CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Pe domeniul gestionării fondurilor publice, sectorul achizițiilor este marcat de „vulnerabilitate maximă”, spune Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi de la Chișinău, fiind întrebată unde există cele mai mari „tentanții” pentru fraude și delapidări.
Membră a Curții de Conturi din mai 2022 și președintă a acestei instituții din martie 2024 pentru un mandat de cinci ani, Tatiana Șevciuc afirmă în podcastul Europei Libere „În esență...” că, deși în linii generale gestionarea banului public s-a îmbunătățit „ușor” în R. Moldova, se atestă, în continuare, mai multe carențe.
Achiziții de dragul achizițiilor?
Invitata podcastului spune că, în ciuda faptului că sectorul achizițiilor publice este atent monitorizat, „vulnerabilitățile sistemice” se mențin, iar factorul uman este cel care contribuie la asta.
Tatiana Șevciuc mai afirmă că pe domeniul achizițiilor publice cele mai pronunțate devieri țin de planificarea și executarea acestora.
„La planificare nu se ține cont de necesitățile entităților. Există cazuri când sunt achiziționate bunuri, dar ele sunt stocate și neutilizate ani de zile”, spune președinta Curții de Conturi.
Alte încălcări majore sunt admise și la etapa de „executare a achizițiilor”, când se operează cu modificarea clauzelor contractuale, majorarea nejustificată a valorii achizițiilor prin acorduri adiționale.
Între susținere bugetară și proiecte investiționale
În contextul managementului datoriei de stat – acum de peste 104 miliarde de lei [în creștere cu aproape 10 miliarde de lei față de ultimul an] – Tatiana Șevciuc atenționează că aceasta trebuie menținută „la un nivel rezonabil”. Președinta Curții de Conturi susține că împrumuturile trebuie accesate și direcționate cu „prudență”.
„Noi trebuie să ne împrumutăm nu pentru a susține bugetul, dar pentru a redresa economia [...]”, menționează Șevciuc.
În 2023, R. Moldova s-a împrumutat cu peste 17 miliarde de lei, dintre care 10 miliarde au fost utilizate pentru susținere bugetară și peste 7 miliarde de lei – pentru implementarea proiectelor investiționale. Anul trecut, din cele 90 de proiecte investiționale, 11, potrivit Tatianei Șevciuc, au fost eliminate din start pentru că nu au fost planificate corect cheltuielile. Altele au avut o rată scăzută de implementare, dar există și proiecte realizate cu succes, cum ar fi în domeniul apărării naționale (100%), servicii de suport în domeniul afacerilor interne (99%), protecție civilă și apărare împotriva incendiilor (97%).
