Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

La 23 iulie 2012 Plenul Curţii de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011.

Misiunea de audit a evaluat gradul de conformitate cu cerinţele regulamentare a întocmirii Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 (BASS), prezentat Guvernului de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).

 La şedinţă au fost prezenţi Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Maria Cărăuş, vice-ministrul finanţelor, Svetlana Sagaidac, consultant al  Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului, Maria Borta, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Nicolae Platon, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Silvia Conicov, şef adjunct al Direcţiei generale finanţe şi asigurări sociale, şi alţi funcţionari ai organelor publice centrale.

CNAS este o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale. În conformitate cu Statutul CNAS, aceasta exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Examinând rezultatele auditului, Curtea de Conturi a constatat, că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 oferă o imagine fidelă şi reală sub toate aspectele semnificative.

În acelaşi timp, rezultatele auditului denotă rezerve şi deficienţe atât la capitolul planificării veniturilor BASS, cât şi la executarea acestora, care se exprimă prin următoarele:

• Lipsa unei metodologii şi a procedurilor de planificare a veniturilor proprii ale BASS au determinat elaborarea BASS în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri şi au condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor:

Veniturile BASS pentru anul 2011 au fost iniţial aprobate în sumă de 9162,4 mil.lei, ulterior fiind precizate în sumă de 9122,8 mil.lei, executate fiind în sumă de 9089,9 mil.lei sau în proporţie de 99,6%. Comparativ cu anul 2010 veniturile BASS au crescut cu 672,9 mil.lei sau cu 8%.

Veniturile proprii formează partea semnificativă a BASS (circa 72,3%) în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, cu o creştere de 1,1% faţă de anul 2011, însă cu o reducere de 1,8% faţă de anul 2009. Cota preponderentă a veniturilor proprii o constituie contribuţiile de asigurări sociale de stat (99,9%).

Executarea la nivel de 99,8% a veniturilor proprii indică încasarea doar a veniturilor precizate, dar nu a celor calculate. Existenţa datoriilor la finele anului 2011, în sumă de 851,6 mil. lei, cu o majorare faţă de anul 2010 cu 111,7 mil.lei, relevă că au fost calculate contribuţii într-un cuantum mai mare decât a fost încasat în BASS de facto.

Acest fapt denotă şi rezervele autorităţilor privind acumularea veniturilor precizate, adică chiar dacă planul a fost rectificat în sensul diminuării cu 257 mil.lei, acesta nu a fost executat cu 14,3 mil.lei.

• Prezenţa unor rezerve a factorilor responsabili de administrare a veniturilor, exprimate prin deficienţe în domeniul motivării angajaţilor şi angajatorilor în vederea declarării şi achitării contribuţiilor:

Analizând evoluţia contribuţiilor de asigurări sociale de stat, s-a constatat un trend pozitiv al acestora, datorată creşterii bazei de calcul, chiar dacă numărul scriptic al salariaţilor s-a redus.

Totodată, analizând evoluţia ponderii veniturilor proprii în PIB, acestea, în anul 2011 au constituit 8%, faţă de 8,3% în anul 2010 şi 9,3%  în anul 2009, ceea ce scoate în evidenţă tendinţă de descreştere a acestor venituri, adică ritmul creşterii PIB (136,1%) este mai mare cu 19,1% comparativ cu ritmul creşterii încasării veniturilor proprii (117%). Acest fapt denotă că autorităţile publice de resort dispun de rezerve la capitolul acumulării veniturilor proprii, iar măsurile întreprinse în vederea identificării zonelor şi factorilor de risc - generatori de evaziune şi raportare neautentică, nu sunt la nivelul cuvenit. Astfel, se relevă o potenţială situaţie de nedeclarare a veniturilor real obţinute de contribuabili-persoane fizice.

• În condiţiile prezenţei a două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală a uneia şi aceeaşi plăţi, este necesară îmbunătăţirea conlucrării acestora:

S-a stabilit un grad redus al disciplinei de raportare a contribuabililor. În anul 2011, obligaţia de a prezenta Forma 4-BASS au avut-o 131733 contribuabili, inclusiv şi cei ce nu au activitate. Astfel, cota raportării în anul 2011 a constituit 60,5% (79718 de contribuabili). CNAS a calificat 46937 de contribuabili ca „inactivi", cu toate că legislaţia şi în aceste condiţii impune prezentarea dărilor de seamă. În acest context se relevă lacune în conlucrarea organelor abilitate de identificare a agenţilor economici şi verificare a activităţii acestora.

• Mecanismele aplicate de organele abilitate în vederea administrării plăţilor generează impedimente în acumularea plăţilor faţă de BASS în termen şi în cuantum deplin:

Contribuabilii nu-şi onorează pe deplin obligaţiile faţă de BASS, determinândformarea restanţelor (cu sancţiuni financiare), care la situaţia din 01.01.2011 a constituit 739,9 mil. lei, iar la 01.01.2012 - 851,6 mil. lei, înregistrând o creştere de 111,7 mil. lei. Cu toate că datoriile faţă de BASS sunt majore, organele abilitate nu întreprind măsuri de rigoare privind încasarea majorărilor de întârziere aferente.

În acelaşi timp, s-a constatat o divergenţă dintre date de 4,1 mil. lei între soldul datoriilor aferent contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii înregistrat la CNAS (717,9 mil.lei) şi cel de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (713,8 mil. lei). În aceste condiţii necorespunderea datelor privind restanţele faţă de BASS determină neacumularea deplină a mijloacelor BASS.

Organele abilitate nu au întreprins măsuri suficiente în vederea încasării datoriilor depline, contribuabilii având datorii faţă de BASS în sume semnificative. Acest fapt a determinat CNAS să apeleze la creditare (194,6 mil.lei).

• Neacumularea corespunzătoare a veniturilor proprii determină solicitarea transferurilor majorate pentru acoperirea deficitului bugetar:

La acest capitol au fost constatate deficienţe privind estimareasumei pentru acoperirea din bugetul de stat a deficitului BASS. Astfel, cu toate că, conform situaţiei reale, cheltuielile de asigurări sociale au fost executate cu 70,4 mil. lei mai puţin, iar veniturile proprii au fost încasate cu 14,2 mai puţin, CNAS a primit transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS în suma precizată (806,7 mil. lei). Aceasta a condiţionat micşorarea deficitului efectiv al BASS de la 180,8 mil. lei la 124,6 mil. lei sau cu 56,2 mil. lei, suma transferului destinată acoperirii deficitului nefiind ajustată la mărimea reală a acestuia.

Planificarea cuantumului veniturilor proprii în baza analizelor, fără identificarea tuturor rezervelor posibile, generează neacumularea potenţialelor mijloace financiare în BASS de către autorităţile abilitate.

• Au fost identificate şi unele probleme aferente realizării politicii de asigurare socială:

Un şir de contribuabili, care au obligaţia de a prezenta declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate (dovada achitării contribuţiilor), nu le-au prezentat în termenele stabilite. Acest fapt va periclita procesul stabilirii drepturilor la pensie ale persoanelor asigurate, prin neincluderea perioadei respective în stagiul de cotizare, micşorarea venitului asigurat şi, respectiv, micşorarea mărimii pensiei.

Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în cazul titularilor de patentă, din motivul neprezentării acestora la CTAS-uri pentru a se înregistra, contribuţiile achitate de către aceştia nefiind reflectate în contul personal. Totodată, din cauza calculării necorespunzătoare a diferenţelor de tarif, nu va fi luată în calcul perioada respectivă atât pentru titularii de patentă cât şi persoanelor angajate prin contract în străinătate.

Analiza politicii de asigurare benevolă a relevat unele lacune ce ţin de motivarea persoanelor de a se asigura. Astfel, asigurarea individuală nu prevede condiţii avantajoase pentru cetăţeni, deoarece pensia minimă nu este stimulativă.

• Cerinţele expuse în hotărârile precedente ale Curţii de Conturi nu au fost pe deplin executate:

Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nu au iniţiat completarea şi consolidarea cadrului legal şi regulatoriu privind bazele şi politicile bugetar-fiscale de constituire a BASS.

CNAS a înaintat propuneri privind modificarea normei legale în contextul reexaminării pensiei, dar acestea nu au fost aprobate.

CNAS nu a inclus în conţinutul contractului cu Î.S.,,Poşta Moldovei" prevederi privind penalizarea părţii contractate pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Ministerul Finanţelor nu a conformat normele de raportare a executării BASS la cerinţele legale, cu toate că CNAS a solicitat iniţierea procedurii de revizuire a rapoartelor privind executarea BASS.

CNAS nu a definitivat procedura de delimitare teritorială reală a bunurilor imobile procurate pentru CTAS Botanica, cu celălalt proprietar, care deţine cotă parte din imobil şi nu a înregistrat toate construcţiile la OCT Chişinău.

Raportul Curţii de Conturi va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi va fi publicat pe pagina oficială a CCRM.

Instituţiile de stat, supuse auditului, urmează să implementeze recomandările CCRM şi să informeze instituţia supremă de audit public extern în termen de 3 luni din momentul publicării Hotărârii Plenului CCRM.

Realizări şi deficienţe în implementarea Proiectului național de aprovizionare cu apă și canalizare

Ziua de 9 mai - simbol al păcii și unității!