CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Raportul auditului performanţei privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din fluvii a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 4 februarie anul curent.
La şedinţă au fost prezenți Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului, Valentina Țapiș, viceministrul Mediului, Vadim Botnari, şeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, Ion Șavga, director adjunct al Agenţiei „Apele Moldovei", Petru Codreanu, căpitanul Portului Giurgiulești, Anatolie Puţuntică, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Igor Suruceanu, directorul Î.S. „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău", Ina Coşeru, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Centrul Naţional de Mediu", precum și alte persoane cu funcții de răspundere.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul mediului privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din fluvii pentru a analiza politicile de gospodărire durabilă a apelor, a verifica dacă implementarea acestora permite asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor. Au fost analizate interacțiunile privind coordonarea, administrarea și gestionarea de către instituțiile responsabile, precum și deciziile luate în acest sens. Echipa de audit a analizat, dacă cadrul legal existent permite implementarea unor măsuri adecvate, pentru a reduce și a preveni protecția apelor din râuri, precum și să permită utilizarea acestora fără riscul epuizării. Auditul a avut ca sub-obiectiv verificarea, dacă instrumentele aplicate și activitățile derulate sunt suficiente și adecvate pentru realizarea angajamentelor republicii, în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Misiunea de audit a cuprins activităţile realizate şi măsurile întreprinse în perioada anilor 2010-2013 de către instituțiile responsabile de implementare a politicilor de protecție a apelor din râuri. Auditul s-a efectuat la Ministerul Mediului și la 4 instituții din subordinea acestuia: Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenția „Apele Moldovei", Fondul Ecologic Național, Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
Pentru Republica Moldova problemele de mediu cu privire la protecția apelor din fluvii și râuri prezintă o provocare și necesită politici și măsuri de protecție, situațiile vulnerabile ale apelor din râuri fiind obiect de discuție la diverse foruri naționale și internaționale. În acest aspect, în vederea realizării politicii statului, legislația națională a fost și continuă să fie racordată la acquis-ul comunitar. Republica Moldova a aderat la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. De asemenea, a fost adoptată Legea apelor, care creează un cadru legal oportun pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă.
Potrivit echipei de audit, domeniul gestionării resurselor acvatice este unul vulnerabil, auditul constatând deficiențe în managementul gestionării apelor:
- lipsește o strategie națională de dezvoltare a domeniului, ceea ce condiționează neasigurarea gestionării durabile a apelor din râuri și fluvii;
- pentru prevenirea poluării și restabilirea ecologică a râurilor și fluviilor, este necesară consolidarea eforturilor tuturor actorilor responsabili de buna guvernare a domeniului;
- administrațiile publice de toate nivelurile nu au stabilit, sistematizat activități și măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din râuri și fluvii prin diminuarea efectelor negative, precum și activități de prevenire a poluărilor, de implicare și coordonare a acțiunilor în domeniu, ceea ce nu a asigurat obținerea rezultatelor scontate;
- autoritățile de competență nu au realizat balanţa apelor din râuri, fapt ce a condiționat lipsa informației privind fluxul total de intrare și utilizare a apelor din râuri;
- organul central de specialitate nu dispune de informații centralizate privind necesitatea și situația alocațiilor financiare în domeniu, pentru asigurarea gestionării durabile a apelor din râuri și fluvii;
- autoritatea centrală de specialitate nu a asigurat o monitorizare eficientă a alocațiilor financiare efectuate în domeniu, ceea ce a determinat nerealizarea, în unele cazuri, a obiectivelor stabilite, creându-se situații de utilizare a mijloacelor publice în mod fragmentar, cu risc de fraudă, astfel neasigurându-se o continuitate a scopurilor determinate;
- la capitolul diminuării riscurilor în domeniu, autoritățile publice nu au stabilite proceduri analitice și nu dispun de o evaluare a costurilor în cazul poluării apelor din râuri și fluvii, precum și a beneficiilor în cazul protecției lor.
În cadrul auditului s-a evidențiat ineficiența informării societății, dar și implicarea redusă în procesul de protecție a apelor din râuri a autorităților publice locale (APL) și a populației. Cetățenii nu sunt informați suficient și nu sunt implicați în luarea deciziilor privind protecția și utilizarea apelor din râuri și a mediului înconjurător, societatea nefiind informată despre riscurile generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu.
Se relevă o integrare slabă a problemelor de mediu în programele și activitățile APL, acestea nu au în componența lor subdiviziuni sau specialiști în protecția mediului. O problemă importantă o reprezintă lipsa reacției din partea APL, operatorilor "Apă-Canal" și a agenților economici la prescripțiile înaintate de către Inspectoratul Ecologic de Stat (IES). Spre exemplu, solicitarea IES referitor la soluționarea situației privind amplasarea agenților economici în zona de protecție a râului Bîc, nu în toate cazurile se execută corespunzător.
O altă sursă de poluare este depozitarea deșeurilor și a materialelor de construcție destinate comercializării, pe malurile râurilor. Zonele de protecție ale râurilor nu sunt respectate, în unele localități pe cursul râurilor fiind construite obiective acvatice sub forma de iazuri pentru irigare, ce duce la uscarea râurilor pe unele segmente.
Gestionarea separată de către APL a problemelor economice de cele ale mediului determină lipsa integrării obiectivelor de protecție a mediului. Spre exemplu, eliberarea de către APL a autorizațiilor de amplasare și funcționare în lipsa coordonării cu organele de mediu (IES), implică neasigurarea protejării zonelor de protecție a râurilor. Astfel, în zona de protecție a râului Bîc, echipa de audit a stabilit desfășurarea activităților economice, care implică poluarea apelor, chiar dacă amplasarea acestor tipuri de activități în imediata zonă a fâșiei riverane râului este interzisă, potrivit cadrului legal.
O altă problemă, ce determină poluarea apelor din râuri este deversarea apelor uzate în râuri, situație condiționată și de starea precară a stațiilor de epurare a apelor uzate, care sunt exploatate fără a asigura epurarea suficientă a apelor. Majoritatea staţiilor de epurare din țară lucrează la indici foarte reduşi şi necesită reconstrucţie capitală, apele reziduale neepurate se deversează în râuri, iar în perioada anilor 2010-2013 numărul stațiilor care funcționează eficient scade continuu. Infrastructura în domeniul colectării și epurării apelor uzate necesită reconstrucții și reparații capitale, în condițiile în care APL nu dispun de capacități suficiente de proiectare, finanțare și executare pentru asemenea proiecte investiționale. Vizita auditului la fața locului a constatat situații îngrijorătoare la stațiile de epurare din orașele Ungheni, Strășeni, Soroca, Rezina, Anenii Noi, apele reziduale nefiind epurate sau fiind epurate insuficient.
De asemenea, stația de epurare a S.A. „Apă-Canal Chișinău", conform informației furnizate de IES, epurează insuficient apele uzate, probele prelevate ale apelor deversate indicând depășiri ale concentrațiilor maximal admisibile, apele râului Bîc fiind poluate regulat.
Se constată, că nu sunt luate în calcul „costurile" de mediu și cele legate de resursele asociate/aferente impactului negativ asupra râurilor, nefiind respectat principiul „poluatorul plătește", principiu transpus în legislația comunitară prin Directiva cadru pentru prevenirea şi repararea pagubelor pe baza unei responsabilităţi de mediu. În acest context auditul a constatat unele deficiente care țin de nerecuperarea de prejudicii în cazul fluviului Dunărea și a râului Prut. Astfel, se menționează nerecuperarea prejudiciului adus resurselor piscicole, în sumă de 800,0 mii lei, (în anul 1998 la avizarea construcției terminalului de produse petroliere), ca rezultat al construcției terminalului petrolier în Portul Internațional Liber Giurgiulești și în urma activității sale. Suma spre achitare a fost prevăzută obligatoriu în proiectul terminalului avizat de IES, aceasta incluzând și plățile anuale (17,8 mii lei anual), care la moment constituie 285 mii lei. Această sumă urma a fi achitată pentru compensarea și restabilirea pagubelor de resurse piscicole în rezultatul funcționării terminalului.
Plățile pentru poluare, și amenzile pentru încălcarea regimului de protecție a râurilor sunt nesemnificative comparativ cu costurile de reabilitare a ecosistemelor acvatice. Spre exemplu, cu toate că stațiile de epurare achită anual plata pentru poluarea apelor de suprafață, încadrată în limitele reglementate, deversările apelor poluate excepțional, ca rezultat al nefuncționării stațiilor de epurare, provoacă pagube mult mai semnificative decât plățile pentru poluare.
Se atestă activități insuficiente de monitorizare privind infiltrările și evacuările de ape uzate menajere în canalizarea pluvială, ca rezultat al lipsei unei evidențe complexe a consumatorilor de apă, fiind pusă în dificultate depistarea poluatorilor care deversează ilicit reziduurile în apele de suprafață. Deși autoritățile responsabile, la acest capitol, efectuează controale și indică construcția haznalelor impermeabile, neracordarea la sistemele centralizate de canalizare implică deversarea apelor reziduale direct în râuri sau prin poluarea pânzei freatice.
Daune ireparabile ecosistemelor râurilor Nistru şi Prut sunt aduse de lucrările de extragere a nisipului şi prundişului.
O altă problemă abordată de audit este lipsa unei comunicări şi conlucrări eficiente între autorităţile responsabile, fapt ce limitează eforturile acestora în cazul poluării apelor din râuri și nu asigură o continuitate a măsurilor privind înlăturarea neajunsurilor depistate.
Nedelimitarea zonelor fîşiilor riverane a râurilor cauzează impedimente în întreținerea și protecția acestora. Astfel, deși cadrul normativ prevede întreprinderea măsurilor de stabilire a zonelor şi fâșiilor riverane de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, până în prezent nu au fost delimitate terenurile aferente acestora.
Ministerul Mediului nu deține date sistematizate și complete privind finanțarea activităților legate de protecția și utilizarea durabilă a apelor din râuri. Totodată, deși Programul naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015 prevede activități de protecție și utilizare durabilă a apelor de suprafață, acesta nu identifică sursele, necesarul și modalitățile de finanțare, nefiind stabilite evaluări riguroase ale activităților realizate care ar permite planificări financiare pe termen mediu şi lung.
În cadrul evaluării unor proiecte realizate din FEN s-a constatat că acestea au avut un impact semnificativ, fiind derulate activități și atinse obiective complexe, în cadrul proiectelor: „Adâncirea albiei râulețului Gălbenița" din satul Buțeni, raionul Hîncești; „Amenajarea albiei râuleţului din satul Coropceni şi reparaţia podurilor"; „Construcția stației de epurare a apelor reziduale și rețelelor de canalizare a satului Corjova, raionul Criuleni"; „Complexul de măsuri pentru lichidarea consecințelor inundațiilor în raionul Hîncești". Construcţia staţiei de epurare din orașul Orhei, care are la bază procesul operaţional al tehnologiei Zonelor Umede Construite, va spori calitatea serviciilor de igienă sanitară din oraș, va reduce deversările de poluanţi, deversaţi în râul Răut.
Totodată se menționează, că implementarea unor proiecte cu finanțare din sursele FEN nu s-a finalizat cu atingerea obiectivelor stabilite, nefiind întreprinse măsuri eficiente, iar în cazul unor proiecte au constate și riscuri de fraudă, situația cărora a fost documentată și remisă organelor de drept pentru examinare după competență. Astfel în cazul a 2 proiecte orientate spre diminuarea impactului negativ asupra poluării apelor din râuri auditul a stabilit utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare, nefiind atins obiectivul proiectului și un impact ecologic pozitiv, fiind determinată lipsa unui caracter durabil a proiectului.
La capitolul implementării Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, auditul a stabilit unele imperfecțiuni care pot influența respectarea angajamentelor stabilite. În acest context se relevă lipsa unui plan de lucru a autorităților implicate, nedetalierea activităților din partea Republicii Moldova și a intențiilor stabilite, necesare pentru realizarea angajamentelor. Nu sunt determinate punctele forte și punctele slabe instituționale și legale, precum și nu există o evaluare a costurilor implementării, în conformitate cu angajamentele asumate.
Grupul de lucru responsabil de coordonarea activităților în cadrul Convenției nu dispune de reglementări, iar experții acestui grup, exercitându-și activitățile separat, nu se întrunesc în ședințe în vederea consolidării rezultatelor obținute, situație ce nu asigură o evaluare a progreselor înregistrate și stabilirea obiectivelor pentru perioadele viitoare.
În contextul celor menționate, echipa de audit a constatat, că mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din râuri și fluvii nu asigură o implementare eficientă a politicilor de sector, instrumentele în acest sens nefiind definitivate, ceea ce nu asigură o gestionare durabilă a resurselor acvatice.
Realizarea eficientă a obiectivelor necesare în procesul de protecție și utilizare durabilă a apelor din râuri și fluvii reprezintă o condiție vitală în procesul asigurării obținerii unor rezultate benefice domeniului. Prin prisma competențelor și responsabilităților ce îi revin Ministerului Mediului, nu în toate cazurile sunt asigurate procesele bunei gestionări a domeniului vizat, deși ministerul a realizat unele măsuri la acest capitol.
Reieșind din angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, este imperativă stabilirea unor obiective naţionale şi identificarea priorităţilor ce urmează a fi realizate, iar actorii implicați să întreprindă acțiuni relevante pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului consolidat de audit. Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
