CU DEFICIENȚE DE VEDERE
Youtube
Facebook
imprimare
Înregistrarea video a şedinţei http://www.youtube.com/watch?v=mjLWn8OIcWw&feature=youtu.be
Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei din 24 mai 2013 Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema „În ce măsură aplicarea tehnologiilor informaționale a contribuit la îmbunătățirea managementului instituțional în domeniul justiției?".
La şedinţă au fost prezenţi: Dona Şcola, vice-ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vladimir Grosu, vice-ministrul Justiţiei, Valentin Lastavetchii, şeful Secretariatului Curţii Supreme de Justiţie, Andrei Șonțu, directorul Centrului de informații juridice al Ministerului Justiției, Constantin Bragoi, director al Departamentului de administrare judecătorească al Ministerului Justiției, Igor Druță, director adjunct al Departamentul Instituții Penitenciare, Vasile Ciornîi, vice-director general al Î.S. „CRIS Registru", Serghei Popovici, directorul general al Î.S. „Centrul de Telecomunicații speciale", Lucia Ciobanu, directorul Serviciului Stare Civilă, Victor Cebotari, preşedintele Î.S. „Camera Înregistrării de Stat", Cristina Malai, vice-director USAID ROLISP, precum şi alte persoane oficiale.
Curtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Ministerul Justiţiei (MJ) şi la instanțe judecătorești de diferite nivele, în vederea identificării registrelor, serviciilor și proceselor interne de interes sporit și evaluarea modului de aplicare a tehnologiilor informaționale pentru eficientizarea activităților aferente, precum și a localizării zonelor problematice.
Întru dezvoltarea normelor constituţionale şi determinarea modului de funcţionare a justiţiei în Republica Moldova, legiuitorul a adoptat un şir de legi menite să asigure funcţionarea mecanismelor justiţiei. Abordarea în repetate rânduri la nivel legal a condus la reorganizarea sistemului judecătoresc, care trebuia să ridice la un nivel calitativ nou calitatea justiţiei în Republica Moldova. În acest context, pe parcursul mai multor ani, Parlamentul a adoptat un întreg pachet de legi, chemate să determine statutul instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor, să asigure buna funcţionare a justiţiei, precum şi automatizarea unor Registre din domeniu.
MJ a fost unul din primele organe ale administrației publice centrale care a încercat automatizarea intensivă a proceselor interne. În prezent există un șir de sisteme informaționale învechite care nu satisfac cerințelor funcționale, nu pot fi ajustate la necesitățile curente și nu pot furniza date către alte sisteme. MJ are un rol esențial în formarea și ținerea a mai multor registre importante, însă automatizarea adecvată a registrelor respective nu a avut loc din diverse motive.
Situația nefavorabilă în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) în țară, nivelul redus de automatizare a înregistrării și evidenței primare a datelor și lacunele considerabile în cadrul de reglementare și standardizare rămân a fi principalele impedimente în reformarea sectorului de justiție în baza noilor tehnologii. În acest context, se remarcă gestionarea răzleață și necentralizată a domeniului TIC, necoordonarea activităților și inițiativelor în domeniu, lipsa de sinergie strategică a reformelor și activităților de bază cu proiectele de automatizare, precum și considerabile lacune și neajunsuri în buna gestiune a sectorului TIC.
Ministerul Justiției, de comun cu instituțiile din subordine și cele monitorizare, este un actor esențial în crearea spațiului informațional al Republicii Moldova, deținând 48 de registre, (7 registre sunt automatizate, restul sunt ținute manual), prestând peste 171 de servicii și fiind responsabil de formarea a alte câteva registre de stat. Automatizarea unor procese interne a fost obiectiv al diferitor proiecte, există mai multe sisteme informaționale de diversă anvergură și complexitate, însă, în prezent majoritatea din ele sunt depășite moral și funcțional, nu mai reprezintă soluții strategice. O mare parte a registrelor se țin în mod manual, iar soluțiile tehnice existente necesită ajustări sau înlocuirea acestora.
Îmbunătățirea proceselor de înregistrare primară și evidență a datelor în registre trebuie privită în calitate de soluție unică pentru impulsionarea internă a aplicării eficiente de tehnologii informaționale și drept urmare de îmbunătățire calitativă și optimizare a procesului de prestare a serviciilor. Fiind conștientă de existența problemelor în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, conducerea Ministerului Justiției a intentat un proces de reformare a acestui domeniu prin modificarea totală a modului de abordare a gestiunii și dezvoltării acestuia.
În prezent, parte a procesului de formare a mai multor Registre de stat, pe lângă Serviciul Stare Civilă și Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" mai sunt misiunile diplomatice și Autoritățile publice locale. Procesele respective nu sunt optimizate și eficiente, durând prea mult în timp și implicând cheltuieli adiționale. În mare parte, acest fapt se datorează lipsei locurilor de muncă automatizate unificate în cadrul instituțiilor implicate în proces, precum și a utilizării unor scheme neoptimizate în circuitul datelor.
Raționamentele de audit au permis identificarea unor sisteme informaţionale, ce ar necesita o atenție și interes deosebit, deși soluțiile utilizate în prezent sunt învechite și nu satisfac cerințelor funcționale. Putem menționa următoarele registre importante gestionate de către MJ prin intermediul Centrului de Informații Juridice:
- Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova (lex.justice.md) - ține evidența, actualizarea actelor normative și legislative ale RM (legi, coduri, hotărâri, acte normative), precum și jurisprudența CEDO, tratate internaționale la care RM este parte.
- Registrul de stat al organizațiilor necomerciale (rson.justice.md) - ține evidența asociaților obștești, a partidelor politice, precum și a cultelor religioase și a părților lor componente.
- Registrul gajului bunurilor mobile - ține evidența gajurilor bunurilor mobiliare, oferă acces utilizatorilor de introducere a informațiilor aferente bunurilor mobiliare gajate.
- Registrul dosarelor succesorale și testamentelor - reprezintă un sistem unic de evidență informațională computerizată ce conține baza de date despre dosarele succesorale și testamentele autentificate notarial.
- Registrul procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești - este realizat în complex cu registrul dosarelor succesorale și testamentelor și este destinat notarilor.
- Registrul actelor apostilate - registrul documentelor apostilate de către Direcția Apostilă (apostila.gov.md).
Printre activitățile primare necesare de realizat trebuie să fie instituționalizarea sau formarea unei unități structurale, responsabile unice de inițiativele, coordonarea, planificarea, monitorizarea și finanțarea principalelor aspecte aferente domeniului.
În acest context, menționăm impactul unui aspect negativ, depășirea căruia nu pare a fi posibilă în viitorul nemijlocit apropiat. Este vorba despre valoarea juridică a datelor din cadrul circuitelor electronice, sistemelor informaționale, sau versiunii electronice ale registrelor. Deși deseori unele date (în special se referă la versiunile electronice a registrelor de stat) se utilizează drept versiune oficială a unei informații, fără a fi necesară confirmarea acesteia prin documente pe hârtie, aspectele legate de reglementarea domeniului reprezintă un impediment considerabil pentru renunțarea completă la circuitul tradițional de date în favoarea tehnologiilor moderne. Astfel, dezvoltarea domeniului respectiv va necesita revizuirea și actualizarea completă a cadrului de standardizare și reglementare a domeniului.
SI din cadrul MJ se caracterizează prin capacități analitice reduse, insuficiente pentru transformarea datelor primare în informații relevante şi oportune pentru a avea impact asupra procesului decizional. Din cauza volumului mare de date pe hârtie şi capacitatea analitică limitată, există decalaje între datele extrase din sistemele informatice şi informațiile difuzate. Procesul circulației datelor fiind organizat ineficient, se atesta colectări manuale ale datelor care ar urma să fie preluate din alte sisteme în mod automatizat.
În prezent se află la etapa de definitivare Strategia de Dezvoltare a TI în MJ pentru perioada anilor 2013-2016. Strategia menționată își propune o viziune mai globală a TIC din cadrul MJ, totodată fiind promovate unele modificări conceptuale radicale asupra modului de aplicare și de gestiune a domeniului.
O succintă reiterare a celor mai importante probleme în domeniul TIC din cadrul MJ, reieșind din evaluările efectuate poate fi prezentată în modul următor:
- În ansamblu sistemele informaționale din cadrul MJ s-ar caracteriza prin puţine date colectate la nivel operațional şi mecanisme ce nu dispun de capacitați analitice adecvate pentru transformarea datelor în informații relevante şi oportune pentru a avea impact asupra procesului decizional.
- Sistemele informaționale din cadrul MJ se caracterizează prin capacități analitice reduse, insuficiente pentru transformarea datelor primare în informații relevante şi oportune pentru a avea impact asupra procesului decizional.
- Din cauza volumului mare de date pe hârtie şi capacitatea analitică limitată, există uneori decalaje esenţiale între datele extrase din sistemele informaționale şi informațiile difuzate. Acest lucru limitează utilitatea informațiilor, care au impact asupra procesului de luare a deciziilor.
- Deseori nivelul decizional superior are nevoie de informație la solicitările parvenite din partea guvernării şi în acest caz se poate constata lipsa unui instrument care să ofere persoanelor respective posibilitatea de a analiza informația disponibilă şi de a o prezenta în formatele cerute.
- Marea parte a sistemelor nu dispun de instrumente performante de prezentare, raportare şi analiză a datelor.
S-a constatat că gestionarea domeniului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor în cadrul Ministerului Justiției împreună cu instituțiile din subordine și cele monitorizare are un caracter fragmentat și neuniform, astfel atestându-se necesitatea centralizării tuturor activităților de referință prin desemnarea unei unități structurale cu împuterniciri și abilități suficiente pentru unificarea aspectelor strategice, funcționale, financiare și de drept, urmare eficientizării eforturilor și resurselor necesare formării unui spațiu informațional unic în domeniul justiției.
Este esențială conlucrarea constructivă a părților implicate în scopul evitării divergențelor în abordare, precum și a unificării eforturilor spre optimizarea rezultatelor și atingerea finală a obiectivelor strategice atât în domeniul justiției, cât și la nivel de țară.
Entităţile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la adoptarea Hotărârii asupra Raportului de audit.
Hotărârea Curţii de Conturi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
