Realizări şi deficienţe în implementarea Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare

Plenul Curţii de Conturi a Republicii Moldova a examinat în cadrul şedinţei din 20 iulie 2012 Raportul auditului performanţei:

„Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sunt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat".

Misiunea de audit a avut drept scop evaluarea performanţelor atinse în implementarea Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare şi în cadrul altor proiecte sectoriale, precum şi evaluarea contribuţiei instituţiilor abilitate în realizarea obiectivelor proiectelor şi în administrarea eficientă a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare renovate, pentru a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse la pregătirea, evaluarea şi implementarea proiectelor. De asemenea, Curtea de Conturi a avut drept scop să determine, ce acţiuni urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse şi eficientizării utilizării mijloacelor financiare direcţionate în sector. Constatările şi concluziile din Raportul de audit prezintă nivelul realizării obiectivelor proiectelor, efectul acţiunilor întreprinse, cauzele care au produs impedimente la atingerea performanţelor proiectelor investiţionale şi eficienţei utilizării surselor direcţionate în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului, Agenţia „Apele Moldovei", Unitatea de implementare a proiectelor, întreprinderile „Apă-Canal" şi la autorităţile administraţiei publice locale.

La şedinţă au fost prezenţi Rodion Bajureanu, vice-ministrul mediului, Lucreţia Ciurea, şeful Secţiei coordonarea asistenţei externe a Cancelariei de Stat, Viorel Pană, şef adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor, Serafina Tronza, şeful Direcţiei managementul apelor al Ministerului mediului, Marin Adam, directorul Agenţiei „Apele Moldovei", Mihail Pencov, vice-directorul Agenţiei „Apele Moldovei", Aurelia Samson, directorul Unităţii de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu apă şi Canalizare, Octavian Mahu, vice-primarul mun. Bălţi, Victor Corcodel, directorul Î.M. Regia „Apă-Canal" Bălţi, Petru Burlacu, primarul or. Cahul, Vasile Zagaevschi, directorul Î.M. Regia „Apă-Canal" Cahul, Grigore Cojocaru, primarul or. Floreşti, Sergiu Rusu, directorul S.A. „Servicii Comunale Floreşti", Victor Său, preşedintele Consiliului raional Soroca, Anatolii Samburschii, directorul Î.M. „Direcţia Apeducte şi Canalizare" Soroca, Valentina Munteanu, vice-primarul or. Orhei, Mihail Chiperi, manager şef al Î.M. Regia „Apă-Canal" Orhei, Alexandru Ambros, primarul or. Ungheni, Petru Scutaru, directorul interimar Î.M. Regia „Apă-Canal" Ungheni.

Aprovizionarea cu apă potabilă şi cu canalizare este una din problemele nesoluţionate în Republica Moldova, deoarece 45% din populaţie nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, iar 65% la sisteme de canalizare. Cu toate că în ultimii ani au fost obţinute unele realizări în domeniul aprovizionării cu apă, reabilitarea apeductelor nu a fost susţinută de construcţia sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. Această situaţie creează un risc sporit de poluare a apelor. Deosebit de nefavorabilă este situaţia în mediul rural, fiind construite sau reabilitate unele sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, în lipsa sistemelor de canalizare.

Starea şi gradul înalt de uzură a mijloacelor fixe, utilizarea echipamentelor şi reţelelor depăşite fizic şi moral, cu un consum excesiv de energie, pierderile mari de apă în reţele, au un impact negativ asupra situaţiei economico-financiare a întreprinderilor prestatoare de servicii din sector şi generează imposibilitatea acestora de a forma fonduri de dezvoltare destinate investiţiilor în domeniu.

În scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare, Guvernul, prin Hotărârea nr.1406 din 30.12.2005,  a aprobat Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015, care prevedea necesitatea reabilitării urgente, renovarea tehnică şi dezvoltarea sistemelor locale de alimentare cu apă şi canalizare pentru a îndeplini obiectivele prestabilite. Programul prevedea că lucrările de reabilitare se vor efectua din contul bugetului de stat, cu atragerea mijloacelor financiare locale şi externe.

Pe parcursul anilor 2008-2011, sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare a fost finanţat din diverse surse: bugetul de stat, bugetele locale, donatorii străini, Fondul Ecologic Naţional, Fondul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, etc. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului de stat, precum şi privind utilizarea mijloacelor financiare alocate din Fondul Ecologic Naţional, valoarea totală a mijloacelor alocate sistemului în această perioadă alcătuieşte echivalentul a 544,1 mil. lei.

Sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare este susţinut şi de donatori străini, care acordă granturi pentru realizarea proiectelor direct autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit datelor din diverse rapoarte, volumul unor asemenea granturi acordate de numai 4 donatori pe parcursul perioadei sus-menţionate alcătuieşte 41,6 mil. dolari SUA şi 3 mil. euro (echivalent a circa 550 mil. lei).

La moment, la nivel central, nu se dispune de o informaţie exhaustivă privind toate proiectele ce derulează şi/sau se află la etapa de pregătire pe întreg teritoriul ţării. O atare situaţie, afectează calitatea măsurilor realizate în susţinerea sectorului şi conduce la utilizări excesive de timp şi resurse publice pentru unele şi aceleaşi activităţi (în special la efectuarea studiilor de fezabilitate la unul şi acelaşi obiectiv în aceiaşi localitate din contul diferitor surse, etc.).

În anii 2003-2008, Banca Mondială a susţinut sectorul vizat, prin intermediul Proiectului pilot de aprovizionare cu apă şi canalizare, acordând asistenţă financiară pentru îmbunătăţirea şi reformarea sectorului. Astfel, IDA a acordat Republicii Moldova un împrumut în valoare iniţială echivalentă a 12 mil. dolari SUA pentru implementarea în cadrul a 5 Regii „Apă-Canal" beneficiare si o localitate rurala (s. Corjova) a Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare, cofinanţat de către Guvernul Republicii Moldova, mijloacele fiind utilizate integral.

Cel de al doilea proiect în sectorul respectiv, finanţat de Banca Mondială, este Proiectul naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, care a fost supus auditului. Concepţia în domeniu a Băncii Mondiale este că donatorii trebuie să-şi unească eforturile pentru a realiza un impact mai mare în domeniul îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova, în susţinerea eforturilor ţării de realizare a Strategiei naţionale de sector şi îmbunătăţirea eforturilor de finanţare a sectorului. Totuşi, o bună parte din donatori refuză conlucrarea, venind cu investiţii direct la beneficiarii finali, ceea ce complică situaţia privind gestionarea eficientă a investiţiilor acordate de donatorii externi.

Ministerul Mediului, prin intermediul Agenţiei „Apele Moldovei", este împuternicit să identifice şi să atragă investiţiile cu cel mai înalt nivel al randamentului, să combine posibilităţile locale cu finanţarea externă, şi să asigure implementarea eficientă a proiectelor investiţionale.

Curtea de Conturi a constatat existenţa mai multor deficienţe şi factori care acţionează negativ asupra realizării obiectivelor proiectelor investiţionale iniţiate în sector, implementării în termenele stabilite şi absorbţiei eficiente a sumelor obţinute din finanţări externe şi alocate din bugetul public, precum şi asupra rambursării creditelor.

Ministerul Mediului şi Agenţia „Apele Moldovei" nu deţin informaţii privind starea tehnică şi lucrările de reabilitare care se efectuează în fiecare localitate din RM. În afară de aceasta, instituţiile menţionate nu au stabilit un mecanism eficient de coordonare şi verificare a întreprinderilor angajate în construcţia/reabilitarea sistemelor, precum şi privind starea tehnică curentă a sistemelor.

Pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare nu este elaborată o strategie sectorială de cheltuieli, care să asigure corelarea priorităţilor investiţionale în sector cu sursele disponibile la nivel de sector, să reflecte modificările parvenite după alocarea resurselor şi să servească drept baza pentru elaborarea bugetelor anuale pentru sectorul respectiv.

Evaluarea unor proiecte investiţionale din sector în perioada anilor 2007-2011, care au tangenţă şi cu Proiectul naţional, efectuată la Ministerul Mediului, Agenţia „Apele Moldovei" şi Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu apă şi Canalizare, 7 întreprinderi „Apă-Canal" şi 4 primării săteşti, a relevat probleme şi deficienţe la diferite etape aferente proiectelor investiţionale, precum şi la înregistrarea şi evidenţa contabilă a patrimoniului public, şi anume:

La pregătirea, estimarea, evaluarea şi direcţionarea proiectelor

• autorităţile guvernamentale responsabile nu reuşesc să îndeplinească condiţiile de punere în aplicare a Acordurilor de finanţare. Ca rezultat se consumă perioade îndelungate până la demararea finanţării şi activităţilor de implementare a proiectelor şi în final nu se reuşeşte absorbţia surselor în termenii conveniţi în acordurile de finanţare;

• lipseşte o schemă şi un Program sectorial, în baza cărora să fie apreciate investiţiile prioritare şi direcţionate sursele; ca urmare sunt propuse spre finanţare unele proiecte ineficiente;

• instituţiile guvernamentale investite, în diferite perioade, cu atribuţii şi drepturi în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, n-au demonstrat capacităţi pentru pregătirea, evaluarea, estimarea şi implementarea proiectelor cu finanţare externă;

• reorganizarea frecventă a instituţiilor guvernamentale responsabile de sector au creat dificultăţi în implementarea proiectelor;

• Agenţia „Apele Moldovei" şi Ministerul Mediului nu cunosc situaţia reală din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova, fapt care a contribuit la stabilirea unor obiective şi indicatori necorelaţi cu sursele financiare disponibile;

• în sector, nu este desemnată o instituţie cu responsabilităţi şi capacităţi de pregătire, evaluare, estimare, selectare a proiectelor investiţionale, care ar facilita atragerea investiţiilor şi ar îmbunătăţi direcţionarea programatică a tuturor surselor în sector.

La implementarea proiectelor:

• documentaţia normativă în construcţii, utilizată la elaborarea proiectelor tehnice detaliate şi la realizarea lucrărilor în sector este depăşită şi condiţionează supradimensionarea sistemelor şi utilizarea ineficientă a surselor financiare şi în final tarife majorate la serviciile prestate;

• în cadrul instituţiilor guvernamentale nu sunt formate, selectate şi menţinute capacităţi necesare pentru implementarea proiectelor;

• calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate implică impedimente la realizarea în termen şi la calitatea lucrărilor îndeplinite;

• beneficiarii de surse din credite şi granturi nu se conformă condiţiilor stabilite în acorduri şi nu realizează recomandările consultanţilor din studiile de fezabilitate;

• instituţiile guvernamentale responsabile nu identifică riscurile care ar putea apărea la implementarea proiectelor şi corespunzător nu întreprind măsuri pentru atenuarea acestora;

• nu sunt implementate programele de educaţie, instruire şi informare a beneficiarilor aferente: culturii consumului apei potabile în localităţile rurale, participării la cofinanţarea sistemelor, precum şi tehnologiilor noi;

• întreprinderile „Apă-Canal" nu dispun de strategii şi planuri de afaceri în care să fie evidenţiate investiţiile necesare;

• bunurile materiale procurate în cadrul Proiectului pilot în valoare de 16,8 mil.lei, echivalent a 1,4 mil. dol. SUA se află în stoc la 4 întreprinderi „Apă-Canal" şi nu contribuie la îmbunătăţirea eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare;

• tergiversările în implementarea proiectelor generează nedebursarea în termenele stabilite a creditului contractat. Astfel, în perioada anilor 2009-2012, au fost debursate 7,4 mil. dolari SUA sau 52,1% din suma totală a creditului, fiind efectuate cheltuieli de 6,9 mil. dolari SUA (82 mil. lei).

• n-a fost realizat obiectivul privind reabilitarea staţiei de tratare a apei din or. Cahul, care presupunea sporirea calităţii apei potabile livrate consumatorilor;

• n-a fost iniţiată reconstrucţia staţiei de pompare a apei şi construcţia a 4 km de colector sub presiune din or. Soroca, nefiind atins obiectivul general de îmbunătăţirea calităţii apelor r. Nistru;

• întârzierile în realizarea activităţilor preconizate pentru construcţia sistemului de epurare a apelor reziduale din or. Orhei menţine riscul sporit de valorificare în termen a grantului Comisiei UE în valoare de 2,8 mil. euro, iar ca urmare şi eşuarea proiectului în ansamblu;

• executarea lucrărilor de reabilitare în localităţile rurale este la nivel scăzut, fiind valorificate doar 18,8 % din suma creditului destinată componentei respective.

Verificările efectuate de către echipa de audit în cadrul auditului performanţei au relevat că, deşi au fost întreprinse unele măsuri pentru îmbunătăţirea gestionării sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare, acestea  n-au fost suficiente pentru a dezvolta la nivelul necesar capacităţile instituţionale de selectare a beneficiarilor de proiecte, de elaborare, expertizare şi acceptare a documentaţiei de proiect de către toţi actorii implicaţi în realizarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor.

Curtea de Conturi a constatat, că sunt necesare investiţii semnificative pentru atingerea obiectivelor primordiale privind dezvoltarea şi asigurarea durabilităţii la serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare, prin majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă şi cu acces la canalizare. Bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ teritoriale nu pot satisface aceste necesităţi, fiind necesare măsuri concrete în vederea identificării şi atragerii în sector a surselor externe.

Sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare a fost sprijinit şi încurajat de donatorii externi, mai cu seamă de către Banca Mondială, întru ameliorarea situaţiei în domeniul respectiv, precum şi îmbunătăţirea calităţii apei potabile. Însă nu toate proiectele care derulează în sectorul respectiv sunt însoţite de un management instituţional coerent şi cu capacităţi de experienţă potrivite în domeniul respectiv, precum şi cu viziuni clare privind implementarea obiectivelor proiectelor iniţiate. Drept urmare, nu este aplicată o abordare sistemică atât din partea persoanelor responsabile de elaborarea şi monitorizarea proiectelor, cât şi din partea managerilor entităţilor beneficiare de credite. În consecinţă, modul ineficient de implementare a unor obiective ale proiectelor riscă să submineze rezultatele scontate şi să genereze pierderea încrederii din partea partenerilor de dezvoltare.

Pentru a exclude riscurile identificate şi atingerea impactului scontat, sunt necesare măsuri de remediere a deficienţelor, consolidare a capacităţilor instituţionale în vederea atingerii obiectivelor proiectelor investiţionale, precum şi gestionarea eficienţă a surselor direcţionate în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, inclusiv prin găsirea unor soluţii optime de îmbinare a principiilor transparenţei, economicităţii şi eficacităţii la reformarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

Un artist plastic al poporului la 93 de ani

Ziua de 9 mai - simbol al păcii și unității!