul Directoratului General pentru Vecinătate și Extindere (DG NEAR) al Comisiei Europene în cadrul prezentării rezultatelor raportului în Parlamentul RM a menționat următoarele: „Noi am oferit suportul necesar pentru consolidarea Curții de Conturi, am așteptat rezultate bune și le-am obținut. Suntem foarte satisfăcuți de progresul și realizările Curții de Conturi, care s-a remarcat drept o instituție supremă de audit credibilă și cu o reputație bună în cadrul sistemului european”.

O altă realizare majoră am obținut-o la nivel internațional. Curții de Conturi i-a fost acordat statutul de observator în Comitetul de contact al Instituțiilor Supreme de Audit din țările membre ale UE. Comitetul de contact este o platformă de nivel înalt, care întrunește toate ISA din statele membre ale UE și președintele Curții de Conturi Europene. Acceptarea CCRM în calitate de observator în cadrul Comitetului reprezintă rezultatul inițiativei Curții de Conturi și negocierilor derulate pe parcursul ultimilor ani. Această decizie a fost impulsionată de negocierile și discuțiile purtate la Reuniunea EUROSAI Praga Post-Congres din luna mai curent.

În același timp, statutul de observator a permis acceptarea Curții de Conturi în diferite programe și proiecte de instruire și formare profesională. Astfel, în premieră, un auditor al Curții de Conturi a fost acceptat să urmeze anul viitor un stagiu practic la Curtea de Conturi Europeană, pe o durată de 5 luni.

Și nu în ultimul rând, vreau să accentuez faptul că în anul 2022 au fost numiți în funcție doi membri noi ai Curții de Conturi. Noii membri ai Curții, selectați în urma concursului public organizat după expirarea mandatelor foștilor noștri colegi, sunt profesioniști în domeniu, iar numirea lor în funcție vine să consolideze capacitățile instituționale ale Curții de Conturi.

T: Cu ce provocări s-a confruntat CCRM în 2022 și cum ați reușit să le faceți față?           

M.L: Provocările cu care ne-am confruntat în anul curent sunt axate preponderent pe insuficiența resurselor financiare, care, în consecință, afectează resursele umane ale instituției. De mai bine de un deceniu componenta numerică a statelor de personal rămâne neschimbată. Concomitent, au crescut cerințele față de instituția supremă de audit prin lărgirea mandatului auditurilor obligatorii, precum și povara asupra echipelor de audit care realizează misiuni de audit tot mai complexe.

În anul 2020 ne-am trasat o nouă sarcină, pe care o îndeplinim cu succes – evaluarea impactului, efectelor generate de auditurile noastre, în aspect economic, financiar și social. În acest context, menționez că se resimte lipsa implicării responsabililor din cadrul entităților auditate, insuficiența capacităților analitice și, în general, capacitățile analitice reduse ale cadrelor, fapt care influențează eficiența colaborării cu entitățile auditate la toate etapele misiunii de audit.

De aici rezidă a treia provocare – nivelul de implementare a recomandărilor de audit, care rămâne unul redus. Acordăm o atenție sporită monitorizării implementării recomandărilor de audit și, pentru a facilita acest proces, implementăm    un instrument propriu – Sistemul informațional „Registrul Misiunilor de Audit” (RMA), care asigură monitorizarea termenului de implementare a recomandărilor, vizualizarea în timp real a informațiilor privind acțiunile întreprinse de entitățile auditate în acest scop, evaluarea în aspect cantitativ și calitativ a gradului de conformare a entităților la recomandările înaintate.

În anul curent am dezvoltat continuu acest sistem, pentru a permite generarea operativă a rapoartelor statistice și analitice, evidența riguroasă a recomandărilor, vizualizarea în timp real a informațiilor pertinente. De asemenea, acest instrument de lucru oferă posibilitate entităților auditate de a comunica și a interacționa în format digital cu Curtea de Conturi în procesul implementării recomandărilor. Sistemul este unicul de acest fel în regiune, elaborat cu forțe proprii, iar mai multe instituții omoloage cu care Curtea de Conturi conlucrează au fost interesate de preluarea bunelor noastre practici.

T.: Cum a fost colaborarea CCRM cu alte instituții ale statului în 2022?

M.L: Colaborarea cu alte instituții s-a îmbunătățit, dar mai rămâne problematică pe alocuri. Entitățile auditate au început să fie mai receptive, conștientizând statutul Curții de Conturi, necesitățile de cooperare derivate din auditul public extern. Rolul nostru nu este doar unul de control, ci de audit, care promovează transferul de cunoștințe și de experiență, pentru a ajuta entitățile să-și organizeze procesele și activitățile în spiritul bunei guvernări și gestionării eficiente a banilor publici, și această abordare tot mai des este înțeleasă de instituțiile statului.

Un exemplu elocvent în acest sens este aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Menționez că 114 acțiuni incluse în Plan au fost elaborate în baza a 65 de Hotărâri ale Curții de Conturi, care aprobă recomandările din cadrul auditurilor efectuate. Importanța care a fost acordată recomandărilor CCRM oferă mai multe șanse de control și monitorizare a îndeplinirii recomandărilor de audit, având menirea de a produce efecte benefice asupra mediului economic și social, precum și o mai bună transparență a serviciilor publice prestate de autoritățile statului.

Conlucrarea cu Legislativul este esențială pentru a genera impactul activității noastre asupra subiecților auditați. Și în anul 2022 relațiile noastre cu Legislativul s-au consolidat, dialogul fiind asigurat, în primul rând, prin intermediul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP).

În perioada septembrie 2021 – septembrie 2022, CCFP a examinat 50 de rapoarte de audit, în cadrul ședințelor participând reprezentanți ai Curții de Conturi, cât și ai entităților auditate. Ca urmare a acestor audieri, au fost emise rapoartele Comisiei care includ deciziile privind condițiile și termenele de raportare despre acțiunile întreprinse în vederea implementării recomandărilor de audit.

Rapoartele noastre au fost examinate și pe platforma altor Comisii de profil – Comisia protecție socială, sănătate și familie, precum și Comisia mediu și dezvoltare regională. La fel, Curtea de Conturi a transmis Comisiei de anchetă care examinează modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului, materialele aferente a 4 misiuni de audit.

În anul curent s-a intensificat, de asemenea, colaborarea cu organele de drept, care au acordat o atenție sporită rezultatelor misiunilor de audit. Au fost solicitate frecvent materialele de audit în cazul depistării suspiciunilor de fraudă și corupție, iar auditorii noștri au participat în calitate de experți în procesele desfășurate de organele de drept.

O altă parte interesată importantă, care nu se include în categoria de entitate publică, dar cu care am conlucrat eficient, este societatea civilă. Promovăm o relație constantă, proactivă și continuă cu un șir de organizații nonguvernamentale, și dacă până nu demult colaborarea era orientată în special spre analiza rapoartelor Curții de Conturi, tendințele actuale s-au schimbat. Astfel, societatea civilă și-a orientat atenția spre analiza implementării recomandărilor de audit și responsabilizarea entităților publice de a se conforma recomandărilor Curții de Conturi.

T.: Ați menționat anterior unele problemele legate de resursele umane ale instituției, puteți să ne oferiți mai multe detalii?

M.L: Da, menținerea cadrelor competente și profesioniste și diminuarea nivelului de fluctuație a cadrelor este o problemă cu care ne confruntăm în fiecare an, iar anul curent nu a fost o excepție. Doar în ultimii ani de la Curtea de Conturi au plecat peste 30 de angajați, majoritatea covârșitoare angajându-se în instituții din sectorul public, unde li s-au oferit salarii mai mari.

De fapt, pregătirea unui auditor calificat este un proces îndelungat, care durează câțiva ani și implică multe resurse de formare și instruire. De regulă, pleacă specialiști care au beneficiat de formare profesională de calitate în cadrul Curții de Conturi, astfel ne transformăm într-o instituție de formare profesională pentru sectorul public, în detrimentul capacităților noastre instituționale.

Lipsa independenței financiare și neconformarea condițiilor de salarizare a angajaților Curții de Conturi la cerințele și bunele practici aplicate în cadrul instituțiilor supreme de audit din spațiul european condiționează nivelul înalt de fluctuație a cadrelor. Problema a fost identificată și de echipa de evaluare internațională „peer review”, una din recomandările raportului de evaluare fiind următoarea: „CCRM trebuie să aibă un statut suficient, în special în ceea ce privește cerințele sale profesionale și rolul său important în examinarea utilizării resurselor publice. Acest lucru ar trebui să se reflecte în salarizarea personalului CCRM, care ar trebui să fie cel puțin proporțională cu salarizarea angajaților instituțiilor cu cerințe profesionale similare.”

T.: În general, ce priorități are CCRM pentru 2023?

M.L: Primordială este realizarea Programului activității de audit, cu acoperirea celor mai relevante domenii pentru țară, după tematici de audit și tipuri de audit. În primul rând, vom efectua auditul celor trei bugete – Bugetul de stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în care sunt concentrate zeci de miliarde de lei. De asemenea, vom efectua auditul obligatoriu al situațiilor financiare ale ministerelor, care administrează alocații bugetare majore și patrimoniu de stat considerabil. Alte tematici de audit care vor fi în atenția Curții de Conturi în anul viitor vor fi selectate reieșind din două aspecte importante: volumul bugetului și aprecierea riscurilor.

Astfel, în ultimii ani atestăm interesul sporit al părților interesate față de constatările cu privire la conformitatea și performanța gestionării fondurilor publice. Aceste tipuri de audit permit evaluarea legalității utilizării fondurilor publice de către autoritățile publice, dar și a rezultatelor obținute de acestea, prin raportul cost- beneficiu adus cetățenilor țării. Concomitent, vom pune accent pe relevanța tematicilor de audit pentru cetățenii țării, Parlament și alte părți interesate.

O altă prioritate ține de implementarea recomandărilor evaluării internaționale „peer review”. Am inițiat deja un proces amplu de analiză a potențialelor modificări legislative care vor fi prezentate Legislativului pe platforma Comisiei de profil. Aceste amendamente vor viza direct viitorul pachet de condiționalități în cadrul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE și vor fi direcționate pe îmbunătățirea cadrului legislativ relevant, în vederea sporirii eficienței gestionării resurselor și a patrimoniului public.

De aici derivă următoarea prioritate, care este axată pe participarea Curții de Conturi la lucrările Grupului de lucru privind acțiunile incluse la capitolul 32 al viitoarelor negocieri de aderare la UE.

Activitatea în Comitetul de contact al Instituțiilor Supreme de Audit din țările membre ale UE este următoarea prioritate pentru anul viitor. După cum am menționat anterior, acceptarea CCRM în calitate de observator va permite participarea activă la toate întrunirile și activitățile acestui important for de diseminare a bunelor practici și experienței instituțiilor supreme de audit din cadrul Uniunii Europene.

T.: Vă mulțumim și vă dorim succes! 

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY