CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Film realizat de echipa de auditori: http://www.youtube.com/watch?v=UdUYXHPdlJ0&feature=youtu.be
Curtea de Conturi a examinat în şedinţa publică din 15 iulie 2013 Raportul auditului performanței ,,Au implementat autoritățile abilitate un mecanism adecvat în domeniul folosirii subsolului în vederea gestionării eficiente și raționale a resurselor minerale utile ale Republicii Moldova?.
Raportul a fost examinaţi în prezenţa reprezentanţilor entităţilor verificate: Gheorghe Șalaru, ministrul Mediului, Adrian Panciuc, şeful Serviciului juridic din cadrul Ministerului Mediului, Andrei Juraveli, directorul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, Mihai Tonu, şeful Direcţiei control geologic şi supraveghere mineral din cadrul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, Vitalie Curărari, șeful Inspectoratului Ecologic de Stat, Valentin Guznac, directorul Camerei de Licențiere, Ion Panciuc, administratorului Î.S. ,,Expediția Hidro-Geologică din Moldova", precum şi alte persoane oficiale din cadrul entităţilor supuse auditului.
,,Prin misiunea de aduit efectuată, Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv să răspundă la întrebarea: Este eficient sistemul de management instituțional și de control și contribuie acesta la administrarea rațională a zăcămintelor de substanțe minerale utile solide? Dacă nu, ce modificări sînt necesare?"
Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului și la 3 instituții din subordinea acestuia: Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Inspectoratul Ecologic de Stat și Î.S.,,Expediția Hidro-Geologică a Moldovei", la Camera de Licențiere, precum și la 33 de beneficiari ai subsolului, care exploatează 37 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide.
Misiunea de audit a abordat activitățile de bază executate de autoritatea publică centrală și de alte entități publice care au atribuții directe sau indirecte în sistemul de administrare a resurselor naturale. Totodată, auditul s-a focusat, în măsură semnificativă, pe evaluarea actualului proces de administrare și control în domeniul explorării, exploatării și valorificării zăcămintelor de substanțe minerale utile solide.
Republica Moldova dispune de rezerve limitate de substanțe minerale utile şi utilizarea acestora impune principiul rațional și durabil de dezvoltare, satisfacerea necesităților vitale de moment ale societății, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități. Lipsa unor documente de politici, care să stabilească direcțiile evolutive distincte, coerente și durabile în domeniul exploatării resurselor minerale, afectează exploatarea rațională a acestora. Analiza situației în domeniul extragerii substanțelor minerale utile solide relevă o creștere, atât a consumului de resurse minerale, cât și a numărului beneficiarilor de subsol.
În perioada anilor 2009-2012, întru promovarea reformelor în domeniul administrării subsolului, autoritățile abilitate au întreprins unele măsuri:
- a fost aprobat noul Cod al subsolului, ulterior fiind elaborate și aprobate unele acte normative privind implementarea acestuia;
- s-au inițiat unele procese privind crearea sistemului informațional în vederea pașaportizării zăcămintelor;
- s-a îmbunătățit activitatea de control și supraveghere minieră la beneficiarii subsolului în anul 2012, comparativ cu anii 2010-2011.
Verificările efectuate în cadrul auditului performanței, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existența unor probleme, deficiențe și nereguli în organizarea și desfășurarea procesului de gestionare rațională și inofensivă a subsolului, carențe și imperfecțiuni ale normelor de drept.
În contextul modernizării legislației subsolului, au fost stabilite clar cerințele și termenele de perfecționare și ajustare a mecanismelor și procedurilor de reglementare a relațiilor miniere, în vederea asigurării folosirii raționale și complexe a resurselor minerale existente, precum și prevenirii impactului negativ al activității de exploatare asupra mediului înconjurător. Auditul a constatat, că un șir de norme juridice nu sunt elaborate, iar altele se află la diferite stadii de promovare. Astfel, din cele 19 norme regulatorii, care se regăseau în planurile anuale de activitate ale Ministerului Mediului, începând cu anul 2009, sunt aprobate doar 10, inclusiv 7 - cu o întârziere de la un an până la 2,5 ani, alte 5 acte normative se află la diferite stadii de promovare, iar 4 - nici nu sunt elaborate.
Tergiversarea elaborării și aprobării actelor legislative și normative a avut, în unele cazuri, efecte negative în procesul de exploatare a resurselor naturale. În context, la 13 beneficiari ai subsolului, care valorifică industrial zăcămintele minerale, din cauza aprobării cu întârziere a cadrului normativ, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale n-a calculat cheltuielile efectuate din contul bugetului de stat pentru cercetarea subsolului, în valoare estimativă de circa 1,5 mil. lei, care urmau a fi recuperate la bugetul de stat.
La fel, un impact negativ asupra utilizării raționale a subsolului a avut și activitatea inadecvată a Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile larg răspîndite, care, în perioada anilor 2009-2010, a funcționat în baza unui regulament elaborat conform prevederilor Codului subsolului din anul 1993, acesta fiind actualizat abia în aprilie 2013. Astfel, în perioada 2009-2010, Comisia s-a întrunit doar în 6 ședințe, iar în anii 2011-2012 nu și-a desfășurat activitatea, din ce reiese că Comisia nu și-a îndeplinit integral funcțiile.
În orizontul de timp auditat, se atestă un grad sporit de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile, acesta fiind în creștere în anii 2011-2012 (față de anul 2009), totodată, înregistrîndu-se și o creștere a volumului extragerilor de substanțe minerale utile solide.
Rezultatele auditului relevă că, în anii 2009-2012, urmare implementării noului Cod al subsolului, Ministerul Mediului a încheiat 104 contracte asupra dreptului de folosire a sectoarelor de subsol pentru extragerea substanțelor minerale utile solide cu 71 de beneficiari ai subsolului din cei 156 care exploatează zăcăminte minerale.
În rezultatul neincluderii în art.83 alin.(2) din Codul subsolului a unor termene - limită de conformare a beneficiarilor de subsol la cerințele cadrului legal, n-au fost încheiate 127 de contracte cu 96 de beneficiari ai subsolului, care își continuă activitatea.
Neinstituirea unui control intern eficient în cadrul Ministerului Mediului, monitorizarea neadecvată a procedurii privind încheierea contractelor și nerespectarea exigențelor legale au generat atribuirea neconformă a 12 sectoare de subsol, precum și neluarea deciziilor în vederea redistribuirii a 6 sectoare, întru folosirea mai eficientă a acestora. Aceste fapte au condiționat exploatarea acestora în lipsa unor documente obligatorii, iar în unele cazuri tergiversarea exploatării zăcămintelor.
Începând cu anul 2009, Guvernul a prevăzut o nouă abordare a modului de organizare și desfășurare a concursurilor, un mecanism mai performant, prin care s-a urmărit îmbunătățirea transparenței în procesul decizional de atribuire a sectoarelor de subsol.
Urmare misiunii de audit, s-a constatat că pct.21 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului prevede că Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale este obligată să stabilească criterii de evaluare pentru determinarea câștigătorului la concurs, în vederea selectării celei mai avantajoase propuneri pentru stat. În realitate, criteriile de evaluare a ofertelor sunt aprobate de către Comisia permanentă de concurs, cu toate că de competența ultimei ține doar evaluarea propunerilor parvenite. Mai mult decât atât, Comisia a stabilit criteriile de evaluare numai în ziua desfășurării concursurilor, cunoscând deja lista participanților.
Actualul proces de desfășurare a concursurilor n-a înregistrat performanțe, fiind compromis. Exercitarea neadecvată a funcțiilor de către Comisia permanentă de concurs, precum și de către Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, neasigurarea implementării de către ultima a unui alt mod de efectuare a concursului, au condiționat atribuirea și exploatarea neregulamentară a 9 din cele 10 sectoare de subsol atribuite prin concurs.
Astfel, urmare a desfășurării concursului pentru atribuirea dreptului de folosință asupra zăcământului de calcar cretos-silicios ,,Vărăncău", r-nul Soroca, cu suprafața de 9,3 ha, comisia a declarat drept câștigător participantul care a prezentat cea mai slabă ofertă. Această situație este condiționată de faptul că primăria comunei Vărăncău, înainte de desfășurarea concursului, a eliberat o scrisoare de garanție privind darea în arenda a suprafeței de teren din perimetrul zăcământului expus la concurs pretendentului, care a și fost declarat câștigător.
În cazul atribuirii zăcământului de nisip-prundiș „Cerlina", r-nul Soroca, cu suprafața de 20,8 ha, concursul a fost câștigat de către un agent economic numai datorită faptului că a prezentat un contract de arendă pentru terenul agricol cu suprafața de 6,9 ha, dar în lipsa experienței în domeniu și a utilajului tehnologic utilizat la lucrările de exploatare.
La elaborarea clauzelor cu privire la atribuirea sectoarelor de subsol, Ministerul Mediului n-a ținut cont de cerințele cadrului legal, zăcămintele fiind atribuite până la epuizarea integrală a acestora, prin ce n-au fost responsabilizați beneficiarii în vederea exploatării și utilizării eficiente a zăcămintelor.
Se menționează că, în perioada analizată, Ministerul Mediului n-a intentat nici o acțiune față de beneficiarii subsolului care au admis prejudicii, aceștia fiind doar înștiințați, prin notificările emise de minister, că prejudiciul urmează a fi achitat în termen de 30 de zile, iar în caz de neexecutare va fi retras dreptul de folosire asupra zăcământului. Astfel, n-a fost retras dreptul de folosință asupra sectorului de subsol în 6 cazuri, fiind depistate extrageri în afara perimetrului minier, deși s-a calculat prejudiciul cauzat mediului în sumă totală de 39,2 mil. lei.
În ultima perioadă, reieșind din necesitatea sporită de prundiș pentru domeniul construcției, se recurge la extragerea de către diferiți agenți economici a acestui mineral din albiile minore ale râurilor Prut și Nistru, fapt care este strict interzis de către lege. S-a constatat, de asemenea, că organele administrației publice locale tolerează frecvent extracția ilicită de substanțe minerale din carierele de uz local, fiind prejudiciat mediul înconjurător, totodată, nefiind recuperat prejudiciul cauzat mediului în urma activității ilicite de extragere a substanțelor minerale utile. Astfel, din lipsa controlului, atât din partea Inspecțiilor Ecologice Teritoriale, cât şi din partea autorităţilor publice locale (inclusiv de nivelul întâi), 22 de persoane fizice și juridice au practicat activităţi ilicite de extragere a substanţelor minerale utile, ca urmare, în perioada anilor 2010-2012, fiind cauzat prejudiciu mediului în sumă totală de 34,3 mil. lei, care n-a fost recuperat.
Misiunea de audit a constatat că, din cauza prezentării informațiilor neveridice către Serviciul Fiscal de Stat, unii beneficiari ai subsolului au diminuat volumele substanțelor minerale real extrase cu 469,8 mii m3, prin ce conform calculelor estimate de către echipa de audit au fost prejudiciate bugetele UAT cu circa 1,7 mil. lei.
Se denotă că, deși legislația privind relațiile funciare obligă beneficiarii subsolului să modifice destinația terenului pe care se execută extrageri de substanțe minerale utile, iar art.116 alin.(1) al Codului contravenţional prevede sancţionarea pentru utilizarea terenurilor contrar destinaţiei, Inspectoratul Ecologic de Stat nu aplică sancțiunile prevăzute. De asemenea, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Inspectoratul Ecologic de Stat nu dispun de o bază de date referitor la beneficiarii subsolului și suprafața terenurilor la care a fost modificată destinația.
Urmare verificărilor în teren, s-a constatat că:
- din 37 de zăcăminte inspectate, 23 de zăcăminte se exploatau, iar 8 zăcăminte, deși se aflau la balanța întreprinderilor miniere, nu se exploatau;
- la 14 zăcăminte cu suprafața totală a perimetrelor atribuite de 232 ha se exploatau substanțele minerale utile pe terenuri agricole fără a fi modificată destinația acestora. Totodată, la alte 9 zăcăminte a fost modificată destinația terenurilor doar parțial, dintre care la 5 zăcăminte - pe o suprafață a câte 0,5 ha, sau 2,5 ha din 51,5 ha;
- în 3 cazuri nu au fost respectate graficele de recultivare a terenurilor la zăcămintele exploatate ,iar la 6 zăcăminte terenurile au fost abandonate de beneficiarii care se află în proces de insolvabilitate sau de lichidare, ori sunt sistate lucrările de către organele competente
- beneficiarul zăcămîntului ,,Cobusca" (sector Est) a efectuat lucrări de extragere a substanţelor minerale utile din afara limitelor perimetrului minier pe o suprafaţă de 0,4 ha, fiind extras ilicit un volum de 13,4 mii m3, ca urmare, prejudiciul cauzat mediului constituind 1,6 mil.lei;
- la 4 zăcăminte nu sunt executate lucrări o perioadă de la 2 ani până la 15 ani, urmare cărui fapt Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale s-a adresat Ministerului Mediului pentru retragerea dreptului de folosință asupra sectoarelor de subsol menționate, în conformitate cu prevederile art. 32 alin.(1) lit.i) din Codului subsolului.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
