CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun. Chişinău pe anii 2010-2011 a fost examinat la 31 iulie 2012 în cadrul şedinţei plenare a Curţii de Conturi.
La şedinţă au fost prezenţi Dorin Chirtoacă, primarul general a mun. Chişinău, Iancu Ţurcanu, şef adjunct al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat, Diana Grosu, şeful Serviciului control financiar şi revizie a Ministerului Finanţelor, Vasile Volcov, director adjunct al Biroului Naţional de Statistică, Angela Matcov, director Î.S. „Cadastru", Nicolae Platon, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Veronica Herţa, directorul Direcţiei generale finanţe a Consiliului municipal Chişinău, Ludmila Botnari, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Chişinău, Liubovi Buciuşcanu, şeful trezoreriei teritoriale Chişinău, Adrian Boldurescu, directorul Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie, Nicon Zaporojan, vice-directorul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Petru Gontea, directorul Direcţiei generale locativ - comunale şi amenajare, Mihai Cojocaru, vice-directorul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale, Roman Sofroni, directorul Î.M. Direcţia construcţii capitale, Valentina Cujba, vice-directorul Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport, Ana Vîrlan, şeful Direcţiei educaţie, tineret şi sport sec. Centru, Anatol Ivanu, şeful Direcţiei educaţie, tineret şi sport sec. Botanica, primarii: Valentin Guţan, or. Cricova, Ion Bobeico, or.Vatra, Andrei Florica, com. Grătieşti, Ivan Scripnic, com. Ciorescu, Ion Begleţ, s. Ghidighici.
Misiunea de audit a fost întreprinsă în scopul verificării respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (AAPL) din municipiu a prevederilor regulamentare în procesul bugetar; conformării cadrului normativ a procedurilor de evaluare, prognozare şi administrare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; gestiunii şi integrităţii patrimoniului public.
Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare, au fost selectate pentru auditare: Primăria mun. Chişinău, Direcţia generală finanţe (DGF), Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) a mun. Chişinău, Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare (DGAURF), Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie (DGTPCC), Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare (DGLCA), Î.M. „Direcţia construcţii capitale, Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale (DGERRP), Direcţia generală educaţie, tineret şi sport (DGETS), Direcţia educaţie, tineret şi sport (DETS) sec. Botanica, Direcţia educaţie, tineret şi sport (DETS) sec. Centru, 5 primării din componenţa municipiului (or. Cricova, or. Vatra, com. Ciorescu, com. Grătieşti, s. Ghidighici). De asemenea, unele probe de audit au fost acumulate de la: Direcţie generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii (DGCAPPS), Biroul Naţional de Statistică; Î.S. „Cadastru", etc.
Municipiul Chişinău este o unitate administrativ-teritorială (UAT) în componenţa căruia intră 18 UAT de nivelul I: 6 oraşe, 8 comune şi 4 sate, care cuprind 33 de localităţi. Teritoriul de bază al municipiului este divizat în 5 sectoare.
Potrivit datelor IFS a mun. Chişinău privind încasarea veniturilor, impozitele şi taxele colectate pe teritoriul mun. Chişinău şi acumulate la bugetul public naţional (BPN) au constituit în anul 2010 - 9894,4 mil. lei, majorându-se faţă de anul precedent cu 902,7 mil.lei (sau 10,0%), în anul 2011 - 10690,1 mil. lei, sau cu o creştere de 795,7 mil.lei (sau 8%) faţă de anul precedent.
În perioada anilor 2010-2011, în bugetul UAT din mun. Chişinău au fost încasate 15,8% şi, respectiv, 16,5% din veniturile colectate pe teritoriul municipiului, cu o tendinţă de creştere. Astfel, în 2010, la bugetele UAT din mun. Chişinău au fost încasate venituri cu 183,4 mil. lei mai mult decât în 2009, iar în 2011 a fost înregistrată o creştere a veniturilor cu 197,2 mil. lei, faţă de 2010.
Examinând rezultatele auditului, Curtea de Conturi a constatat, că evaluarea şi administrarea veniturilor bugetelor UAT din mun. Chişinău pe anii 2010-2011 a fost afectată de deficienţe majore în sub-procesul de estimare a impozitelor/taxelor pasibile încasării în bugetele UAT din mun. Chişinău şi în procesul de administrare fiscală, ceea ce a dus la ratarea unor venituri în bugetul municipal Chişinău în anii 2010-2011 de până la 61645,1 mii lei, cu excepţia veniturilor din gestionarea proprietăţii publice (terenurilor şi bunurilor imobile).
În perioada supusă auditului, AAPL din mun. Chişinău nu au respectat exigenţele necesare în materie de management al finanţelor publice şi, respectiv, nu au asigurat un proces bugetar şi o gestiune a patrimoniului public eficiente şi credibile.
AAPL din mun. Chişinău nu au evaluat şi monitorizat eficient potenţialul economico-financiar, aferent formării bazei de impozitare, nu au asigurat un sistem de interacţiune a autorităţilor de resort pentru o identificare concludentă a veniturilor bugetare. Astfel, auditul extern a depistat rezerve semnificative neevaluate şi neincluse în circuitul finanţelor publice locale pentru dezvoltarea social-economică în interesul public. În consecinţă, materia de impozitare nu este integral evaluată şi, respectiv, nu serveşte suport relevant pentru formarea veniturilor bugetelor locale. Acest flagel, implicit, atrage transferuri nefondate din bugetele ierarhic superioare, astfel generând dezechilibre pentru finanţele publice în ansamblu.
Cadrul normativ şi metodologic imperfect de stabilire a transferurilor de la bugetul de nivel superior (de stat sau nivelul II) la bugetul de nivel inferior (nivelul II şi I) pentru uniformizarea asigurării financiare ale acestora, precum şi necorespunderea mecanismului de stabilire a normativelor de cheltuieli cu situaţia reală, a dus la implementarea de către DGF a unor mecanisme de calculare a transferurilor către UAT de nivelul I, care nu corespund metodologiei Ministerului Finanţelor. Lipsa unor reglementări privind majorarea sau micşorarea transferurilor pe parcursul anului bugetar, în caz de subestimare sau de supraestimare a veniturilor bugetelor UAT, a dus la alocarea neconformă în 2010 a transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea teritoriilor în sumă de 198,9 mil. lei, iar în 2011 la nealocarea transferurilor în sumă de 58 mil. lei.
AAPL nu efectuează o planificare eficientă a cheltuielilor, ceea ce determină executarea ineficientă a acestora. Astfel, deşi, învăţământul de stat este gratuit şi constituie o prioritate naţională, finanţarea bugetară a acestui domeniu nu asigură servicii publice educaţionale calitative.
AAPL, în perioada 2009-2011, în contextul măsurilor anticriză, au adoptat decizii în materie de optimizare a cheltuielilor bugetare, inclusiv prin reorganizări instituţionale. Totodată, misiunea de audit a constatat că, în mare măsură, deciziile respective nu s-au soldat cu rezultate palpabile. În cadrul Primăriei municipiului şi altor autorităţi administrative se atestă subdiviziuni cu funcţii şi competenţe care se suprapun. Regulamentele de funcţionare a subdiviziunilor nu corespund rigorilor cadrului legal/normativ naţional.
Managementul cheltuielilor bugetelor UAT nu corespunde rigorilor şi normelor legale, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice. Astfel, în perioada 2010-2011, entităţile auditate au admis cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de circa 9,9 mil. lei.
AAPL, în calitate de autorităţi contractante, nu au întreprins măsurile necesare de eficientizare a procesului de achiziţie şi conformare a cadrului legal. Cu derogare de la cadrul normativ au fost efectuate achiziţii de circa 322 mil. lei. De asemenea, nu a fost asigurată aplicarea clauzelor garanţiei de bună execuţie în sumă de 3,2 mil. lei; s-a depistat contractarea mărfurilor (lucrări şi servicii) de la agenţi economici, fondatorii şi administratorii cărora sunt identici, fapt care generează riscuri sporite de fraudare în valoare de circa 9 mil. lei.
În cadrul AAPL nu sunt elaborate strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sunt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Nu există studii de fezabilitate, care ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor efectuate. Modul de determinare a obiectivelor finanţate din bugetul municipal este netransparent şi defectuos, iar lipsa surselor financiare pentru proiectarea şi construcţia acestora generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani, fără impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a municipiului. Ca urmare, sursele bugetare imobilizate în construcţii în curs de execuţie (la 01.01.2012) au valorat 480 mil. lei, din care 80 mil. lei la obiectele, utilitatea cărora a decăzut. O atenţie sporită urmează a fi acordată soluţionării gestionării reţelelor de gaze (64,8 mil. lei), electrice (9,7 mil. lei) şi telefonice (2,7 mil. lei), construite din contul mijloacelor bugetare şi exploatate de către sectorul privat, municipalitatea nerecuperând investiţiile alocate.
Rezultatele verificărilor, efectuate la entităţile auditate, în domeniul regularităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public, denotă aceiaşi stare nesatisfăcătoare, atestată în perioadele anterioare, supuse auditului, exprimată prin: lipsa unei evidenţe exhaustive (tehnică şi valorică) şi cadastrare a patrimoniului public; neînregistrarea bunurilor imobile (inclusiv terenurilor) în evidenţa contabilă (în ansamblu pe municipalitate şi pe fiecare UAT), sau ţinerea la evidenţă a bunurilor privatizate şi realizate, ceea ce determină raportarea denaturată a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile la organul cadastral (din 1566 bunuri imobile nelocuibile proprietate publică locală, nu sunt înregistrate drepturile asupra 906 bunuri).
AAPL nu au ţinut cont de recomandările precedente ale Curţii de Conturi, nu au organizat licitaţii publice la darea şi prelungirea contractelor de locaţiune a bunurilor imobile, astfel procedurile de dare în locaţiune nu sunt transparente şi nu asigură veniturile conforme preţurilor de piaţă, în consecinţă fiind ratate mijloace bugetare estimate la circa 26 mil. lei.
Privatizarea fondului de imobile nelocuibile s-a efectuat de către AAPL fără a ţine cont de cadrul legal existent, ceea ce determină riscul neregularităţii privatizării (2010-2011) a bunurilor imobile nelocuibile, date în locaţiune, în sumă totală de 14,2 mil. lei, fiind, totodată, ratate venituri, estimate de audit în sumă de 17,7 mil.lei. De asemenea, în urma privatizării spaţiului supranormativ al locuinţelor, contrar prevederilor legale, au fost ratate venituri de circa 34 mil. lei.
AAPL nu au asigurat o evidenţă relevantă şi concludentă a patrimoniului public, transmis către agenţii economici fondaţi. Totodată, n-a fost asigurată gestiunea eficientă a întreprinderilor fondate, activitatea economică a cărora nefiind axată pe indicatori cost-eficienţă, iar managementul corporativ neorientat la performanţe.
AAPL nu au asigurat acumularea în măsură deplină a veniturilor provenite din dividendele aferente cotei de participare a municipiului în societăţile pe acţiuni şi de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale (2009-2010) în sumă de 31,4 mil. lei, conform clauzelor aprobate de către Consiliul municipal Chişinău. Factorilor responsabili nu au îndeplinit recomandările Curţii de Conturi, privind încasarea dividendelor pentru anii 2007-2008 în sumă de 20 mil. lei.
Managementul defectuos şi ineficient a fondului funciar, neimplementarea recomandărilor Curţii de Conturi, lipsa supravegherii asupra fondului funciar, precum şi încălcările în domeniul urbanismului şi amenajării, au dus la perpetuarea gestiunii neconforme a fondului funciar, ceea ce a determinat ratarea unor venituri estimate la circa 96,5 mil. lei, precum şi costuri neregulamentare în sumă de 1,4 mil. lei.
Iresponsabilitatea managementului contabil, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, precum şi deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora şi neregulile în decontări, s-au soldat cu raportări denaturate a situaţiilor patrimoniale.
Verificările conformării cerinţelor şi recomandărilor rezultate din auditurile realizate anterior de către Curtea de Conturi, indică că AAPL, practic, au ignorat necesitatea remedierilor de rigoare. Astfel, din totalul de 71 de recomandări înaintate autorităţilor publice locale din cadrul mun. Chişinău, doar 9 recomandări au fost implementate integral, 17 - implementate parţial şi, respectiv, 45 - neimplementate.
Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
