Actualizat: Miercuri, 19 Iunie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale de stat este influențată de insuficiența veniturilor, determinată și de fenomenul achitării salariului „în plic”

Rezultatele auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2023 au fost examinate astăzi, 27 mai, în cadrul ședinței Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează cetățenilor dreptul la protecție socială în vederea asigurării riscurilor survenite pe parcursul vieții, de bătrânețe, șomaj, boală, invaliditate, prin plăți sociale precum pensii, indemnizații și alte prestații de asigurări sociale, care sunt o sursă de existență pentru beneficiarii acestui sistem.

Probele de audit au fost colectate de la instituțiile cu tangență în elaborarea politicilor în domeniu, participante la unele procese, atât la partea de venituri cât și la cheltuieli, prin stabilirea anumitor prestații sau furnizarea informațiilor, precum Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Finanțelor și altele.

În opinia CCRM, Raportul Guvernului privind executarea BASS oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul financiar de raportare aplicabil, fiind emisă opinia de audit fără rezerve.

În contextul misiunii de audit au fost supuse auditării veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat, care au însumat 38,6 miliarde lei. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale de stat care dețin cota maximă din totalul veniturilor au însumat 21,5 miliarde lei, ceea ce constituie 55,7%. De asemenea, acestea au fost în creștere cu 2,9 miliarde lei, comparativ cu anul 2022.

Cheltuielile, creanțele și datoriile aferente prestațiilor sociale au fost evaluate de auditori prin prisma procesului sistemic de acordare, plată și raportare, inclusiv a impactului implementării recomandărilor înaintate anterior de Curtea de Conturi. S-a constatat, că sursele financiare, în majoritate, au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale în sumă de 38 miliarde, care au avut o pondere de peste 98% în totalul cheltuielilor.

Auditul denotă că presiunea financiară asuprea BASS se menține accentuat, fiind înregistrat un deficit bugetar în creștere, care în anul 2023 a constituit 5,4 miliarde lei, cu 1,1 miliarde mai mult față de anul 2022. Numărul populației ocupate este de aproximativ 811 mii persoane, dintre care circa 201 mii persoane sunt în același timp și contribuabili, și beneficiari de prestații. Totodată, datele estimate de audit indică că populația neîncadrată în câmpul muncii reprezintă cca 411 mii de persoane. Astfel, deși există potențial de creștere a numărului de contribuabili la BASS, rezerva se menține, inclusiv din cauza existenței muncii la negru, salariilor în plic, salariului neatractiv etc.

Insuficiența veniturilor este influențată de fenomenul achitării salariului „în plic”, care este generată de sursele financiare în numerar, inclusiv din extragerea de către fondatori a dividendelor și utilizarea acestora pentru ulterioara salarizare și motivare a personalului. Astfel, în anul 2023 au beneficiat de dividende cca 14 mii persoane fizice, valoarea dividendelor achitate fiind de 12 miliarde lei, iar impozitul pe venit reținut din acestea a constituit 734 milioane lei.

Curtea de Conturi menționează că, un sistem public de asigurări sociale este eficient și echilibrat atunci când cheltuielile pentru prestațiile de asigurări sociale sunt acoperite cu veniturile proprii, încasate la buget. În acest context, menționăm că ritmul de creștere a cheltuielilor suportate din BASS (196%) în anul 2023, față de 2018, a depășit ritmul de creștere a veniturilor proprii (168,4%) cu 29,6 puncte procentuale. În anul 2023 atât veniturile, cât și cheltuielile au crescut cu cca 16%. Astfel, tarifele de contribuții de asigurări sociale stabilite nu asigură acumularea veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor suportate din BASS.

Politicile de micșorare a cotei contribuțiilor pentru sectorul privat, de la 29% la 24%, nu a avut impactul așteptat, și anume de lărgire a bazei de calcul și de scoatere a fondului de remunerare a muncii din tenebritate. Astfel, deși baza de calcul a înregistrat în anul 2023 o creștere cu 23,3 miliarde lei față de anul 2019, numărul de salariați a scăzut cu cca 4 mii persoane.

De asemenea, se denotă că, deși se achită un tarif mai mare pentru salariații din instituțiile bugetare, comparativ cu angajații din sectorul privat, baza de calcul pentru stabilirea prestațiilor este aceiași. Totodată, MMPS nu a prezentat informații privind evaluarea impactului  facilităților acordate privind tarifele contribuțiilor asigurărilor sociale de stat. Estimările auditului denotă că facilitățile acordate sunt de cca 3 miliarde lei în  anul 2023.

Activitățile ce vizează evidența și colectarea contribuțiilor de asigurări sociale, nu asigură acumularea integrală a veniturilor bugetului asigurărilor sociale, înregistrându-se restanțe la 31.12.2023 în sumă de 451 milioane lei. SFS a întreprins acțiuni de conformare a contribuabililor, în scopul diminuării restanțelor la BASS, însă problema privind neonorarea de către contribuabili a obligațiilor de achitare în termen se menține.

O altă constatare se referă la declanșarea procedurii de insolvabilitate și formarea datoriilor la BASS ale agenților economici, care afectează inclusiv stabilirea prestațiilor sociale ale salariaților. Astfel, soldul creanțelor luate în evidența specială de către CNAS la situația 31.12.2023, aferent agenților economici aflați în insolvență, constituia cca 484 mil. lei.

Evaluarea datoriilor ale 27 agenți economici, ce se află în proces de insolvabilitate, a stabilit că în cazul a 102 persoane, angajați ai acestor agenți economici, ce urmau să beneficieze de 118 indemnizații de incapacitate temporară de muncă, au primit decizii de refuz sau diminuare a prestației în sumă de 230,1 mii lei.

Curtea de Conturi constată neimplementarea recomandării privind evaluarea și instituirea registrului electronic de evidență a liber-profesioniștilor ce practică activitate în sectorul justiției, care sunt obligați să vireze contribuții la BASS în sumă fixă, de 27,8 mii lei anual. Astfel, restanța totală a acestei categorii de contribuabili, conform evidenței CNAS a constituit 2,6 mil. lei și penalități aferente în sumă de 2,5 mil. lei.

Cu referire la acordarea ajutoarelor bănești, finanțate din bugetul de stat și achitate prin BASS, se denotă că în urma controalelor efectuate de către Inspectoratul Social de Stat a fost identificată acordarea neregulamentară în sumă de 13,3 mil. lei sau 55% din suma verificată. Totodată, restituirea parțială de doar 339 mii lei sau 2,5% a sumelor acordate pentru ajutorul social și ajutorul pentru perioada rece a anului, influențează direct indicatorul „Ajutoare bănești” finanțate din bugetul de stat prin BASS.

Controalele interne aferente evidenței și distribuirii biletelor de tratament balneo-sanatorial acordate veteranilor necesită a fi îmbunătățite. Astfel, în timp ce există 8663 persoane care se află în lista de așteptare din anii 2017-2022, s-a constatat că 641 beneficiari au utilizat bilet de tratament de mai multe ori, ceea ce indică necesitatea intensificării controalelor interne la acest capitol. În cazul a 1635 decizii, biletele au fost eliberate cu diferența de până la 10 zile de la data depunerii cererii, iar 804 din aceștia au beneficiat de bilete chiar în aceeași zi cu depunerea cererii. Totodată, doar 6734 de pensionari sau 1% din numărul total au beneficiat de tratament balneo-sanatorial, iar în cazul persoanelor asigurate numărul beneficiarilor a constituit doar 0,5% din totalul salariaților.

Cu referire la pensiile pentru limită de vârstă și de dizabilitate, se denotă că acestea au fost stabilite conform cadrului legal. În același timp, recepționarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor au determinat cheltuieli nejustificate în sumă de 871 mii lei. Situația a fost cauzată de procesul sistemic de schimb al datelor privind decesul beneficiarilor și introducerea informațiilor despre deces cu o întârziere de până la 141 de zile, iar în unele situații pensiile au fost achitate până la 5 luni după deces.

S-a constatat că deși CNAS informează beneficiarii de prestații despre deciziile de refuz, pentru cele de stabilire aceștia sunt informați la solicitare. Incertitudinile prevederilor actelor normative, precum și necunoașterea de către beneficiari a condițiilor și criteriilor de stabilire și recalculare a prestațiilor, în special la pensii, determină neclarități și multiple petiții. Astfel, numărul adresărilor cetățenilor în instanțelor de judecată a crescut de la 789 litigii  la 1 ianuarie 2023 până la 1342 la finele anului 2023.

Pentru remedierea carențelor identificate, Curtea de Conturi a înaintat 24 de recomandări, care urmează a fi implementate de către entitățile responsabile de domeniu.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY