Actualizat: Joi, 04 Iulie 2024
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
RO RU EN

Realizări și deficiențe în reformarea managementului finanțelor publice

  • 03.07.2012
  • 1755

Auditul performanţei „Realizări și deficiențe în implementarea reformelor în domeniul managementului finanțelor publice, oportunități de îmbunătățire” a fost examinat în cadrul şedinţei Plenului Curţii de Conturi a Republicii Moldova la 3 iulie 2012.

La şedinţă au fost prezenţi miniştri şi alţi înalţi demnitari de stat: Veaceslav Negruţă, ministrul finanţelor, Ion Cebanu, ministrul tineretului şi sportului, Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Andrei Usatîi, ministrul sănătăţii, Mihail Şleahtiţchi, ministrul educaţiei, Nina Lupan, directorul Trezoreriei de Stat, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei ş.a.

Scopul misiunii de audit a fost de a elucida, dacă implementarea reformelor în domeniu a asigurat modernizarea procesului de elaborare și executare a bugetului şi dezvoltarea capacităților autorităților administrației publice centrale de a elabora politici sectoriale. Ca urmare, a fost examinat gradul de consolidare şi gestionare eficientă a finanțelor publice. De asemenea, misiunea de audit a examinat modul în care dezvoltarea și implementarea controlului financiar public intern a contribuit la buna guvernare a entităților publice.

Reieşind din rezultatele auditului, Curtea de Conturi a constatat, că în scopul instituirii unui sistem eficient şi durabil de management financiar, la nivelul standardelor europene, Guvernul s-a angajat să consolideze cadrul de politici şi proceduri fiscal-bugetare şi să asigure o elaborare mai fundamentată și echilibrată a bugetului. În acest sens, au fost prevăzute o serie de măsuri, atât în cadrul reformei administrației publice centrale, cât și în cadrul Proiectului „Managementul Finanțelor Publice”.

Acțiunile privind perfecționarea managementului finanțelor publice, prevăzute de reforma administrației publice centrale, au fost susținute financiar în cadrul implementării componentei (b) a proiectului Băncii Mondiale, costul acestei componente fiind de 2,2 mil. dolari SUA.

Perfecționarea managementului finanțelor publice este dezvoltată și în cadrul Proiectului „Managementul Finanțelor Publice”, care este sprijinit și cofinanțat de către Banca Mondială, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) și Guvernul Olandei, cu mijloace în sumă de 18,2 mil. dolari SUA (inclusiv granturi – 8,9 mil. dolari SUA, credit - 8,6 mil. dolari SUA, contribuția Guvernului – 0,7 mil. dolari SUA), având drept obiectiv managementul eficient și transparent al finanţelor publice.

Ministerul Finanțelor este autoritatea responsabilă de implementarea Proiectului „Managementul Finanțelor Publice” și asigură managementul general, totodată exercitând și rolul de Coordonator executiv al Proiectului. Perioada de implementare a Proiectului a fost preconizată pentru anii 2006-2009, care ulterior, din cauza eșuării mai multor indicatori de progres, s-a extins până în anul 2011, apoi până la 31.12.2012.

În cadrul autorităților administrației publice centrale (AAPC),managementul finanțelor publice urma să fie îmbunătățit prin acţiuni care vizau crearea unui sistem eficient de interacţiune a elaborării politicilor cu procesul bugetar, inclusiv prin crearea Direcțiilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, pentru coordonarea politicilor sectoriale. La nivelul Ministerului Finanţelor, managementul finanțelor publice urma să fie îmbunătățit prin modernizarea Clasificaţiei bugetare și introducerea Planului unic de conturi pentru sectorul public, perfectarea cadrului metodologic privind elaborarea și executarea bugetului, precum și implementarea unui Sistem Informaţional de Management Financiar integrat (SIMF).

Factorii determinanţi, care au influenţat direct realizarea acţiunilor prevăzute și au minimizat impactul pozitiv în contextul reformei administrației publice centrale și a Proiectului „Managementul Finanțelor Publice”, sunt următorii:

  • Acțiunile întreprinse de AAPC în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice nu sunt concludente și suficiente:

  1. nu sunt stabilite responsabilități clare de coordonare, executare și monitorizare în procesul planificării strategice de îmbunătățire a managementului finanțelor publice în cadrul AAPC;

  2. nu sunt suficient de dezvoltate capacităţile subdiviziunilor cu atribuţii de planificare strategică şi ale celor cu atribuții de planificare bugetară din cadrul AAPC de a analiza diferite opţiuni de perspectivă şi de a evalua impactul acestora, inclusiv costurile și eficiența;

  3. rolul Direcțiilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor în asigurarea interacțiuniiprocesului de planificare strategică cu procesul bugetar este formal;

  4. nu este introdus un sistem de evaluare a performanţelor AAPC în raport cu volumul resurselor financiare alocate;

  5. conducerea unor AAPC nu conștientizeazărolulDirecțiilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor în eficientizarea activităţii acestora;

  6. indicatorii de performanță, stabiliți pentru bugetele pe programe, în unele cazuri, sunt nefundamentați/irelevanți, deseori diferă de prevederile strategiilor sectoriale de cheltuieli, iar uneori nu reflectă eficiența utilizării banilor publici;

  7. programele şi subprogramele includ un număr mare de măsuri, activități și instituții subordonate, ceea ce reduce utilitatea și diminueazăresponsabilitatea pentru realizarea acestora;

  8. nu este elaborat un mecanism de evaluare a performanţelor în baza indicatorilor stabiliți pentru gestionarea resurselor financiare ale statului, atât la nivel de AAPC, cât și la nivel de sector.

  • Perfecționarea sistemelor de management financiar n-a contribuit în mod semnificativ la eficientizarea utilizării mijloacelor publice:

  1. n-a fost îmbunătățită corespunzător calitatea şi siguranţa prognozelor macroeconomice utilizate la elaborarea bugetului,înregistrându-se devieri semnificative dintre nivelul prognozat al indicatorilor macrofinanciari și cel efectiv;

  2. Grupul coordonator responsabil de coordonarea generală a procesului de elaborare a Cadrului de cheltuieli pe termen mediu/Cadrului bugetar pe termen mediu (CCTM/CBTM) a desfășurat o activitate nesistematică;

  3. măsurile întreprinse de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică în vederea coordonării şi monitorizării activității Grupului coordonator pentru elaborarea CCTM/CBTM în procesul de planificare strategică nu auavut impactul scontat;

  4. Grupurile de lucru tehnice pentru planificare strategicănu au respectat termenele de prezentare Ministerului Finanţelor a documentelor destinate procesului CCTM/CBTM, în consecință fiind tergiversată elaborarea și aprobarea acestuia;

  5. Grupurile de lucru sectoriale pentru planificare strategică au activat ineficient și n-au documentat corespunzător acțiunile întreprinse, astfel nu au contribuit la îmbunătățirea procesului de pregătire a bugetului public național;

  6. n-a fost asigurată o conlucrareeficientă între ministerele de ramură în ceea ce priveşte analiza problemelor-cheie de politică în domeniul cheltuielilor publice, precum și a instituţiilor din cadrul sectorului cu ministerul-lider privind elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu.

  • Metodologia de elaborare şi executare bugetară, deși a fost modificată, nuse aplică:

  1. deși Clasificația bugetară și Planul de conturi au fost aprobate, acestea nu sunt puse în aplicare din cauza neimplementării Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat;

  2. procesul de revizuire a legislației privind sistemul bugetar și procesul bugetar a fost tergiversat;

  3. metodologia privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului nu este aprobată în versiunefinală, din cauza neadoptării de către Parlament a Legii privind finanțele publice șiresponsabilitatea bugetar-fiscală.

  4. · Tergiversările considerabile în elaborarea Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat riscă să submineze rezultatele obținute în cadrul altor componente ale Proiectului „Managementul Finanțelor Publice” și expun întreg proiectul riscului de eșuare:

  5. au fost admise întârzieri substanțiale la inițierea licitației și atribuirea contractului;

  6. procesul decizional la atribuirea contractuluiconsorțiului condus de ,,Hewlett- Packard ” privind livrarea, instalarea și darea în exploatare a Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat nu a fost însoțit de o analiză fundamentată din partea MF privind capacitățile acestuia de a elabora componenta ,,software” ;

  7. nu au fost elaborate la timp specificațiile funcționale și tehnice ale modulelor Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat de către consorțiul ,,Hewlett- Packard ”;

  8. nu au fost dezvoltate de către consorțiul ,,Hewlett- Packard ” unele funcționalități prevăzute în documentația tehnică a Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat.

  • Implementarea Controlului financiar public intern în autoritățile administrației publiceînregistrează un progres lent:

  1. au fost admise incertitudini în procesul de implementare corectă de către autoritățile administrației publice a controlului financiar public intern după modelul COSO;

  2. n-au fost executate prevederile privind crearea și activitatea unităţilor de audit intern în cadrul organelor de specialitate ale AAPC și autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea;

  3. n-au fost elaborate planuri strategice ale activităţii de audit intern în cadrul unor AAPC, neidentificându-se nici instrumentele de politici care urmau a fi utilizate în realizarea obiectivelor;

  4. activitatea unităților de audit internpe parcursul perioadei analizate nu a fost direcționată spre diagnosticarea corectitudinii, eficienței și eficacității funcționării sistemului de management financiar și control;

  5. unele unități de audit intern, la realizarea misiunilor de audit, nurespectă normele metodologice și standardele naționale de audit intern, Codul etic al auditorului intern;

  6. constatările și recomandările misiunilor de audit intern nu sunt bazate pe probe suficiente, relevante şi sigure;

  7. un număr semnificativ de auditori care au fost instruiți în domeniul auditului intern nu mai activează, astfel neasigurându-se continuitatea în punerea în aplicare a cunoștințelor acumulate, iar instituțiile fiind lipsite de cadrele necesare.

În contextul celor expuse, se concluzionează că realizarea obiectivelor stabilite în cadrul reformelor inițiate (Reforma administraţiei publice locale și Proiectul „Managementul Finanțelor Publice”) au avut o importanță crucială în racordarea managementului finanțelor publice la standardele comunitare, care, datorită unor circumstanțe, practic, nu au fost atinse, iar gradul reușitelor nu este unul semnificativ. Până în prezent nu este implementatși, cu certitudine, nu este o eventuală punere în aplicare a Sistemului Informaţional de Management Financiar integrat, care să integreze un set durabil de instrumente de gestiune financiară moderne. Preponderent din aceste considerente, nu este aplicată și metodologia nouă privind elaborarea și executarea bugetului, în consecință fiind consumat timp și resurse, fără a rezulta cu un produs integral, pus în exploatare operațională. Neconformarea unităților de audit intern rigorilor stabilite, precum și sub-performanțele în materie de management financiar nu asigură promovarea unui grad avansat de răspundere managerială la utilizarea fondurilor publice și nucontribuie la o bună guvernare a entităților publice.

Întru excluderea riscurilor majore de eșuare a Proiectului și, respectiv, de neatingere a impactului reformelor inițiate, sunt necesare acțiuni prompte de urgentare a implementării sistemului informațional, măsuri de remediere a deficiențelor ce vizează consolidarea capacităţilor de planificare strategică a autorităților publice, precum și orientarea unităților de audit spre un sistem modern de gestiune a finanțelor publice, bazat pe conceptul controlului financiar public intern.

Raportul Curții de Conturi va fi dat publicității în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituțiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM și să informeze instituția supremă de audit public extern în termen de 6 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY