Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat

Prezentare

Înregistrare video

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 30 mai curent Raportul auditului asupra raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015. Scopul auditului a fost de a verifica, dacă datele prezentate în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 sînt în conformitate cu cadrul legal aferent domeniului.

Pentru susținerea constatărilor și concluziilor, auditul s-a desfășurat la Ministerul Finanțelor, cu colectarea probelor de audit la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, Agenția Proprietății Publice, Î.S. „Camera Înregistrării de stat", Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanțelor, precum și executorii de buget.

Bugetul de stat (BS) pe anul 2015 s-a executat în condiții dificile de recesiune a dezvoltării economice, cu toate că produsul intern brut (PIB) nominal a înregistrat o creștere - cu 8,7% faţă de anul precedent şi cu 1,7% faţă de indicatorul prognozat. Contextul macroeconomic aferent anului 2015 se mai caracterizează prin: creșterea nivelului inflației, creșterea indicelor prețurilor de consum, deprecierea semnificativă a leului moldovenesc în raport cu valutele principale, scăderea importurilor şi exporturilor, creșterea continuă a datoriei sectorului public, etc.

Principalii indicatori ai bugetului de stat, realizați în anul 2015, au fost sub nivelul prognozat, deși evoluția principalilor indicatori bugetari în ultimii 3 ani a înregistrat o creștere continuă a veniturilor și cheltuielilor, precum și o dinamică neuniformă la executarea deficitului bugetar. Situația a fost determinată de contextul macroeconomic și aplicarea procedurii de executare de buget provizoriu pe o perioadă de circa 4 luni.

Astfel, veniturile au fost executate în sumă de 28,054 mld. lei (95,5%),  cheltuielile - în sumă de 30,101 mld. lei (91%), deficitul bugetar - în sumă de 2,046 mld. lei (55,5%). Din insuficiența resurselor financiare necesare soldul alocațiilor neutilizate a constituit 2,941 mld. lei. Totodată, datoria de stat internă a depășit plafonul stabilit cu 7%, iar datoria de stat externă s-a realizat sub plafonul stabilit.

În circumstanțele neaprobării bugetului de stat pe anul 2015 în termenele legale, indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea proiectului de buget diferă mult de situația reală, iar imprecizia acestora a condiționat și operarea modificării indicatorilor bugetari. Astfel, în rezultatul modificării operate la Legea bugetului de stat, veniturile au fost diminuate cu 1,186 mld. lei (-3,9%) și cheltuielile - cu 1,590 mld. lei (-4,6%), pe cînd deficitul bugetar a fost majorat cu 404,2 mil. lei (+10,2%).

Cu toate că, rezervele valutare internaționale acoperă datoria de stat externă, ritmul de creștere a datoriei de stat externe (+30,9 mil. dol. SUA/+2,4%) a devansat ritmul de creștere a rezervelor valutare (-399 mil. dol. SUA/-18,5%), coeficientul de acoperire fiind în descreștere - de la 1,65 în anul 2014 pînă la 1,31 în anul 2015. În circumstanțele insuficienței lichidităților pentru necesitățile bugetului de stat, s-a efectuat vînzarea valorilor mobiliare de stat peste limitele aprobate cu 205,1 mil. lei, au fost atrase mijloace financiare sub formă de împrumuturi de la proiectele finanțate din surse externe (432,2 mil. lei) și de la instituțiile publice la autofinanțare -170 mil. lei. 

Veniturile bugetului de stat dețin o pondere de 64,5% în totalul veniturilor bugetului public național (BPN), totodată se denotă o încetinire semnificativă a ritmului de creștere, atît a veniturilor BPN, cît si a veniturilor BS. 

Trendul nivelului de executare a veniturilor bugetului de stat în perioada ultimilor 7 ani este unul neuniform, în anul 2015 fiind înregistrat cel mai jos nivel de executare.

Constatările la capitolul executării veniturilor bugetului de stat denotă:

• nivelul neuniform de realizare, cauzat de supraestimarea și/sau subestimarea indicatorilor în aspect de tip;
• în cazul scutirilor acordate de la plata dividendelor/defalcărilor de la profitul net, obținut în perioadele precedente prin majorarea capitalului social, se constată că nu în toate cazurile a fost efectuată capitalizarea obligatorie ale acestora;
• nivelul de colectare a veniturilor de către principalii administratori de buget, al executării lunare și trimestriale este neuniform;
• sumele aferente restituirilor TVA și accizelor continuă să dețină pondere semnificativă în totalul veniturilor bugetului de stat; în condițiile insuficienței resurselor financiare, în anul 2015 a fost aplicată compensarea restituirilor prin cesiune agenților economici terți cu stingerea concomitentă a obligațiunilor fiscale față de BPN, deși aceste prevederi sînt declarate neconstituționale încă din anul 1999;
• veniturile bugetului public național sînt influențate de creșterea semnificativă a facilităților fiscale și vamale; în ultimii ani se înregistrează o insuficiență sporită de resurse necesare pentru satisfacerea necesităților tuturor nivelurilor de buget;
• menținerea unui nivel impunător a restanțelor față de bugetul de stat a influențat nivelul încasărilor la buget și a limitat finanțarea activităților prevăzute în buget, fiind restituite ordine de plată neexecutate din lipsa/insuficiența resurselor bugetare, în valoare totală de 850,4 mil. lei; ca urmare au crescut datoriile creditoare față de furnizorii de lucrări și servicii;

Cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 2,6%, în comparație cu anul precedent, concomitent, spre deosebire de anii precedenți, în anul 2015 se atestă încetinirea ritmului de creștere a cheltuielilor bugetului de stat. Conform datelor raportate de MF și verificărilor auditului, partea de cheltuieli s-a realizat la nivel de 91% constituind 30,101 mld. lei, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului 2015 constituind 2,961 mld. lei.

Constatările la capitolul executării cheltuielilor bugetului de stat denotă:

• prognoza cheltuielilor incluse în cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anul 2015, ca și în anii precedenți, necesită îmbunătățire profundă, imprecizia acestora cauzează modificări periodice și frecvente a indicatorilor bugetari aprobați;
• nivelul de executare a cheltuielilor este mai jos decît nivelul tolerabil stabilit de practicile internaționale (-5%) și cel mai jos din ultimii 3 ani; situația este determinată de neîncasarea veniturilor la nivelul prognozat (- 1,318 mld. lei), inclusiv a granturilor externe, precum și de nedebursarea integrală a împrumuturilor externe, incluse în buget (- 1,617 mld. lei);
• executarea cheltuielilor sub aspectul Clasificației economice denotă că, ponderea majoră o dețin cheltuielile curente - 80,5%, cheltuielile capitale fiind în diminuare față de anul precedent;
• nivelul de executare a cheltuielilor de către executorii de buget relevă că, prognozele bugetare ale acestora trebuie îmbunătățite semnificativ, fiind necesară aplicarea unor constrîngeri majore, pentru ca în solicitările entităților care utilizează banii publici, necesitățile să fie strict corelate cu plafonul resurselor disponibile ale statului;
• gradul de executare a bugetelor pe programe de performanțe este în descreștere continuă, iar analiza calității sistemului de planificare și caracteristicilor bugetelor pe programe au relevat că: 1) principiul de formare și modificare a programelor de performanță, reieșind din volumul de alocare a resurselor bugetare, nu corespunde scopului de trecere la bugetarea pe programe, bugetele instituțiilor fiind doar transformate în formatul programelor (un clasificator adițional). În astfel de condiții, programele de stat nu pot fi vizate ca un instrument complet și eficace de planificare și executare, necătînd la faptul că Guvernul deleagă programelor anume acest rol-cheie. 2) indicatorii de performanță nu sînt generalizați printr-un sistem automatizat, ceea ce face imposibilă evaluarea în dinamică a indicatorilor realizați și performanțelor atinse în cadrul programelor respective, 3) lipsa pașapoartelor programelor de performanță face imposibilă evaluarea performanțelor intermediare atinse în cadrul programelor de performanță; un astfel de document ar urma să definească scopurile, obiectivele, domeniile de utilizare ale fondurilor bugetare, organele responsabile de executare/implementare, indicatorii de performanță intermediari și finali, termenul de realizare, precum și alte caracteristici ale bugetului programului;
• Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli nu a fost finanțat integral, fapt cauzat de insuficiența resurselor financiare, precum și de achitarea titlurilor executorii;
• se reiterează problematicile constatate și în anii precedenți la compartimentul evidența datoriilor la plata cotizațiilor în organizațiile internaționale al căror membru este Republica Moldova prin intermediul MF și executorilor de buget; de asemenea, nu au fost restabilite și luate la evidență cotele țării în capitalul a 4 organizații internaționale (capitalul străin) sub formă de cambii;
• cheltuielile pentru achitarea documentelor executorii au înregistrat o creștere față de anul precedent, în anul 2015 fiind achitate 85,8 mil. lei. Datorită lipsei unor politici de evidență a datoriilor/creanțelor contingente, nu este cunoscută valoarea totală a cauzelor înaintate pentru a fi achitate de la bugetul de stat în cazul pierderii cauzei de judecată, nefiind cunoscute și posibilele riscuri cu impact pentru bugetele ulterioare;
• cele mai semnificative cheltuieli pentru investițiile capitale au fost finanțate de la componenta proiecte finanțate din surse externe, ponderea acestora în totalul investițiilor capitale fiind de 95%;
• în premieră pentru ultimii ani, volumul mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului este în diminuare, comparativ cu volumul cheltuielilor bugetului de stat, care este în creștere. De asemenea, spre deosebire de anii precedenți, la finele anului 2015, la cheltuielile efectuate din contul mijloacelor Fondului de rezervă nu au fost înregistrate datorii debitoare sau creditoare;
• ca și în anii precedenți, auditorii au relevat necesitatea unor reglementări referitor la raportarea bazată pe rezultate în cazul gestionării mijloacelor fondului rutier;
• volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel a constituit 13,5 mld. lei, fiind în creștere față de anul precedent. Din insuficiența resurselor bugetului de stat, nivelul de executate al transferurilor către BASS a constituit 93,7% (-278,9 mil. lei), FAOAM - 94,7% (-121,8 mil. lei), bugetele unităților administrativ-teritoriale (BUAT) - 93,3% (-527 mil. lei);
• la finele anului 2015, executorii de buget au înregistrat datorii debitoare la și datorii creditoare la toate componentele (1123,3 mil.lei, și respectiv de 1225,0 mil.lei), acestea fiind în creștere semnificativă la componenta de bază și la componenta proiecte finanțate din surse externe.

Bugetul de stat în anul 2015 s-a realizat cu un deficit de 2,046 mld. lei, fiind sub nivelul prognozat, care, ca pondere în PIB, a constituit 1,7 %  sau cu 1,3 puncte procentuale mai puțin decît indicatorul prognozat (3%). Pe parcursul anului, pentru acoperirea deficitului bugetar au fost atrase surse interne în valoare totală netă de 240,7 mil. lei și surse externe nete în valoare de 1,806 mld. lei. Principala sursă internă de finanțare a deficitului au fost valorile mobiliare de stat. Totodată, pentru necesitățile bugetului de stat au fost împrumutate mijloacele bănești din soldurile componentelor mijloace speciale, fonduri speciale și proiectelor finanțate din surse externe, precum și din soldurile în conturile autorităților și instituțiilor publice cu autonomie financiară, care se deservesc în contul unic trezorerial, în valoare totală de 1,246 mld. lei,  din care  pină la finele anului au rămas nerambursate 357,9 mil. lei.

Entitățile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen maxim de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

În vizită la școala-internat

Natalia Trofim a fost numită membru al Curții de Conturi