CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
(Înregistrarea video a şedinţei http://www.youtube.com/watch?v=jB0q6-c7BqI&feature=plcp )
Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?" a fost examinat pe 14 septembrie 2012 în cadrul şedinţei plenare a Curţii de Conturi.
La ședință au fost prezenţi Veaceslav Negruţă, ministrul finanţelor, membrul Comisiei Naționale pentru e-Transformare, Dona Şcola, vice-ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, Octavian Grama, vice-ministrul sănătăţii, Ana Vasilachi, vice-ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Ruslan Codreanu, şef de Direcţie al Cancelariei de Stat, Pavel Burghelea, consilier la Ministerul Justiţiei, Iurie Mocanu, şef de Direcţie a Ministerului Educaţiei, Eugen Ursu, şef de Direcţie a Ministerului Afacerilor Interne, Iurie Socol, şef de Direcţie a Ministrului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Vitalie Volcov, vice-directorul general al Biroului Naţional de Statistică, Ion Eremia, consultant al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Costel Şura, şef de Direcţie a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Serghei Popovici, directorul general al ÎS „Centrul de telecomunicaţii speciale", Alexandru Roşioru, coordonator pentru e-Transformare a Ministerului Sănătăţii, Eduard Hadei, director adjunct si Camerei de Licenţiere, Stela Mocanu, directorul executiv al Centrului de guvernare electronică, Iurie Ţurcanu, vice-directorul Centrului de guvernare electronică şi Cornelia Amihalachioae, coordonator pe monitorizare şi evaluare a Centrului de guvernare electronică.
- Aspecte generale
Curtea de Conturi a iniţiat auditul TI cu elemente de performanţă a procesului de e-Transformare a guvernării la Centrul de Guvernare Electronică şi, după caz, la Cancelaria de Stat şi unele instituţii din subordine.
Verificările efectuate de către echipa de audit au relevat existența problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor aferente Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării şi a Proiectului „e-Transformarea Guvernării", ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi atingerea obiectivelor scontate. Ținându-se cont de faptul, că agenda de e-Transformare a guvernării se află la etapa incipientă de realizare, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea domeniilor supuse riscurilor şi a metodelor de îmbunătăţire a situaţiei.
Programul strategic a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 710 din 20.09.2011. Aprobarea documentului reprezintă o condiție a Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării agendei de Transformare electronică a guvernării. Programul pune în aplicare prevederile Strategiei "Moldova electronică" și Concepția guvernării electronice.
Proiectul „e-Transformarea Guvernării", finanţat de Banca Mondială (credit în valoare de 20 milioane USD), a întrat în vigoare la 28 septembrie 2011. Proiectul este structurat pe 2 componente: 1) Cadrul favorabil pentru e-Transformarea Guvernării (Programe de Instruire și Cadrul Legal, Regulatoriu și de Politici); 2) E-Servicii pentru Cetățeni și Business, și Infrastructură Tehnologică Modernă pentru Guvern. Proiectul vizează realizarea de acţiuni aferente realizării Programului strategic şi conţine activităţi pentru perioada 2011-2016.
Potrivit raportului de audit, există deficienţe în respectarea graficului de realizare a acţiunilor Proiectului „e-Transformarea Guvernării" şi a Planului de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării, care au fost cauzate de numeroşi factori interni şi externi. Printre aceşti factori pot fi menţionaţi:
- 1) nivelul scăzut de conlucrare a autorităţile administraţiei publice centrale cu Centrul de guvernare electronică (CGE), implicarea insuficientă a managementului acestora în realizarea acţiunilor Programului strategic şi capacităţile interne reduse;
- 2) acoperirea insuficientă a domeniului tehnologii informaţionale şi comunicaţii cu standarde, acte normative şi de reglementare;
- 3) documentarea insuficientă a proceselor de lucru din cadrul instituţiilor de stat şi algoritmii complicaţi şi neeficienţi de oferire a serviciilor publice;
- 4) rezistenţa instituţiilor publice la procesul de reformare şi de re-inginerie a proceselor;
- 5) antrenarea consultanţilor CGE în activităţi care nu au fost prevăzute iniţial;
- 6) depăşirea termenelor estimate de obţinere a acceptărilor de la Banca Mondială;
- 7) explorarea tehnologiilor noi şi inovatoare, care au un cuantum redus de standarde, regulamente şi bune practici internaţionale, precum şi deficitul de specialişti calificaţi în domeniu;
- 8) extinderea în timp a etapei de formare instituţională şi a echipei CGE.
- Activităţi importante care au fost omise sau planificate/realizate cu întîrziere
La etapele incipiente au fost omise anumite acțiuni importante, cum ar fi inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale de stat şi analiza capacităţii de asimilare a părţilor implicate în proces.
Au fost efectuate achiziții de soluții cu funcționalități similare celor existente și nevalorificate adecvat. Nu a fost efectuată inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale existente, pentru a fi analizate datele şi utilizate corespunzător. Nu a fost efectuată analiza capacităţii de asimilare a instituţiilor implicate în realizarea Programului strategic, inclusiv a furnizorilor şi beneficiarilor principali de date.
- Continuitatea activităţilor şi interdependenţa cu alte proiecte/programe
Programul strategic, reprezentând etapa a treia a Guvernării şi Democraţiei electronice din Strategia „Moldova electronică", ar trebui să se materializeze în acţiuni de asigurare a continuităţii acţiunilor şi fructificare a eforturilor depuse. Aici un factor important îl reprezintă conlucrarea productivă dintre părţile responsabile ale etapelor respective. Existenţa de acţiuni interferente (ex: portalul guvernamental, circulaţia documentelor electronice) şi lipsa de analize detaliate privind realizarea Strategiei „Moldova electronică" denotă nivelul redus al continuităţii acţiunilor, fapt ce nu a permis fructificarea deplină a realizărilor anterioare, continuarea logică a celor nefinisate şi excluderea greşelilor similare.
Programul strategic reprezintă una din dimensiunile de reformare a administraţiei publice iniţiate de Guvern, având activităţi şi obiective conexe cu celelalte iniţiative în domeniu. În aceste condiţii dependenţa directă cu celelalte reforme şi mersul strategiilor sectoriale este majoră. Astfel, digitizarea serviciilor publice este posibilă şi se admite numai în cazul proceselor deja supuse re-ingineriei. Re-ingineria, fiind un proces complex, atinge toate aspectele activităţii instituţiei şi presupune reformarea activităţii instituţiilor şi documentarea tuturor etapelor business-proceselor necesită un cadru complex de reglementare, care este în proces de elaborare/definitivare.
- Necesitatea unui cadru complex legal de standarde şi de reglemente
Reieşind din nivelul redus de acoperire a domeniului TIC cu standarde, regulamente şi acte normative, multe din acţiuni întâmpină impedimente în realizare, nefiind posibilă asigurarea continuităţii abordării şi verificarea controlului executării. Astfel, pentru unele domenii importante se utilizează standarde şi bune practici, care nu au fost acceptate şi adoptate pentru aplicare în modul stabilit de lege. Reieşind din descentralizarea responsabilităţilor, inclusiv prin crearea subdiviziunilor de e-Transformare, existenţa unui cadru complex legal, de standarde şi de reglementare este o condiţie obligatorie bunei realizări a activităţilor aferente realizării Programului strategic.
- Îmbunătăţirea monitorizării şi gestionării Programului strategic
Deşi o parte din riscurile aferente realizării Proiectul „e-Transformarea Guvernării" au fost identificate şi incluse în Documentul de aprobare a proiectului, acestea vizează activitatea proiectului propriu zis, nu reprezintă un proces ciclic de gestionare şi nu acoperă dimensiunea Programului strategic şi activităţilor conexe. În acest context, este necesară implementarea proceselor de management al riscurilor, la toate nivelele.
La moment există lacune considerabile în acoperirea cu acte normative şi de reglementare a domeniilor ce vizează responsabilităţile consultanţilor CGE. În condiţiile, în care consultanţii CGE sunt antrenaţi în numeroase activităţi şi nu toate deciziile acestora sunt documentate suficient, nu poate fi asigurată continuitatea şi consecvenţa decizională. Reieşind din faptul, că CGE este o instituţie publică în proces de formare, este necesară consolidarea cadrului instituţional al acestuia, prin elaborarea regulamentelor şi normelor metodologice interne, care vor cuprinde tot spectrul de activităţi aferente realizării Programului strategic.
- Evaluarea performanţelor şi impactul aşteptat
Guvernul, prin aprobarea agendei de e-Transformare, care vine să complementeze procesele reformatorii din cadrul administraţiei publice, are stabilite obiective generale şi specifice destul de îndrăzneţe. Pentru a evalua impactul reformelor, a demonstra atingerea obiectivelor şi pentru a putea interveni prompt în cadrul realizării acţiunilor Programului strategic, trebuie stabilit un cadru complex de indicatori de performanţă şi progres, cu instrumente fiabile de colectare şi analiză, care să fie corelaţi şi conectaţi la indicatorii la nivel de ramură, domeniu, precum şi la programele de parteneriat internaţionale.
- Respectarea graficului în realizarea acţiunilor Proiectului
Datorită unui spectru larg de factori interni şi externi, care au impact direct asupra respectării termenelor preconizate de realizare a acţiunilor, specificate în documentele de aprobare a Proiectului, majoritatea activităţilor au fost deplasate considerabil în timp, reprezentând, la rândul lor, cauze pentru reţinerea altor acţiuni. Dintre factorii majori menţionăm: extinderea neplanificată termenilor de obţinere a notelor „fără obiecţii" din partea BM, implicarea insuficientă a autorităţilor publice în procesul de reformare şi conlucrare cu CGE, unele domenii noi şi puţin cunoscute (ex: Cloud computing), necesitatea consolidării instituţionale a CGE, etc. Aceste reţineri au fost materializate şi pot fi observate din nivelul redus al debursărilor. Astfel, activităţile esenţiale, stabilite de experţii internaţionali la etapele de conceptualizare şi formare a Proiectului sunt realizate cu întârziere sau sunt în proces de realizare în prezent.
La moment obligaţiunile contractuale pentru servicii de consultanţă depăşesc valoarea cheltuielilor planificate pentru funcţionarea CGE în întregime. Reieşind din necesitatea trecerii graduale la finanţare a CGE din economiile generate de utilizarea platformei Guvernamentale comune, reţinerile în implementarea platformei M-Cloud, şi necesitatea elaborării metodologiei de calcul respective, combinată cu nivelul ridicat al cheltuielilor pentru servicii de consultanţă poate crea impedimente în asigurarea continuităţii funcţionării CGE şi a menţinerii consultanţilor.
Reieşind din cele relatate, procesul de realizare a agendei de e-Transformare, fiind complex şi multidimensional, necesită o atenţie deosebită şi monitorizare sporită, pentru a depăşi problemele existente şi a corecta acţiunile în aşa mod încît să fie minimizate riscurile asociate şi asigurată atingerea obiectivelor finale.
Deşi în multe cazuri acţiunile se realizează cu reţineri, au existate anumite omiteri iniţiale, procesul începe să capete o dinamică pozitivă evidenţiată, fapt ce poate încuraja părţile interesate să depună eforturi sporite întru susţinerea Programului şi a acţiunilor conexe pentru promovarea valorilor şi principiilor care au stat la baza reformelor în cauză. Astfel acţiunile realizate şi cele în curs de realizare pot şi trebuie utilizate întru încurajarea autorităţilor publice de a accepta şi participa activ în procesul de reformare şi modernizare.
Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.
Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.
