CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
.JPG)
În perioada 26-27 noiembrie 2012 în or. Haga, Olanda a avut loc seminarul cu tema "Auditul parteneriatului public privat", organizat de organizaţia internaţională INTOSAI. Evenimentul face parte dintr-un ciclu de seminare "Instruire continuă", care este organizat anual, cu tematică definită şi cu schimbarea ţării-gazdă.
La seminar au participat în jur de 100 de reprezentanți ai ISA din 60 de țări, instituțiile cărora sunt membre INTOSAI. Timp de două zile participanţii au făcut prezentări în domeniul aspectelor teoretice și au examinat studii de caz, fiind analizate aspectele practice.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a fost reprezentată de Angela Pascaru, membrul CCRM şi Victoria Caldarii, şeful Serviciului relaţii externe.
Parteneriatul Public Privat (PPP) are ca obiect reglementarea proiectării, finanțării, construcției, operării, reabilitării, dezvoltării, închirierii şi transferului oricărei lucrări publice, bun sau serviciu public care se realizează prin aceasta procedura. Prin parteneriatul public privat instituțiile publice (una sau mai multe in asociere) se asociază cu firme private (una sau mai multe organizate într-un consorțiu) și formează o companie de proiect. Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o modalitate de cooperare între autoritatea publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate.
În mod fundamental, parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parţial, în funcţie de fondurile private atrase şi face apel la know-how-ul sectorului privat. Parteneriatele Publice Private sunt forme de cooperare între autoritatile publice şi sectorul privat, care au ca scop derularea unor proiecte de infrastructură sau oferirea de servicii publice. Aceste acorduri, care prevăd aranjamente complexe juridice şi financiare cu implicarea operatorilor privaţi şi autorităţile publice, au fost dezvoltate în mai multe domenii ale sectorului public şi sunt folosite în mod curent în UE, în special în transport, sanatate publică, siguranţă publică, gestionarea deşeurilor şi distribuţia apei.
În cadrul seminarului a fost examinată problema furnizării serviciilor publice PPP de către părțile private sub forma contractelor de concesiune de lucrări şi servicii. Scopul seminarului a fost de a crea o viziune mai clară asupra oportunităților și riscurilor de acest tip și legătura între alte forme PPP și achizițiile tradiționale. Seminarul a avut loc sub forma unei conferințe „de lucru" a auditorilor, în scopul împărtășirii experiențelor și a cunoștințelor de specialitate. Reprezentații organizațiilor internaționale și alți experți au prezentat un mixt de discursuri tematice.
PPP presupune anumite distincții în rolul de guvernanță , în evaluarea proiectelor, în finanțarea și aprecierea riscurilor, în procesul de achiziții și în administrarea contractelor (pe termen lung). Este crucial pentru ISA de a sesiza aspectele specifice antrenate în eficacitatea și contribuirea la raportul calitate-preț a PPP și justificarea cheltuielilor publice.
În anul 2010, Curtea de Audit a Olandei a analizat în total 48 de rapoarte despre PPP a oficiilor naționale și regionale de audit, în 13 țări din lume. Un număr de oficii de audit au elucidat faptul că nu au fost efectuate teste privind valoare adăugată spre a corobora beneficiile financiare și economice atribuite proiectelor PPP. În același timp, multe oficii de audit au semnalat că, chiar și unde au fost efectuate astfel de teste, anumite limitări sunt inerente. Deseori sunt insuficiente dovezi pentru a susține concluziile și revendicările asupra sporirii eficienței generate de PPP.
Procedurile de achiziție pe care sunt bazate contractele PPP este o tema curenta în rapoartele de audit. Conform oficiilor de audit în cauză, procedurile de licitație sunt în general adecvate; probleme apar acolo unde nu se iau în considerare condițiile de piața sau unde nu sunt destule oferte competitive. O problemă frecventă identificată de oficiile de audit o constituie absența sau insuficiența controlului intern și extern al achizițiilor.
Constatările de audit ale finanțării și contului proiectelor PPP sunt foarte critice: calculele de cost nu sunt complete, alternativele nu sunt comparate adecvat, autoritățile mai suporta un grad de risc disproporționat și, prin urmare, cresc costurile. Inițiativa de a păstra costurile în afara bilanțului guvernului poate avea ca rezultat influențarea testului privind valoare adăugată spre abordarea PPP, dar, de asemenea, termenii de referință a contractelor PPP pot fi mai puțin perfecți.
Multe oficii de audit au găsit deficiențe în planificarea și execuția contractului de management, indicând, în acest sens, dificultatea formulării indicatorilor buni de performanță. În unele cazuri, contractele nu conțin clauze de monitorizare efectivă sau managementul de performanță, în practică activitățile de monitorizare și controlul intern nu funcționează în mod corespunzător. Faptul că, funcționarii de stat nu posedă experiența necesară, prezintă o problema. Oficiile de audit au mai constatat că, modificările făcute în contracte după semnare atrag costuri publice relativ înalte.
S-a remarcat că, majoritatea rapoartelor de audit nu au atras atenția nici la modul în care Parlamentul este informat, nici la oportunitățile apărute de a influența termenii de referință a contractelor PPP. O mare parte a informației financiare rămâne în afara procedurilor de raportare si bugetare.
Evaluările pozitive ale DBFM (design, construcție, finanțare, management) sunt puține și rare, parțial din cauza lacunelor metodologice și lipsa dorinței de a-și asuma răspunderea pentru evaluări critice. Raportul calitate-preț a proiectelor PPP trebuie să fie stabilit pe toată durata contractului în cauză, ceea ce se poate extinde pe o perioada mai mare de 30 ani. Proiectele PPP au ajuns cu greu la această etapă.
Mai multe oficii de audit pledează în favoarea formulării unei politici (regulament) a PPP și abordarea în baza unei programe a proiectelor PPP. Această politică necesită de a fi susținută prin facilități în partajarea și consolidarea cunoștințelor, experiențelor și prin dezvoltarea contractelor și manualelor de tip standard.
