CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 28 iulie curent raportul auditului de performanță privind sistemul parteneriatului public-privat.
Parteneriatul public-privat (PPP) este o soluţie recunoscută de majoritatea statelor cu o economie avansată pentru dezvoltarea infrastructurii, construcţia şcolilor, spitalelor, drumurilor, dar şi pentru prestarea diferitor servicii sociale. Acesta reprezintă colaborarea între autoritățile publice și instituțiile private, în scopul prestării, către populație, a serviciilor cît mai calitative.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul de performanță privind sistemul parteneriatului public-privat, pentru a analiza cadrul legal și cel instituțional și a verifica dacă implementarea și, respectiv, funcționalitatea acestora permite asigurarea implementării eficiente și durabile a contractelor de PPP. În acest context, au fost conturate următoarele întrebări-cheie: (1) Cadrul legal în domeniu întrunește prevederi exhaustive pentru asigurarea funcționalității sistemului PPP?; (2) Există un cadru instituțional adecvat pentru PPP în Republica Moldova?; (3) Care au fost beneficiile statului rezultate din obiectivele contractelor de PPP?
Misiunea de audit a fost efectuată la Ministerul Economiei, Agenția Proprietății Publice și 6 autorități publice (Ministerul Sănătății, APL-le: Bălți, Criuleni, Telenești, Anenii Noi, Ialoveni și Ștefan-Vodă) care au inițiat PPP, selectate din cadrul contractelor de PPP raportate în Registrul Patrimoniului Public.
În perioada 2011-2015, în Republica Moldova au fost încheiate contracte de PPP, care au înregistrat o tendință de creștere anuală cu 25%, astfel, atingînd în anul 2015 numărul de 69 de contracte. La acest segment, auditul relevă că, deși numărul acestora a evoluat, doar 13 contracte (19%) au fost inițiate.
Astfel, la 01.01.2016 au fost raportate și înregistrate în Registrul Patrimoniului Public 69 de contracte de parteneriat public-privat, din care 7 au fost încheiate de autoritățile publice centrale, iar 62 – de autoritățile administrației publice locale. Termenul de realizare în cazul a 49 de contracte a fost stabilit pe o perioadă de 49 de ani, iar pentru 20 de contracte acesta variază de la 12 la 25 de ani.
Din totalul patrimoniului gestionat de autoritățile publice (88193,8 mil.lei), parteneriatului public-privat i-au fost transmise bunuri în valoare de 2105,7 mil.lei, ponderea acestora constituind 2,4%. Cele mai solicitate domenii în care autoritățile publice au inițiat parteneriate public-private au fost cele ce țin de salubrizare (40 de contracte), sănătate (13 contracte) și de infrastructură (6 contracte).
Constatările auditului denotă unele activități benefice înregistrate, în special ajustarea cadrului regulator, activități de suport la inițierea parteneriatelor public-private, realizarea investițiilor de către partenerii privați în cadrul contractelor auditate (circa 1,1 mld.lei). Totodată, au fost atestate și unele probleme, deficienţe în gestionarea eficientă a sistemului parteneriatului public-privat, care condiționează ineficiența derulării contractelor respective, necesitînd un complex de acţiuni a căror realizare ar permite obținerea progreselor la acest capitol. Astfel,
Ø unele contracte de parteneriat public-privat încheiate nu corespund cerințelor și criteriilor stabilite domeniului, nu conțin clauze privind repartizarea riscurilor, ceea ce a determinat în unele cazuri reducerea responsabilităților partenerilor și, respectiv, diminuarea realizării scopului și a beneficiilor așteptate;
Ø normele legale ce se referă la stabilirea termenelor contractuale (de pînă la 49 de ani) nu conțin noțiuni/reglementări privind perioada de recuperare a investiției și obligativitatea justificării acestora;
Ø Consiliul Național pentru parteneriatul public-privat nu a asigurat evaluarea politicilor statului pentru definirea priorităților în domeniu și a deficiențelor aparente, ca rezultat nefiind elaborate procese și soluții de remediere;
Ø matricea de repartizare a riscurilor elaborată de Ministerul Economiei nu este utilizată de partenerii publici, situație care diminuează responsabilitățile partenerilor publici și privați, majorînd riscul apariției unor situații problematice și impactul asupra rezultatelor scontate, precum și asupra durabilității contractelor;
Ø procesele de identificare a barierelor şi deficiențelor existente în cadrul derulării contractelor, de monitorizare și evaluare, realizate de Agenția Proprietății Publice, nu sînt eficiente și nu se soldează cu identificarea posibilelor soluții de eliminare a acestora;
Ø autoritățile publice locale la inițierea și executarea contractelor de parteneriat public-privat nu respectă întocmai normele legale, ceea ce a determinat nerealizarea benefică a unor contracte (30 contracte).
Cele constatate de audit denotă că sistemul parteneriatului public-privat este afectat de acțiunile ineficiente ale managementului implicat în realizarea scopului acestuia; nedeținerea proceselor de monitorizare de către partenerii publici a implementării etapelor aferente contractelor inițiate; nedesemnarea persoanelor responsabile de realizarea contractelor; lipsa reglementărilor specifice pentru evidența și raportarea executării clauzelor contractuale de către partenerii publici și cei privați etc.
Aceste circumstanțe au ca efect realizarea incompletă a scopului contractelor, inclusiv prin nedeținerea de către partenerii publici a informațiilor relevante referitor la eficiența rezultatelor obținute și înregistrate, onorarea obligațiilor contractuale de către părți, obstacolele și problemele apărute etc.
Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi semestrial despre implementarea recomandărilor în termen de 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărîrea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
