CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
La data de 6 mai 2014 Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei publice Raportul auditului operațional al Proiectului "Servicii de Sănătate și Asistență Socială" pentru perioada 2011-2013.
La şedinţă au fost prezenţi Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Svetlana Cotelea, viceministrul Sănătăţii, Angela Cojocaru, şef Secţie din cadrul Ministerului Finanţelor, Diana Grosu-Axenti, vice-directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Irina Cuban, consultant Sănătate şi Protecţie al Băncii Mondiale, Oleg Hîncu şi Angela Chirilov, coordonatorii Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială", Petru Crudu, directorul adjunct al Centrului Național de Management în Sănătate, precum şi a alte persoane cu funcţii de răspundere.
Obiectivul primar al Proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială" (PSSAS) constă în susținerea Programului Guvernului pentru creşterea accesului la serviciile de sănătate şi asistenţă socială eficiente şi de calitate pentru populaţia Republicii Moldova. Fiind motivată de interesul societăţii și al Băncii Mondiale privind realizarea acestui Proiect, Curtea de Conturi a inclus acest subiect în Programele sale de activitate pe anii 2013 şi 2014, efectuând auditul operațional al PSSAS.
Obiectivul general al auditului a constat în oferirea concluziilor bazate pe probele de audit privind gestionarea conformă și eficientă a mijloacelor financiare alocate din Proiectul „Servicii de sănătate și asistență socială", precum și evaluarea rezultatelor implementării activităților prevăzute de Proiect.
Pe parcursul mai multor ani, proiectele finanţate de Banca Mondială au sprijinit sectorul sănătăţii publice și cel social din Republica Moldova. PSSAS reprezintă o continuare a proiectelor precedente din sectorul sănătăţii și cel social, dezvoltând experienţa acestora.
Implementarea Proiectului a fost stabilită pentru perioada anilor 2007-2014, acesta fiind finanțat din sursele de credit acordate Guvernului Republicii Moldova de către Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare/Banca Mondială în sumă de 27,7 milioane de dolari SUA, în baza a 2 acorduri de finanțare, primul fiind acordat în anul 2007 în sumă de 17,5 milioane dolari SUA. Cel al doilea credit a fost acordat în anul 2011 pentru asigurarea continuității reformelor în sumă de 10,2 milioane dolari SUA.
Mijloacele financiare obţinute de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare au fost destinate modernizării serviciilor de sănătate, fortificării protecţiei financiare, creşterii eficienţei sistemului de sănătate, precum şi a unei mai bune identificări şi direcţionări a protecţiei şi asistenţei sociale către cei mai săraci. Proiectul urma să realizeze obiectivele prin organizarea și desfășurarea activităților structurate în conformitate cu Manualul operațional al Proiectului, care a inclus 3 componente de bază, de prima fiind responsabil Ministerul Sănătății, ceea a doua - Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Al treilea componentă a fost predestinată suportului organizațional pentru implementarea proiectului în cadrul celor două ministere.
La 31 decembrie 2013 au fost debursate mijloace financiare în sumă 25,7 milioane dolari SUA, sau 93% din mijloacele creditare prevăzute. Sursele primului credit în sumă de 17,5 milioane dolari SUA au fost debursate și utilizate de ambele ministere integral. Mijloacele Creditului acordat în anul 2011 s-au debursat la un nivel de circa 81% ceea ce constituie 8,2 milioane dolari SUA. Soldul mijloacelor creditului acordat urmează a fi utilizate pentru finalizarea activităților preconizate în cadrul Proiectului până la 31 august 2014.
Prima Componentă în valoare de 21,4 milioane dolari SUA este ceea mai semnificativă în totalul proiectului, deținând o pondere de 80% sută și a fost destinată susținerii reformei pentru realizarea căreia au fost planificate de Ministerul Sănătății activități corelate cu Strategia de dezvoltare a sistemului sănătăţii pentru anii 2008-2017, aprobată de Guvern.
Componenta dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului sănătății, în valoare de 482 mii dolari SUA, a fost destinată monitorizării fluxurilor financiare în sectorul asistenţei medicale prin elaborarea și implementarea Conturilor Naţionale în Sănătate, reformei resurselor umane şi iniţierii elaborării politicilor noi în domeniul parteneriatului public-privat. Referitor la implementarea acestui obiectiv auditul a stabilit unele situații problematice, și anume:
- Lipsa bazei normative pentru autorizarea Conturilor Naționale în Sănătate la nivel de țară, și ca rezultat, neprezentarea datelor de către prestatorii privați, care activează în domeniul sănătății, fapt ce nu asigură plenitudinea și veridicitatea datelor Rapoartelor emise pe întreg sistem;
- Nu a fost asigurată adoptării unor decizii strategice și a unor politici în sănătate oportune, situație condiționată de nepublicarea rapoartelor anuale și prezentarea acestora cu mari întârzieri factorilor de decizie.
O altă activitate, realizată de către Ministerul Sănătății a ținut de redresarea situației în domeniul resurselor umane în sănătate. Acest obiectiv este o provocare pentru sistemului sănătății, a cărei tematica este prescrisă ca una din prioritățile Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017. În acest context, Ministerul Sănătății cu suportul asistenței tehnice internaționale a elaborat Strategia de dezvoltare a resurselor umane însoțită de planul de implementare, fiind contractate servicii de consultanță în sumă de 36 mii dolari SUA. Ulterior Ministerul nu a ținut cont de propunerile consultanților contractați, limitându-se doar la aprobarea și implementarea Concepției-cadru de dezvoltare a resurselor umane în sistemul sănătății aprobată prin ordinul ministrului. Astfel, nefiind aprobată Strategia privind resursele umane la nivel de Guvern sau Parlament, s-a omis posibilitatea de implicare a mai multor autorități în soluționarea problemei cadrelor, cum ar fi Ministerul Economiei, Autoritățile Publice Locale de toate niveluri, instituțiile academice, finanțatorii și ONG-urile.
Totodată, analizând implementarea Concepției-cadru aprobate, se constată că Ministerul a stabilit indicatorii de performanță greu măsurabili din punctul de vedere cantitativ, cât și cel calitativ, precum și nu a executat indicatorii a 10 activități din cele 11, care urmau a fi realizate în perioada anilor 2012-2013. Ca exemplu: nu a fost elaborat cadrul regulator cu referire la optimizarea sistemului de management al malpraxis-ului medical; nu a fost elaborată și aprobată metodologia-cadru de planificare strategică a resurselor umane în sănătate și alți indicatori.
Analiza rapoartelor statistice privind statele de funcții și cadrele instituției medico-sanitare pe anul 2013, a constatat un număr de unități vacante de peste 2 mii de medici. În situația când au fost aprobate necesități în țară de 14 mii 947 de unități de medici, numărul real al persoanelor fizice încadrate în aceste funcții a fost de 12 mii 914 de persoane.
Pentru a facilita asistența medicală privată și Parteneriatul Public Privat, Ministerul Sănătății a contractat un consultant pentru elaborarea Strategiei privind extinderea asistenței medicale private și identificarea surselor de finanțare posibile cu identificarea oportunităților pentru 10 tranzacții în Parteneriat public privat (în sumă de 19,8 mii dolari SUA). A fost elaborată Strategia de eliminare a barierelor în furnizarea serviciilor private de sănătate și de operare integrată a serviciilor publice și private în Republica Moldova, precum și un plan de implementare a acesteia. Totodată aceste activități nu s-au finalizat cu aprobarea de către Ministerul Sănătății al unui plan bine determinat de implementare a recomandărilor acestuia. Lipsa acestui plan creează un risc de nerealizare pe deplin a măsurilor propuse, în special înființarea în cadrul fiecărui furnizor de servicii medicale a unei structuri distincte de monitorizare și control al calității serviciilor de sănătate, pe baza unor reglementări comune; alinierea și unificarea tarifelor pentru servicii de sănătate contractate atât cu furnizorii publici, cât și cu cei privați în condiții de cost-eficiență și calitative etc.
Subcomponenta privind modul de finanţare a ocrotirii sănătăţii şi plăţile prestatorilor de servicii medicale, în valoare de 1,4 milioane dolari SUA, a preconizat realizarea acțiunilor orientate la extinderea ariei de acoperire a asigurărilor în sănătate și la sporirea autonomiei prestatorilor de servicii de sănătate, prin implementarea unui sistem de plată a prestatorilor bazat pe indicatori de performanță și pe complexitatea cazului tratat. Evaluarea de către audit a activităților din această subcomponentă, denotă că, în urma realizării acestora, au fost elaborate opțiuni strategice pentru sporirea gradului de acoperire cu asigurări medicale în sănătate a circa 28% din populația neasigurată care are obligația de a se asigura în mod individual. Astfel, s-a înregistrat un impact benefic asupra sporirii numărului de participanți în sistemul de asigurare medicală cu 2,3 ori și respectiv, a influențat creșterea acumulării mijloacelor financiare în Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Cu referire la sporirea calității serviciilor medicale prestate de instituțiile medicale prin elaborarea și implementarea, la nivel național, a unui nou sistem de finanţare bazat pe indicatori de complexitate a cazurilor tratate se relevă că acest sistem a fost inițiat în anul 2012, fiind implicate 9 spitale-pilot. Însă din anul 2013, noul sistem de plată a fost implementat la nivel național prin contractarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină a instituțiilor medico-sanitare care prestează servicii medicale spitalicești.
Principalele rezultate consemnate în procesul de implementare a noului mecanism de finanțare au fost: stabilirea datelor clinice și îmbunătățirea datelor de cost la nivel de spital; elaborarea reglementărilor necesare; îmbunătățirea și consolidarea cunoștințelor privind principiile noului sistem. Mai multe instituții au relevat unele situații problematice consemnate și de consultanții internaționali, care denotă că, la etapa incipientă, instituțiile medicale încadrate în noul sistem de plată nu dispun de suficiente capacități tehnice și umane necesare unei implementări eficiente a acestuia. Totodată, instituțiile medicale se confruntă cu probleme la capitolul finanțare, aceasta fiind efectuată în limitele bugetului contractat, calculat în baza indicatorilor pe anii precedenți.
Ținând cont de complexitatea noului mecanism de plată a spitalelor și de recomandările experților internaționali, aplicarea acestuia necesită o monitorizare strictă şi verificarea corectitudinii de codificare a cazurilor tratate, lipsa cărora generează riscuri financiare pentru instituțiile medico sanitare şi cheltuieli nejustificate pentru FAOAM. În acest context, Ministerul Sănătății a planificat activități de implementare a auditului codificării cazurilor tratate, care până în prezent nu au fost realizate.
Subcomponenta dezvoltarea asistenţei medicale primare este cea mai semnificativă din cele realizate în cadrul proiectului, cu valoarea de 14,8 milioane de dolari SUA, ceea ce constituie 54% din mijloacele acestuia. Rezultatele scontate din realizarea subcomponentei au ținut de îmbunătățirea condițiilor de prestare a serviciilor medicale în zona rurală prin renovarea centrelor de sănătate, precum și adoptarea standardelor structurale naţionale pentru instituţiile de asistență medicală primară și serviciile pe care le prestează. Ministerul Sănătăţii s-a angajat să construiască sau reconstruiască 79 de instituţii medicale în mediul rural, în sumă totală de 14,3 milioane dolari SUA. Potrivit datelor prezentate, pâna la finalizarea proiectului la 31 august 2014 urmează a fi valorificate mijloace financiare în sumă de 1,8 milioane dolari SUA, destinate Centrelor de Sănătate aflate în construcție.
Conform informațiilor Ministerului Sănătății, la situația din 1 aprilie 2014 au fost deja funcţionale 65 de centre de sănătate, fiind atins unul din obiectivele generale al Proiectului privind îmbunătățirea accesului populației la serviciile de sănătate în unele localități rurale. Verificările efectuate de audit pe un eșantion de 20 de Centre de Sănătate, inclusiv prin ieșire la fața locului și vizualizarea obiectelor construite, au confirmat că Centrele de sănătate date în exploatare funcționează potrivit destinației. Totodată, auditul menționează lipsa pârghiilor de control permanent, prin intermediul responsabililor tehnici, asupra calității execuției lucrărilor pe parcursul perioadei de construcție a obiectelor, cât și a perioadei de garanție, până la recepția finală a lucrărilor efectuate. Auditul a stabilit că verificarea calității de către minister nu este conformă prevederilor legale, supravegherea tehnică fiind efectuată de responsabili tehnici atestați, angajați de către proiectant, și nu de minister. În astfel de circumstanțe, există riscul efectuării unor lucrări necalitative în caz de neverificare a execuției corecte pe tot parcursul realizării acestora.
Verificările sistemul de control intern existent al Ministerului Sănătății privind procesul de achiziție și executare a lucrărilor de renovare a Centrelor de sănătate, relevă,că ministerul nu a întocmit descrieri grafice şi narative ale proceselor operaționale în cadrul Proiectului, pentru a determina cel mai econom şi eficient mod de a gestiona riscurile şi de a atinge obiectivele stabilite, situație ce nu asigură în totalitate implementarea Legii privind controlul financiar public intern.
Cu referire la asigurarea integrității patrimoniului public, auditul a constatat, că entitățile ce au beneficiat de imobile construite sau reconstruite în cadrul Proiectului au fost obligate și responsabile de a înregistra dreptul asupra patrimoniului la oficiile cadastrale. Astfel, din 39 de instituții medicale construite/reconstruite și date în exploatare în perioada anilor 2009-2012, doar pentru 15 au fost înregistrate drepturile patrimoniale.
În același timp, auditul a constatat unele neconformități la înregistrarea drepturilor patrimoniale pentru 23 de obiecte ceea ce constituie 61% din totalul centrelor construite/reconstruite la I etapă a Proiectului. Deși Ministerul Sănătății în calitate de investitor și responsabil de executarea lucrărilor de construcție/reconstrucție a înaintat beneficiarilor cerințe privind înregistrarea dreptului de proprietate la organele cadastrale acestea nu au fost realizate pe deplin.
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a admis unele erori şi abateri la înregistrarea tranzacţiilor financiare, fapt datorat specificului de transmitere şi primire a echipamentului TI. Procesul de elaborare a softului a întâmpinat unele dificultăți care au determinat extinderea termenului prestabilit. Nu au fost înregistrate drepturile de proprietate intelectuală asupra softului.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 3 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008.
