CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Rezina pe anii 2011-2012 a fost examinat în cadrul ședinței Curții de Conturi din 23 iulie 2013.
La şedinţă au fost prezenți Tudor Golub, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice, Arcadie Mușinschi, șeful Direcției Finanțe a Consiliului raional Rezina, Larisa Cotun, șeful Inspectoratului Fiscal Rezina, Parascovia Condrea, șeful Oficiului cadastral teritorial Rezina, Csenofond Ceban, șeful Direcției Învățământ, Tineret și Sport a Rezina, Mihai Cebotar, primarul orașului Rezina, precum și primarii unor sate și comune din raion.
Informație generală
Raionul Rezina este în vecinătatea raioanelor Orhei, Șoldănești, Telenești și Rîbnița, având o suprafață de 621,79 km2. Populația raionului constituie 52,6 mii oameni, densitatea populației fiind de 84,5 persoane la km2. Ca unitate administrativ-teritorială raionul Rezina este format din 25 primării, care includ 41 localități.
La capitolul transferurilor de la bugetul de stat, se atestă o diminuare, în anul 2011 ponderea acestora constituind 61,9%, iar în anul 2012, respectiv 52,1%.
Auditul a avut drept scop evaluarea conformităţii procesului bugetar și gestiunii patrimoniului public, prin prisma cadrului legal-normativ în vigoare, identificarea anumitor tendințe, precum și elaborarea recomandărilor rezonabile. Reieșind din scopurile declarate, misiunea de audit a scos la iveala un șir de nereguli şi neconformităţi, admise la toate etapele procesului bugetar, cât și la administrarea patrimoniului public.
Constatări de audit
Autoritățile administrației publice locale (AAPL) din raion nu au manifestat o preocupare pe măsură în materie de identificare, evaluare și monitorizare a potențialului economico-financiar, respectiv, nu au asigurat estimarea autentică a bazei de impozitare, inclusiv prin elaborarea unor indici fiscal-bugetari, care ar garanta sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT. În subprocesul de elaborare şi stabilire a indicilor fiscali Direcția Finanțe și unele AAPL de nivelul I au subestimat veniturile (cu excepţia celor din gestiunea patrimoniului) cu circa 23,0 mil. lei, unele categorii de venituri n-au fost planificate, ceea ce a condiționat subestimări și, respectiv, aprobarea indicilor în mărimi diminuate, în consecință influențând mărimea transferurilor din contul bugetului de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului.
Administrarea cheltuielilor bugetare în cadrul UAT nu corespunde rigorilor și normelor legale, astfel fiind admise un șir de abateri, care afectează eficiența utilizării mijloacelor publice:
- La executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii nu au fost respectate prevederile legale, din bugetele UAT în anii 2011-2012, în acest scop, fiind utilizate neregulamentar 0,4 mil. lei. Nu au fost respectate limitele unităților de personal și condițiile de salarizare a acestora, precum și cadrul regulator la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii, fiind necesară sporirea responsabilității la compartimentul dat a executorilor de buget.
- Lipsește, la nivel de raion strategia de dezvoltare, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieșind din prioritățile de dezvoltare social-economică. Managementul neadecvat în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum și nerespectarea legislației în vigoare au determinat folosirea neregulamentară a resurselor financiare și materiale în sumă totală de 2,7 mil. lei. Astfel: a fost admisă achiziţionarea și executarea lucrărilor de reparaţie capitală în lipsa documentaţiei de proiect; s-a admis recepționarea lucrărilor de reparație și achitarea acestora, care anterior nu au fost contractate; a fost admisă executarea unor lucrări de reparație de către persoane fizice, care nu dispuneau de autorizațiile și licențele respective; a fost admisă achitarea unor lucrări neexecutate (cazuri constatate la Aparatul președintelui raionului, Direcția Învățământ, Tineret, Sport și primăriile Rezina, Mateuți, Ignăței Peciște).
- La executarea unor cheltuieli nu s-a ținut cont de competenţele instituționale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanțate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele prevederilor regulamentare, nefiind respectată modalitatea de delimitare a cheltuielilor, stabilită de legislație. Nu s-au respectat normele legale la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă, fiind necesară și eficientizarea managementului financiar al acestor mijloace. Ca urmare, aceste situații au condiționat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 7,2 mil. lei (inclusiv achizițiile publice neregulamentare - 5,7 mil. lei).
Managementul ineficient al factorilor de decizie ai AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raion, la capitolul asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, gestionarea neconformă a acestuia, nerespectarea prevederilor legislației în vigoare, precum şi lipsa unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:
- neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 20,3 mil. lei, inclusiv asupra conductelor de gaz în valoare totală de 7,1 mil. lei;
- admiterea erorilor la raportarea valorii patrimoniului proprietate publică în valoare de circa 160,0 mil. lei;
- neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică (a statului, a UAT şi privată), evidenţa imperfectă și lipsa controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce menține un risc sporit de folosire neautorizată a terenurilor proprietate publică și de pierdere a dreptului de deținător asupra acestora.
Managementul defectuos şi ineficient al fondului funciar şi bunurilor imobile, lipsa supravegherii asupra patrimoniului public au dus la gestiunea neconformă a acestuia, ceea ce a lipsit UAT de venituri evaluate de la 3,9 mil. lei până la 7,5 mil.lei.
Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare se ţine sub nivelul cerinţelor şi normelor, în unele cazuri cheltuielile bugetare nefiind justificate în modul stabilit.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
