CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Raportul auditului performanței monitorizării datoriilor față de Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) a fost examinat de către Curtea de Conturi în cadrul ședinței publice din 19 mai curent.
Auditul s-a desfășurat la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu colectarea probelor de audit la Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS). Au fost examinate aspectele administrării de către părțile responsabile a obligațiilor contribuabililor, cu identificarea riscurilor și impedimentelor în procesul de stingere a datoriilor față de BASS. Obiectivul general al auditului a constat în stabilirea faptului, dacă autoritățile responsabile dispun de procese interne eficiente pentru monitorizarea datoriilor administrate în vederea diminuării acestora.
În procesul de administrare a datoriilor, CNAS îi revine rolul de realizare a unui sistem de management și сontrol care să asigure înregistrarea, evidența plătitorilor la BASS precum și a obligațiilor acestora. Respectiv, organelor fiscale le revine atribuția de încasare și urmărire a obligațiilor la BASS.
Principala componentă a veniturilor BASS în Republica Moldova o constituie contribuțiile de asigurări sociale obligatorii (67%), a căror cotă în ultimii ani s-a menținut la același nivel (angajați - 23%, individuale - 6%). Pe parcursul anului de referință, unii plătitori nu și-au onorat în termen obligativitatea de a contribui la sistemul public, în consecință au fost formate restanțe față de BASS. Din suma totală a datoriilor înregistrate (1140,0 mil. lei), restanțele contribuabililor care nu-și onorează obligațiunile legale au constituit 425,4 mil. lei, înregistrînd o diminuare cu circa 57% comparativ cu anul precedent.
Eficiența procesului de evidență și stingere a datoriilor
Pentru a optimiza modul de achitare și declarare a contribuțiilor, CNAS a asigurat accesul electronic a contribuabililor la contul curent și a organizat seminare cu plătitorii, inclusiv cu restanțierii, precum și a luat parte în comisii mixte unde au fost ascultați contribuabilii datornici.
Potrivit auditului, în anul 2015 cele mai mari restanțe le-au înregistrat contribuabilii care activează în ramura agriculturii - circa 25%. De asemenea, alte categorii de plătitori cu risc major de neplată a contribuțiilor sînt ce-i reorganizați, precum și persoanele fizice proprietari de terenuri agricole care prelucrează terenul în mod individual, deoarece restanțele acestora sînt cumulative din perioada anilor precedenți.
La capitolul aplicării măsurilor de sancționare pentru disciplinarea contribuabililor, în anul 2015, CNAS a calculat automatizat penalități pentru neplata în termen a contribuțiilor, însă aceste acțiuni nu au diminuat datoriile față de BASS. În scopul aplicării măsurilor de rigoare față de contribuabililor datornici, CNAS a transmis de 2 ori pe an subdiviziunilor sale teritoriale informația privind datoriile existente. Însă, periodicitatea transmiterii menționate nu asigură pe deplin monitorizarea obligațiilor nestinse.
În anul 2015, CNAS a constatat transferarea tardivă, incompletă sau netransferarea contribuțiilor de asigurări sociale, fiind întocmite și remise spre examinare instanței de judecată 387 de procese-verbale. Din numărul total al caselor teritoriale (40), numai 23 au întocmit procese-verbale de constatare a contravențiilor. Această situație demonstrează că CNAS nu a obținut rezultate de progres pentru responsabilizarea contribuabililor pentru achitarea contribuțiilor.
Stingerea obligațiilor la BASS prin aplicarea măsurilor de executare silită
Se atestă că, în anul 2015 astfel de măsuri au fost realizate prin încasarea mijloacelor bănești de pe contul bancar sau din casieria contribuabilului, precum și prin sechestrare, comercializare și ridicarea a bunurilor. Acțiunile aplicate de către organele fiscale în anii 2013-2015 au dus la încasarea în BASS pentru perioada menționată a circa 650,0 mil. lei, însă nu au fost atinși indicatorii de performanță stabiliți.
De asemenea se atestă că, urmărirea silită a restanțelor se realizează în temeiul hotărîrii organului fiscal, înregistrarea cărora în unele cazuri s-a realizat cu abateri de la normele stabilite. În context se denotă că abateri au fost constatate și în procesul documentării la ridicarea și depunerea mijloacelor bănești.
Evaluarea colectării contribuțiilor urmare a controalelor fiscale a elucidat că, atît CNAS cît și IFPS nu dețin rapoarte care să ateste sumele încasate. Respectiv în această situație nu poate fi evaluat impactul acțiunilor de verificare. Totodată, auditul a constatat că verificările sumelor calculate la BASS pot fi realizate în cadrul controalelor totale și celor tematice. În context, Ministerul Finanțelor a propus modificări la codul fiscal privind calcularea contribuțiilor sociale prin metode și surse indirecte.
Generalizînd informația privind încasările la BASS urmare a aplicării sancțiunilor din anul 2015, se atestă că acestea au fost la nivel de 70% și nu au atins nivelul stabilit de Inspectoratul Fiscal de 90%.
Eficiența procesului aferent schimbului de informație între CNAS și IFPS
Procesul este reglementat legal, CNAS și IFPS efectuează în mod electronic schimbul de informații aferent soldurilor, sumelor calculate și încasate la BASS. În context, auditul denotă că există divergențe între soldul restanțelor față de BASS înregistrat de CNAS și cel de Inspectoratul Fiscal, de 19,2 mil. lei. Această situație este determinată de operarea de către aceste autorități cu datele BASS în sisteme informaționale diferite și specifice.
Monitorizarea datoriilor este un proces substanțial în administrarea și gestionarea veniturilor BASS, care impune cooperare continuă între CNAS și IFPS. Auditul a constatat că entitățile vizate au înregistrat progrese la capitolele evidență și urmărire a obligațiunilor la BASS, și anume: realizarea acțiunilor de sensibilizare a contribuabililor despre necesitatea efectuării în termen a plăților la BASS, calcularea penalităților, constatarea contravențiilor pentru neplata contribuțiilor, aplicarea sancțiunilor și penalităților în urma controalelor fiscale efectuate, stingerea restanțelor prin urmărirea silită a acestora.
Totuși, auditul accentuează că este necesară intensificarea măsurilor realizate, prin elaborarea și instituirea unor proceduri documentate și automatizate specifice, care ar determina veridicitatea și integritatea restanțelor BASS. De asemenea, este necesară îmbunătățirea procesului de monitorizare în vederea realizării corecte a activităților existente aferente sistemului de evidență și colectare a obligațiilor privind asigurările sociale față de buget, intensificarea acțiunilor de sensibilizare a populației cu privire la aceste tipuri de plăți, consolidarea capacităților instituțiilor implicate, perfecționarea cadrului legal relevant.
Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi semestrial despre implementarea recomandărilor în termen maxim de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
