CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
La 15 iunie 2012, Plenul Curţii de Conturi a examinat în cadrul şedinţei ordinare Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011.
Misiunea de audit a fost efectuată în scopul verificării respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (AAPL) din raionul Rîscani a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.
Auditul a relevat, că autorităţile administraţiei publice locale din raionul Rîşcani nu au fost responsabile în măsura necesară de asigurarea unei discipline financiar-bugetare care să întrunească rigorile de legalitate şi regularitate în utilizarea fondului bugetar şi gestionarea patrimoniului public. Toate acestea au afectat capacitatea de realizare a priorităţilor economice şi sociale ale teritoriului administrat.
Direcţia generală finanţe nu a organizat eficient lucrul de elaborare a proiectului bugetului raionului şi nu a asigurat evaluarea credibilă şi economic fundamentată a veniturilor bugetare, inclusiv prin analizarea surselor de venituri ale UAT de nivelul I. Auditul a constatat, că indicii bugetari stabiliţi de autorităţile publice locale şi acceptaţi de Direcţia generală finanţe sunt diminuaţi, nu reflectă potenţialul real de mobilizare a surselor aferente finanţelor publice. Situaţia dată a generat subestimări la unele categorii de venituri bugetare, în ansamblu pe raion, în sumă de minim 7,1 mil.lei. Acest derapaj sporeşte gradul de interdependenţă financiară a raionului în relaţiile cu bugetul de stat şi, respectiv, - compromite performanţa raportată de administraţiile publice locale privind execuţia bugetelor de toate nivelurile.
Procesul de evaluare-planificare neeficient şi eforturile slabe de extindere a bazei de impozitare constituie impedimente majore în sporirea şi consolidarea surselor proprii. Astfel, verificările selective ale auditului denotă rezerve privind realizarea veniturilor proprii în sumă totală estimată până la 5,1 mil.lei, din care cele mai semnificative se prezintă:
-
neîncasarea plăţilor din arenda terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, care au lipsit bugetele locale de surse până la circa 1,2 mil.lei;
-
ratarea veniturilor din arenda terenurilor agricole, precum şi bazinelor acvatice - 0,9 mil.lei;
-
administrarea necorespunzătoare a veniturilor din taxa de piaţă -1,4 mil.lei;
-
rezerve la încasarea impozitului pe bunurile imobiliare - 0,4 mil.lei;
-
venituri pasibile încasării din activitatea de antreprenoriat (taxa pentru patentă, activităţi ilegale de antreprenoriat) - 0,3 mil.lei;
-
impozitul funciar - 0,1 mil.lei;
-
venituri ratate din neîncasarea mijloacelor speciale - 0,2 mil.lei, precum şi admiterea datoriilor cu termen de prescripţie expirat din locaţiune în sumă de 0,6 mil.lei;
-
administrarea necorespunzătoare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială în sumă de până la 0,1 mil.lei.
Managementul financiar al executării cheltuielilor bugetelor locale din raion nu au corespuns rigorilor legale, în consecinţă s-au constatat o serie de nereguli şi abateri. Astfel, la redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învăţământului în sumă de 2,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la finanţarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale a instituţiilor medico - sanitare din raion - 1,8 mil. lei.
La nivel de raion lipseşte o strategie de dezvoltare, bazată pe mijloace investiţionale şi capitale, ce ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieşind din priorităţile raionului, necesităţile de mijloace financiare şi posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale. Totodată, auditul a atestat prezenţa multiplilor încălcări la valorificarea mijloacelor bugetare în scopurile indicate, care au generat efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi iraţionale pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 9,2 mil.lei:
-
cheltuieli pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 4,1 mil.lei, în lipsa proiectelor verificate şi expertizate în modul stabilit;
-
efectuarea unor cheltuieli ineficiente - 3,2 mil.lei, inclusiv fără acoperire financiară - 2,4 mil.lei;
-
recepţionarea unor lucrări efectiv neexecutate în sumă de 0,2 mil.lei.
-
nerespectarea procedurilor legale de achiziţii publice în sumă de 1,2 mil.lei, în unele cazuri acestea fiind desfăşurate într-un mod formal, după angajarea serviciilor sau lucrărilor. Concomitent, prezenţa unor încălcări de ordin procedural au limitat condiţiile de liberă concurenţă şi transparenţă a procesului de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor.
-
achitarea unor servicii de proiectare în sumă de 0,2 mil.lei, în temeiul unor acte de primire predare, constate de audit ca fiind neveridice, dat fiind că lucrările de proiectare efectiv nu s-au executat.
Managementul resurselor umane a fost organizat cu un şir de abateri de la norme, exprimate prin remunerarea unor angajaţi care, efectiv, nu se aflau pe teritoriul ţării, precum şi efectuarea plăţilor salariale neregulamentare în sumă totală de 0,6 mil.lei. Auditul menţionează prezenţa unor abateri la cumularea funcţiilor de către unii angajaţi ai instituţiilor publice, ultimii fiind angajaţi în paralel în mai multe funcţii cu un orar integral de lucru. În unele cazuri auditului nu i-au fost prezentate probe privind lucrul efectiv exercitat la cumularea funcţiilor.
Există deficienţe şi la gestionarea patrimoniului public local, unele din ele nefiind soluţionate pe parcursul mai multor ani. AAPL nu deţin o evidenţă exhaustivă a patrimoniului care le aparţine cu drept de proprietate. Astfel, verificările selective ale auditului denotă că unele primarii nu aveau înregistrate în evidenţa contabilă patrimoniul în valoare de 15,3 mil.lei, transmis în capitalul social al întreprinderilor înfiinţate. Nu dispun administraţiile publice locale de politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local. Acest fapt constituie un impediment în asigurarea unui management eficient, lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. În acest context se relevă că de o perioadă îndelungată, întreprinderile municipale, fondate de AAPL, înregistrează pierderi din activitatea economico-financiară, altele nu funcţionează.
Unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce poate duce la folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală. De asemenea terenurile proprietate publică locală nu sunt înregistrate în evidenţa contabilă a AAPL, fapt generat de lipsa unor reglementări privind organizarea evidenţei contabile a patrimoniului public.
O problemă nesoluţionată de mai mulţi ani reprezintă neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului public local. Astfel nu au fost supuse cadastrării bunurile imobile transmise instituţiilor medico-sanitare cu valoarea de 38,1 mil.lei, precum şi reţelele de gazoduct - de 24,6 mil.lei. Valoarea reţelelor de gazoduct nu figurează în datele evidenţei contabile a APPL.
Consiliul orăşenesc Rîşcani nu a întreprins măsurile de rigoare privind recuperarea pagubei materiale în sumă de 112 mii lei de la primarul or. Rîşcani. Suma respectivă o constituie valoarea automobilul de serviciu, care, fiind utilizat în scopuri personale, a fost grav accidentat şi nu poate fi supus reparaţiei.
Primăria or. Costeşti şi Direcţia generală învăţământ, tineret şi sport nu au respectat prevederile Legii nr.221-XVI din 19.10.20072, care stabilesc certificarea obligatorie sanitar-veterinară la comercializarea produselor şi subproduselor de origine animale, destinate consumului uman. Astfel, ambele entităţi nu au monitorizat suficient achiziţiile privind procurarea produselor alimentare pentru copii, fiind admisă achiziţionarea de la persoane fizice a 4 tone de lapte în sumă totală de 20,1 mii lei (pentru grădiniţa din or. Costeşti) şi a 1,6 tone de carne de porc în sumă totală de 108,9 mii lei (pentru şcoala auxiliară din or. Costeşti), fără certificarea sanitar-veterinară respectivă. Aceste acţiuni au expus la risc sănătatea copiilor.
Unele instituţii publice locale nu au asigurat respectarea procedurii de casare a patrimoniului public, concomitent neînregistrând în evidenţa contabilă utilajele şi materialele obţinute în urma lichidării. Au fost constate cazuri de comercializare a bunurilor respective, nefiind depuse în conturile instituţiilor mijloacele băneşti, rezultate din tranzacţiile respective.
În opinia echipei de audit a CCRM, încălcările existente se datorează lipsei unor proceduri de control intern atât la etapa de planificare, cât şi la etapa de executare a veniturilor şi cheltuielilor; necunoaşterii de către personalul de conducere şi de execuţie al AAPL din raion a prevederilor legale privind administrarea şi gestionarea patrimoniului public local; iresponsabilităţii unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.
Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării hotărârii Plenului CCRM.
