CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.JPG)
Plenul Curţii de Conturi a examinat în cadrul şedinţei din 6 iulie 2012 Raportul auditului performanţei "Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia".
Misiunea de audit a fost efectuată la Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului şi la 5 autorităţi ale administraţiei publice centrale - Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Culturii, inclusiv la 12 instituţii din subordinea acestora.
Scopul auditului a fost evaluarea eficienţei mecanismului actual de transmitere în locaţiune a patrimoniului public, politicilor şi procedurilor aplicate de către entităţile auditate în domeniul vizat, cu stabilirea faptului dacă acestea au fost suficiente pentru asigurarea gestionării eficiente şi eficace a relaţiilor de locaţiune, precum şi dacă fondurile aferente închirierii unor bunuri de către entităţile publice sunt utilizate în condiţii de eficienţă şi economicitate.
La şedinţă au fost audiaţi dl Gheorghe Postică, vice-ministrul culturii, Ion Pascal, vice-ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Victor Grosu, vice-ministrul justiţiei, Sorin Mihail, şeful Direcţiei administrare publică a Cancelariei de Stat, Nina Lupan, directorul Trezoreriei de Stat, Dorina Cebotărean, şef de direcţie al Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei, Elena Ciumac, directorul Î.S. „Teatrul Republican „Luceafărul", Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Valentina Şeican, directorul Î.S. „Teatrul Naţional de Operă şi Balet", Dinu Sorocovici, directorul Î.S. „Întreprinderea de impresariat", Valentin Goga, directorul Î.S. OCI „Moldova-Concert", Serghei Romaniuc, director adjunct al Î.S. SPB „Constructorul".
Examinând rezultatele auditului, Curtea de Conturi a constatat, că verificările efectuate au relevat existenţa mai multor probleme şi nereguli în organizarea şi desfăşurarea întregului proces de transmitere în locaţiune a patrimoniului gestionat de către entităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public. Nu au fost realizate pe deplin obiectivele prestabilite în raporturile contractuale. De asemenea, s-a constatat, că unele norme ale cadrului normativ, ce ţin de privatizarea încăperilor luate în locaţiune, nu contribuie la gestionarea eficientă a patrimoniului public.
- La procesul de transmitere în locaţiune a bunurilor imobile:
Autorităţile publice nu au asigurat o sistematizare şi înregistrare corespunzătoare a proiectelor contractelor de locaţiune, precum şi a contractelor de locaţiune aprobate, acestea fiind înregistrate aleatoriu. Acest fapt a generat neclarităţi privind numărul total de contracte administrate şi avizate de către acestea, precum şi o supraveghere neadecvată a bunurilor publice transmise în locaţiune. Exemplificăm în acest sens că Ministerul Economiei a înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor de locaţiune, pentru anii 2008-2011, numai 147 de contracte de locaţiune, pe când, în anii 2009-2011, instituţiile din subordinea acestuia au administrat 1695 de contracte.
Modul de selectare a potenţialilor locatari nu a fost definit de autorităţile abilitate conform cerinţelor regulamentare, ceea ce a condus la încălcarea principiului competitivităţii, majoritatea contractelor fiind încheiate prin negocieri directe. Modalitatea de selectare a locatarilor de către entităţi nu a fost ajustată la cerinţele regulamentare, fapt ce a condus la nerespectarea condiţiilor de transparenţă în procesul decizional.
Calculul cuantumului chiriei nu în toate cazurile a fost efectuat conform prevederilor legale, fiind aplicaţi coeficienţi mai mici decât cei prevăzuţi de cadrul legal şi ca rezultat fiind ratate venituri pasibile încasării din darea în locaţiune a bunurilor publice. Modalitatea de determinare a cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică este reglementat anual prin anexele la legile bugetelor de stat. Testările efectuate de către echipele de audit au stabilit că la 9 contracte de locaţiune (încheiate respectiv de către: Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului; 2 întreprinderi subordonate Ministerului Culturii şi 6 întreprinderi din subordinea Ministerului Economiei) valoarea unor coeficienţi a fost aplicată mai mică faţă de prevederile legale, iar în consecinţă n-au fost încasate venituri de la darea în locaţiune în sumă de 209,4 mii lei.
Unele entităţi au diminuat plata chiriei anuale prin micşorarea suprafeţelor transmise în locaţiune, fapt ce a condus la micşorarea veniturilor. Diminuarea suprafeţelor transmise în locaţiune de către 2 întreprinderi din subordinea Ministerului Culturii au generat neacumularea veniturilor pasibile din locaţiune în sumă totală de 0,3 mil.lei.
8 instituţii publice amplasate în incinta Casei Guvernului nu dispun de relaţii contractuale, iar în consecinţă generează majorări neîntemeiate a cheltuielilor pentru întreţinerea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului. Misiunea de audit a constatat că, în anii 2008-2011, Direcţia transmis în folosinţă diferite spaţii în incinta clădirii Casei Guvernului, pentru amplasarea celor 7 autorităţi publice centrale (Cancelaria de Stat, Aparatul Preşedintelui, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei Publice Locale). De asemenea, în incinta clădirii îşi desfăşoară activitatea şi Agenţia Proprietăţii Publice, care similar nu are raporturi contractuale. Potrivit prevederilor legilor bugetare anuale, ultimii sunt scutiţi de plata chiriei pentru încăperi închiriate de la instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale. Autorităţile vizate nu dispun de nici o relaţie contractuală, iar în consecinţă generează majorări neîntemeiate a cheltuielilor pentru întreţinere, precum şi micşorarea cheltuielilor aferente desfăşurării activităţilor de către autorităţile vizate în sumă de la 3,2 mil.lei - pentru anii 2008-2009, iar pentru anii 2010-2011 până la 4,6 mil.lei şi, corespunzător 4,2 mil.lei.
Totodată, misiunea de audit a constatat, că Direcţia generala pentru administrarea clădirilor Guvernului, în 2008, a transmis în locaţiune Î.S. „Palatul Republicii", în aceeaşi clădire, spaţii la nivelul etajelor I, IV şi la nivel de subsol (cu o suprafaţă totală de 867,7 m2), în lipsa unor raporturi contractuale, ratând venituri de la chirie, numai pentru o perioadă de 3,5 ani, în sumă de cel puţin 0,9 mil.lei. Suplimentar la venitul neîncasat, Direcţia efectuează şi cheltuieli din contul mijloacelor proprii pentru achitarea serviciilor comunale ale întreprinderii date, care au constituit în această perioadă 1 mil.lei.
Imperfecţiunile cadrului legislativ provoacă discuţii contradictorii la etapa aplicării coeficientului de amplasare a încăperilor, ceea ce a generat ratarea unor venituri pasibile din darea în locaţiune în sumă totală de 1,6 mil.lei. Nestabilirea explicită a termenului de dare în locaţiune a bunurilor aflate în gestiunea instituţiilor bugetare, creează dificultăţi privind termenul de valabilitate a locaţiunii.
Necesită modificare cadrul legal privind reglementarea distinctă a modalităţii de calcul a plăţii de locaţiune pentru terenurile aferente edificiilor statului utilizate în scopul amplasării teraselor de vară. Urmare a examinării contractelor de locaţiune încheiate de către Î.S. O.C.I. „Moldova - Concert" şi Î.S. „Teatrul Naţional de Operă şi Balet" din subordinea Ministerului Culturii, precum şi S.A. „Unic" monitorizată de către Ministerul Economiei, auditul a constatat că, la stabilirea preţului minim de arendă/locaţiune a terenului aferent edificiilor, utilizat în scopul amplasării teraselor de vară, au fost aplicate 2 modalităţi de calcul diferite. Astfel, de către Î.S. O.C.I. „Moldova - Concert" a fost stabilit preţul 1 m2 în condiţiile Legii nr.1308 - XIII, acesta constituind 25 lei/ lunar. Totodată, S.A. „Unic" şi Î.S. „Teatrul Naţional de Operă şi Balet" au transmis terenurile aferente edificiilor (utilizate în aceleaşi scopuri) în condiţiile coeficienţilor prevăzuţi în anexele la legile bugetelor de stat, costul chiriei 1m2 constituind între 102 lei/ lunar şi 177,1 lei/lunar. Î.S. O.C.I. „Moldova - Concert", ţinând cont de recomandările misiunii de audit, a majorat cuantumul chiriei lunar 1 m2 de suprafaţă a terenului până la 61,6 lei, în condiţiile Legii nr.1308-XIII veniturile anuale din arendă majorându-se de la 14,8 până la 45,9 mii lei.
Neelaborarea de către Ministerul Culturii a unui mecanism de reglementare a procesului de transmitere în locaţiune a sălilor de concert, produce imperfecţiuni la stabilirea preţului chiriei de către organizaţiile concertistice.
Adoptarea unor decizii ineficiente de către Comisia de privatizare din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, au generat înstrăinarea patrimoniului public, precum şi reducerea acumulării veniturilor publice în sumă totală de circa 8,1 mil.lei. Spre exemplu, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a dat în locaţiune spaţii instituţiei financiare „Banca de Finanţe şi Comerţ" S.A., cu suprafaţa de 1,9 mii m2 din str. Puşkin, 26, în anul 2006, pentru o perioadă de 9 ani, cu costul chiriei lunare a unui m2 de spaţiu de 52,6 lei. La momentul solicitării privatizării, în incinta clădirii menţionate nu erau amplasate entităţi publice, fapt ce a permis Comisiei de privatizare, în anul 2008, să admită privatizarea acestuia, contra sumei de 22,5 mil.lei. În aceeaşi perioadă, în anul 2008, „Banca de Economii" S.A., (cu cota majoritară a statului de 56,13% în pachetul de acţiuni) necesita expansiuni teritoriale pentru desfăşurarea activităţii. Aceasta a închiriat spaţii de la persoane fizice, achitând plata pentru locaţiune în mărimi ce depăşesc considerabil plata achitată de către „Banca de Finanţe şi Comerţ" S.A. pentru locaţiunea spaţiilor din patrimoniul statului. Astfel, „Banca de Economii" S.A. a preluat în locaţiune bunuri imobile în mun. Chişinău cu suprafaţa de 1,7 mii m2, amplasate pe str. Columna 104/1 şi bd. Ştefan cel Mare, 130, cu durata locaţiunii de 5 ani şi costul unui m2 de locaţiune de 587 lei şi, respectiv, de 849 lei. După cum a fost menţionat, „Banca de Finanţe şi Comerţ" S.A. (structură privată) achita anual pentru suprafaţa de 1,9 mii m2, luată în locaţiune de la stat 1,2 mil.lei, sau cu 12,8 mil.lei mai puţin decât achita „Banca de Economii" S.A. pentru 1,7 mii m2, sau de circa 12 ori mai puţin.
Un bun imobil, introdus în lista monumentelor de istorie şi cultură a fost privatizat, neţinându-se cont de prevederile legale. Urmare încheierii contractului de locaţiune între Ministerul Culturii şi „Maxelegant" S.R.L., în 2008, ultimului i-au fost transmise bunurile imobile, amplasate pe str. Bucureşti, 62, inclusiv şi dreptul de superficie asupra terenului aferent acestora, cu condiţia restaurării edificiului blocului principal, care reprezintă monument de arhitectură, de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a mun. Chişinău, construită în jum.II sec XIX-lea. Deşi conform Legii culturii nr.413-XI, privatizarea obiectelor şi obiectivelor care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional este interzisă, însăşi Ministerul Culturii a iniţiat procedura de privatizare, astfel în 2009, Comisia de privatizare a decis transmiterea dreptului de proprietate asupra încăperilor nelocuibile date în locaţiune firmei menţionate, contra sumei de 3,3 mil.lei. Agenţia Proprietăţii Publice în contractul de vânzare - cumpărare a stipulat obligaţia cumpărătorului de a restaura monumentul cultural în termen de 3 ani de la data transmiterii - primirii acestuia, iar monitorizarea procesului de restabilire şi respectare a aspectului arhitectural al imobilului a fost delegată Ministerului Culturii. Misiunea de audit, urmare examinării la faţa locului, a stabilit, că reconstrucţia monumentului, care urma a fi realizată în termen de 3 ani, nici n-a fost iniţiată.
În aceleaşi condiţii, au fost privatizate spaţiile transmise în locaţiune de către Î.S. S.P.B. „Constructorul". Astfel, în 2008 Î.S. S.P.B. „Constructorul" a transmis în locaţiune spaţii cu suprafaţa de 201,2 m2 firmei „Oxel-Imobil" S.R.L. şi 43,5 m2 firmei „Basimobil Grup" S.R.L. pentru utilizare în calitate de oficiu, producere şi auxiliare. Cu toate, că suprafeţele transmise în locaţiune, conform prevederilor contractuale, erau transmise în folosinţă temporară şi fără dreptul de răscumpărare, la solicitarea locatarilor, Comisia de privatizare, în 2009, a permis privatizarea integrală a suprafeţelor închiriate.
- La procesul de luare în locaţiune:
Unele societăţi comerciale cu capital majoritar public la transmiterea în locaţiune a unor spaţii nelocuibile autorităţilor publice nu s-au conformat cerinţelor regulamentare, iar în consecinţă acestea au suportat cheltuieli suplimentare aferente chiriei.
Trecerea unor bunuri imobile din posesia statului în posesia privată au avut efect negativ asupra veniturilor bugetului de stat, fiind ratate venituri pasibile din locaţiune în sumă de minimum 5 mil.lei, precum şi efectuate cheltuieli aferente plăţii pentru locaţiunea spaţiilor şi procurarea unor imobile de către Serviciul Stării Civile de la persoanele care au privatizat anterior aceste imobile în sumă totală de 105,7 mil.lei.
Prin nestabilirea unui prag maxim accesibil al costului chiriei pentru 1 m2de suprafaţă preluat de la sectorul privat de către entităţile publice, întreprinderile de stat, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public, relaţiile de locaţiune sunt negociate la discreţia părţilor, la preţuri costisitoare, care în rezultat au impact asupra utilizării eficiente şi raţionale a mijloacelor financiare.
Necesită o îmbunătăţire cadrul legal vizând raporturile de locaţiune în care în calitate de locatar este o entitate care utilizează bani publici, iar în calitate de locator este un agent privat. În acest context, se exemplifică că „Banca de Economii" S.A. a transmis în locaţiune suprafeţele neutilizate cu preţul pentru un m2 de până la 74,5 lei/lunar, pe când pentru unele încăperi luate în locaţiune, plata a fost contractată în mărime de până la 846,8 lei/lunar, sau de zeci de ori mai mult.
- La procesul de monitorizare a contractelor:
Nu toţi locatarii efectuează plăţile pentru chirie şi servicii comunale la scadenţele stipulate în contractele de locaţiune, fapt ce duce la creşterea datoriilor acumulate, având impact şi asupra activităţii economico-financiare ale entităţilor publice, generând cheltuieli suplimentare aferente serviciilor comunale.
Unele raporturi contractuale încheiate de către Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate cu unii agenţi economici privind restaurarea şi restabilirea unor monumente arhitecturale n-au prevăzut clauze distincte pentru realizarea angajamentelor asumate, fapt ce a condus la neobţinerea avantajelor prestabilite.
Au fost efectuate în lipsa autorizaţiei de construcţie lucrările de restaurare şi reconstrucţie a complexului arhitectural - istoric „Conacul Balioz" de către S.R.L."Casa Vinului", iar urmare tergiversării şi întreruperii acestora timp de 3 ani, au fost scoase la iveală mai multe neajunsuri, inclusiv şi degradări la unele edificii.
Terenul cu suprafaţa de 175,3 ha repartizat Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în scopul conservării şi antrenării monumentelor de cultură naţională, prin edificarea "Muzeului Satului", a căpătat pe parcurs un alt aspect, fiind transformat într-o zonă de odihnă neautorizată, cu plată pentru populaţie, aceste venituri nefiind înregistrate în evidenţă contabilă a Muzeului.
Nerespectând prevederile Legii culturii nr.413-XIV, Ministerul Culturii a iniţiat procedura de privatizare a unor obiective care fac parte din patrimoniul cultural în baza contractului de locaţiune, fapt ce a permis proprietarului înstrăinarea bunurilor privatizate şi neexecutarea angajamentelor contractuale asumate.
În contextul celor expuse, Curtea de Conturi constată, că în perioada supusă auditului, responsabilii implicaţi în procesul de administrare a proprietăţii publice nu au asigurat o bună guvernare a patrimoniului public, aflat în gestiunea entităţilor publice, întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public. La capitolul implementarea mecanismului de dare/luare în locaţiune sunt încă probleme în domeniul asigurării unui sistem de management performant şi control. În rezultatul delegării unor atribuţii de către Agenţia Proprietăţii Publice organelor centrale de specialitate, ultimele exercită funcţii de administrare a proprietăţii de stat din ramurile respective, astfel nefiind asigurată la nivel de ţară sistematizarea datelor ce ar permite cunoaşterea situaţiei reale privind relaţiile de locaţiune, disponibilitatea patrimoniului public pasibil dării în locaţiune. Acest fapt generează dificultăţi în administrarea patrimoniului public, precum şi premise pentru tranzacţii ilicite.
Curtea de Conturi consideră, că pentru a ameliora situaţia şi a asigura o administrare eficace a patrimoniului public, o utilizare eficientă a mijloacelor publice, este necesară elaborarea şi implementarea de către Guvern a unor reglementări distincte şi exhaustive, menite să stabilească clar relaţiile de locaţiune, precum şi să restricţioneze atât modalitatea actuală de luare în locaţiune a spaţiilor nelocuibile de la sectorul privat, cât şi cea de privatizare a încăperilor nelocuibile proprietate publică, date în locaţiune.
Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
